Primii zece cei mai importanti constructori din Romania au avut
anul trecut o cifra de afaceri cumulata de peste 3,2 miliarde de
lei (circa 755 de milioane de euro la cursul mediu de 4,2373
lei/euro din 2009). Importanta primilor zece, desi cifra lor
cumulata de afaceri nu atinge 1 miliard de euro, se vede mai bine
punand in balanta faptul ca valoarea totala a pietei de constructii
din Romania se ridica la circa 50 miliarde de lei (aproape 12 mld.
euro) si ca in aceasta industrie activeaza aproximativ 32.000 de
firme, potrivit IBC Focus, companie specializata in agregarea de
informatii din domeniul constructiilor si afacerilor.
Analizand un clasament mai extins, al celor mai mari 100 de
firme de constructii, se poate observa ca sectorul de profil a
dus-o mai bine anul trecut in ceea ce priveste
profitabilitatea.
“Valoarea totala a cifrei de afaceri inregistrate de firmele din
top 100 al pietei de constructii in 2009 a scazut cu 26% fata de
cea din 2008, cifre care arata cat de mult a influentat recesiunea
domeniul constructiilor din Romania. Pe de alta parte, profitul
total al celor 100 de antreprenori generali in 2009 fata de 2008 a
inregistrat o crestere extraordinara de 77%, de la 174 mil. lei
(47,2 mil. euro la cursul mediu din 2008 de 3,6827 lei/euro – n.r.)
la 310 mil. lei (73 mil. euro la cursul mediu de 4,2373 lei/euro in
2009 – n.r.)”, dupa cum arata un studiu realizat de IBC Focus.
“Singura explicatie pentru aceasta crestere enorma a profitului ar
putea fi aceea ca, odata cu aparitia crizei, firmele de profil
si-au luat masuri pentru a-si asigura profitul pe termen mai lung
in detrimentul calitatii.
Aceasta este o politica total incorecta, practicata in doua
directii: in primul rand, firmele pun pe plan secundar calitatea,
si, in al doilea rand, vor sa faca economii la manopera si
promoveaza si participa la extinderea fenomenului de munca la
negru”, explica Adriana Iftime, presedinte al Patronatului
Societatilor de Constructii.
Strabag SRL a pastrat in 2009 locul intai pe podium, cu o cifra
de afaceri ce a depasit 120 de milioane de euro. Principalul
proiect la care a lucrat anul trecut compania austriaca este noul
sediu al OMV Petrom, Petrom City din Straulesti, pentru care
Strabag a realizat ecologizarea terenului inainte de inceperea
constructiilor. Sediul Petrom a fost important si pentru bilantul
Alpine, companie tot austriaca ce a castigat in urma unei licitatii
contractul de constructie a viitorului sediu Petrom, in valoare de
80 de milioane de euro. Alpine si-a mai adaugat in portofoliu anul
trecut proiecte precum complexul comercial Baumax din Constanta sau
hala de asamblare nave din Galati.
De-a lungul timpului, subsidiara romaneasca a uneia dintre cele
mai importante companii de constructii din Austria a mai fost
implicata in proiecte precum Ambasada Germaniei din Bucuresti sau
diverse centre comerciale pentru Kaufland, Billa sau Praktiker.
Contractul cu Petrom a continuat si in 2010, lucrarile fiind
incheiate in luna august, iar Alpine mai are in continuare in
executie o statie de prelucrare pentru Petrom, proiecte de
canalizari, de intretinere de strazi, precum si o serie de proiecte
de ecologizare.
2010 a adus si pentru austriecii de la Strabag o gura de oxigen,
avand in vedere si ca, recent, la inceputul lui septembrie, un
consortiu condus de austrieci a castigat licitatia pentru
constructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie, cu o oferta de
179 de milioane de euro. O performanta “extrem de buna”, avand in
vedere ca primul semestru a mers destul de prost in sectorul
constructiilor de toate tipurile, dupa cum spune Iftime. Plus ca
nici prognozele pentru 2011 nu sunt mai optimiste: “Semnalele sunt
foarte proaste atat pentru 2010, cat si pentru 2011. Suntem extrem
de dependenti de ceea ce se intampla peste hotare. Speranta de
revenire vine aproape exclusiv din partea investitorilor straini,
asa cum tot ei au fost artizanii boom-ului imobiliar de dinainte de
criza. De la stat ne asteptam la destul de putine, avand in vedere
ca unele programe din sectorul constructiilor au fost sistate (spre
exemplu, cel de reabilitare termica)”.
