BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Presedinti de carton

    Dintre multele propuneri ale candidatilor, voi pune accentul pe
    doua obiective: stimularea economiei pe termen scurt si politica
    fiscala.

    Stimularea economiei pe termen scurt

    Conform domnului Traian Basescu, recesiunea actuala nu are nimic
    de-a face cu factorii endogeni. Din moment ce Romania nu poate fi
    trasa la raspundere, solutia trebuie sa vina din afara: FMI, Banca
    Mondiala si Uniunea Europeana. La urma urmei, SUA si UE au
    declansat recesiunea mondiala, asa ca este responsabilitatea lor sa
    scoata economia noastra din criza. Nu va faceti griji, domnule
    presedinte! Suntem numarul unu pe lista lor de prioritati. Domnul
    Geoana propune crearea unui fond de investitii publice, care va
    sprijini sectoarele cheie ale economiei si va crea locuri de
    munca.

    Planul este indestructibil, cu exceptia unui detaliu: sursa de
    bani pentru acest fond magic. Poate candidatul nostru va apela la
    FMI & Co pentru ajutor. Acum parca m-am linistit. Domnul
    Antonescu sustine restructurarea sectorului public si
    responsabilitatea fiscala. Aceasta strategie nu va reporni
    economia, cel putin nu in 2010. In cel mai bun caz, va redirecta
    unele fonduri bugetare. Totusi am invatat ceva: trebuie sa
    economisesti ca sa ai ce cheltui. Domnul Oprescu va lansa un plan
    de sprijinire a pensionarilor, somerilor si tinerilor precum si de
    stimulare a firmelor care doresc sa angajeze. Consider ca prima
    masura nu ne va scoate din recesiune nici intr-un milion de ani, in
    timp ce a doua masura a fost si va fi lispita de reusita pentru
    totdeauna in Romania.

    Politica fiscala

    Politica fiscala ar trebui sa ramana in linii mari la fel,
    conform domnului Basescu. Credeti sau nu, impartasim aceeasi parere
    la subiectul fiscalitate. Domnul Geoana propune introducerea
    impozitarii progresive si a TVA-ului diferentiat pentru produsele
    esentiale. Sunt de acord cu trepte de TVA, dar nu agreez un impozit
    progresiv. Este demonstrat ca o rata fixa de impozitare reduce
    evaziunea fiscala, mai ales intr-un sistem cu agentii
    guvernamentale fara autoritate. Domnul Antonescu vrea sa reduca
    cota unica de impozitare de la 16% la 10%, iar TVA-ul de la 19% la
    15% si sa scada cu 50% contributiile la asigurari sociale.

    Pe de o parte, aceste masuri vor avea un rezultat favorabil
    limitat prin diminuarea temporara a economiei subterane. Pe de alta
    parte, va genera un deficit bugetar greu de acoperit. Costul
    marginal al finantarii deficitului bugetar pe termen lung, va
    depasi beneficiile marginale pe termen scurt. Daca am fi avut
    petrolul Arabiei Saudite, poate ne-am fi permis reducerea
    impozitelor din nou. Pana atunci, aceste masuri nu sunt altceva
    decat promisiuni ieftine de campanie electorala. Domnul Oprescu
    propune o amnistie fiscala, sperand in legalizarea economiei la
    negru. Eu am rezerve puternice ca masura asta va reduce
    semnificativ exodul de capital catre conturile offshore. Pusa in
    aplicare, aceasta masura populista va avea un efect infim asupra
    veniturilor fiscale.

    Confruntati cu o crestere a somajului si cu teama unei crize
    economice prelungite, cetatenii romani vor avea de ales intre
    aceleasi personaje de desen animat si de o incompetenta
    incontestabila. Presedintele nu trebuie sa fie laureat al premiului
    Nobel pentru economie, dar trebuie sa detina macar o gandire de bun
    simt. Cerem prea mult? Raspunsul il vom afla pe http://toniiordache.ro

  • Presedinti de carton

    Dintre multele propuneri ale candidatilor, voi pune accentul pe
    doua obiective: stimularea economiei pe termen scurt si politica
    fiscala.

    Stimularea economiei pe termen scurt

    Conform domnului Traian Basescu, recesiunea actuala nu are nimic
    de-a face cu factorii endogeni. Din moment ce Romania nu poate fi
    trasa la raspundere, solutia trebuie sa vina din afara: FMI, Banca
    Mondiala si Uniunea Europeana. La urma urmei, SUA si UE au
    declansat recesiunea mondiala, asa ca este responsabilitatea lor sa
    scoata economia noastra din criza. Nu va faceti griji, domnule
    presedinte! Suntem numarul unu pe lista lor de prioritati. Domnul
    Geoana propune crearea unui fond de investitii publice, care va
    sprijini sectoarele cheie ale economiei si va crea locuri de
    munca.

    Planul este indestructibil, cu exceptia unui detaliu: sursa de
    bani pentru acest fond magic. Poate candidatul nostru va apela la
    FMI & Co pentru ajutor. Acum parca m-am linistit. Domnul
    Antonescu sustine restructurarea sectorului public si
    responsabilitatea fiscala. Aceasta strategie nu va reporni
    economia, cel putin nu in 2010. In cel mai bun caz, va redirecta
    unele fonduri bugetare. Totusi am invatat ceva: trebuie sa
    economisesti ca sa ai ce cheltui. Domnul Oprescu va lansa un plan
    de sprijinire a pensionarilor, somerilor si tinerilor precum si de
    stimulare a firmelor care doresc sa angajeze. Consider ca prima
    masura nu ne va scoate din recesiune nici intr-un milion de ani, in
    timp ce a doua masura a fost si va fi lispita de reusita pentru
    totdeauna in Romania.