Faptul ca cele mai mari proiecte au fost ale investitorilor privati
se vede si din top 10 al constructorilor: locul unu si trei apartin
austriecilor, iar locul al doilea este ocupat de Danya Cebus,
constructor care face parte din grupul Africa Israel Investments si
care a consemnat anul trecut o cifra de afaceri de peste 118 de
milioane de euro. Firma este implicata in constructia mai multor
proiecte imobiliare, printre care Evocasa Armonia, Evocasa Selecta,
Evocasa Optima si Evocasa Viva ale dezvoltatorului imobiliar Adama.
Danya Cebus a intrat pe piata locala in 2007 si a lucrat aproape
doi ani pentru proiectul mallului bucurestean AFI Palace
Cotroceni.
Malluri a construit pana in 2008 si Build Corp, compania de
constructii din Iasi controlata de omul de afaceri Iulian Dascalu,
care detine si Iulius Group, dezvoltatorul mallurilor cu acelasi
nume din Iasi, Cluj, Timisoara si Suceava. Din 2009, compania a
inceput sa construiasca proiectul Palas – investitie evaluata la
260 de milioane de euro. Build Corp a a avut afaceri de 76,9 mil.
euro anul trecut. Pe langa Palas, compania a mai lucrat anul trecut
si la magazinul Praktiker din Botosani, deja finalizat, precum si
la cinci imobile de locuit, potrivit Raportuldeinvestitii.ro.
Chiar daca lucrarile de constructii realizate din banii de la
bugetul de stat au stagnat, din lipsa de fonduri, una dintre
firmele cunoscute pentru contractele incheiate cu autoritatile
publice, Vega 93, este prezenta in top pe pozitia a patra. Compania
detinuta de oamenii de afaceri Corneliu Istrate si Maricel Pacuraru
a castigat anul trecut proiectul pentru dezvoltarea zonei libere
din Galati, precum si alte proiecte de infrastructura, insa a
reusit sa mai vanda putine dintre cele peste 300 de apartamente
construite in 2008 din fonduri proprii.
O alta companie romaneasca prezenta in top, Real Design Trust, cu o
cifra de afaceri de aproape 56 de milioane de euro, construieste
platforma comerciala Policolor Bucuresti, ce va include trei centre
comerciale, cladiri de birouri, galeriile comerciale Policolor
Plaza, parcari supraterane si subterane. O cifra de afaceri ceva
mai mica a avut Aedificia Carpati, prezenta in top 10 cu afaceri de
47 mil. euro anul trecut. Firma a castigat in primavara lui 2010,
alaturi de Romtest Electronic, licitatia pentru reabilitarea
Teatrului National din Bucuresti, valoarea contractului fiind de 48
milioane de euro, fara TVA. Ocupantul pozitiei a zecea in clasament
este firma argeseana Conarg SA, ce face parte din grupul Conarg
controlat de omul de afaceri Valentin Visoiu. Firma are in
portofoliu proiectul Tribunalului Arges din Pitesti, contract cu o
valoare de 32 mil. lei (aproape 8 mil. euro). De asemenea, Conarg
mai construieste in Bucuresti ansamblul rezidential Quadra 2.
Faptul ca in 2009 au fost scoase pe pe piata putine proiecte de
constructii a facut ca anul trecut sa rezoneze pentru cei mai multi
jucatori din industria constructiilor cu un fel de Vinere Neagra a
Wall Street-ului. “Cu totii vrem sa uitam de acest an, care a fost
afectat de lipsa finantarii si a increderii in investitii pe piata
romaneasca. Totusi am avut noroc ca scaderea afacerilor este de
doar 20% in 2009, pentru ca am semnat doua contracte noi
importante, cu o valoare de circa 45 de mil. euro”, a declarat
Mehmet Bicer, business development manager al Synergy Construct.
Unul dintre contracte a constat in constructia fabricii din
localitatea Urlati pentru P&G, in valoare de 25 de milioane de
euro, iar celalalt a fost semnat cu AE&E (Austrian Energy &
Environment), pentru montarea unor centrale de desulfurizare in
cadrul CET Turceni, cu scopul reducerii poluarii.
Fata de anul 2008, din top 10 mai lipsesc nume precum Mivan Kier
Joint Venture Limited Newpark (care a intrat in procedura de
insolventa), Bog’Art, Timcon sau Heberger Constructii. De asemenea,
companii cunoscute precum Impact sau Romstrade nu apar in top 10
nici in 2008, nici in 2009. “In momentul de fata, nu exista inca
semnale ca investitorii ar dori sa reinvesteasca in Romania, dar
nici din partea guvernului ca bugetul s-ar reinsanatosi. Pentru
moment insa, sunt suficiente motive sa ramanem pesimisti”, conchide
Adriana Iftime.