    Politica fiscala

    Politica fiscala ar trebui sa ramana in linii mari la fel,
    conform domnului Basescu. Credeti sau nu, impartasim aceeasi parere
    la subiectul fiscalitate. Domnul Geoana propune introducerea
    impozitarii progresive si a TVA-ului diferentiat pentru produsele
    esentiale. Sunt de acord cu trepte de TVA, dar nu agreez un impozit
    progresiv. Este demonstrat ca o rata fixa de impozitare reduce
    evaziunea fiscala, mai ales intr-un sistem cu agentii
    guvernamentale fara autoritate. Domnul Antonescu vrea sa reduca
    cota unica de impozitare de la 16% la 10%, iar TVA-ul de la 19% la
    15% si sa scada cu 50% contributiile la asigurari sociale.

    Pe de o parte, aceste masuri vor avea un rezultat favorabil
    limitat prin diminuarea temporara a economiei subterane. Pe de alta
    parte, va genera un deficit bugetar greu de acoperit. Costul
    marginal al finantarii deficitului bugetar pe termen lung, va
    depasi beneficiile marginale pe termen scurt. Daca am fi avut
    petrolul Arabiei Saudite, poate ne-am fi permis reducerea
    impozitelor din nou. Pana atunci, aceste masuri nu sunt altceva
    decat promisiuni ieftine de campanie electorala. Domnul Oprescu
    propune o amnistie fiscala, sperand in legalizarea economiei la
    negru. Eu am rezerve puternice ca masura asta va reduce
    semnificativ exodul de capital catre conturile offshore. Pusa in
    aplicare, aceasta masura populista va avea un efect infim asupra
    veniturilor fiscale.

    Confruntati cu o crestere a somajului si cu teama unei crize
    economice prelungite, cetatenii romani vor avea de ales intre
    aceleasi personaje de desen animat si de o incompetenta
    incontestabila. Presedintele nu trebuie sa fie laureat al premiului
    Nobel pentru economie, dar trebuie sa detina macar o gandire de bun
    simt. Cerem prea mult? Raspunsul il vom afla pe http://toniiordache.ro

  • Nica: Aveam informatii de la Doi s’un sfert inca din august despre tentative de fraude la alegeri

    Dan Nica a declarat luni seara, la Antena 3, ca avea inca de la
    jumatatea lui august informatii despre tentativele de fraudare a
    alegerilor prezidentiale.

    “Acea declaratie (despre inchirierea de autobuze pentru turism
    electoral, declaratie care a condus la demiterea lui Nica – n.red.)
    am facut-o si in coaliţie pe 15 august. De la mijlocul lui august
    am primit informatii de la cei care se ocupa cu culegerea acestor
    informatii in Ministerul de Interne despre acest lucru”, a spus
    Nica. Desi nu a nominalizat DGIPI, era clar ca Nica se referea la
    acest serviciu. Intrebat de moderator daca avea informatii certe,
    inca din august, ca sunt închiriate autobuze pentru turismul
    electoral, Dan Nica a raspuns: “Bineinteles. D’aia sunt ministru la
    Interne si nu in alta parte”.

    Vezi declaratia completa a lui Dan Nica pe
    www.gandul.info

  • FT: Bucurestiul se lupta cu criza

    FT afirma in articol ca momentul crizei va constitui o problema
    pentru Basescu in alegerile din noiembrie, dupa boom-ul economic cu
    care era asociata figura presedintelui roman ca urmare a cresterii
    economice care a marcat mandatul sau de 5 ani.

    Citat de jurnalistii britanici, analistul economic Liviu Voinea,
    remarca situatia nefericita in care se afla presedintele: “Anul
    trecut am avut cea mai mare crestere a PIB din istorie, iar acum ne
    prabusim din varf. Am putea pierde chiar si 10% in acest an”.

    Financial times il caracterizeaza pe preşedinte drept “o
    personalitate impulsiva si conflictuala care si-a castigat
    notorietatea in tara si strainatate gratie unui discurs strident de
    lupta impotriva marilor corupti”. Britanicii considera ca Traian
    Basescu ramane favorit la scrutinul din 22 noiembrie, desi numerosi
    oameni de afaceri ar prefera un succesor care ar putea aduce mai
    multa stabilitate.Chiar si oponentul sau, social-democratul Mircea
    Geoana, admite ca succesorul de la Cotroceni va trebui sa aiba o
    atitudine la fel de activa ca cea a lui Basescu.

    Cititi mai multe pe www.ft.com

  • Germania: Partidul Piratilor strange 2%

    Potrivit Mediafax, Partidul creat în 2006, care sustine ca are
    circa 9.500 de membri, a calificat acest rezultat drept
    “extraordinar de bun” pe site-ul sau, apreciind ca preocuparile
    sale primesc “aprobarea a tot mai multe persoane din Germania”.

  • Social-democratii, marii invinsi in alegerile din Germania

    SPD obţinuse 34,2 la sută în urmă cu patru ani, înainte de a
    intra într-o “mare coaliţie” cu conservatorii lui Merkel. Potrivit
    Mediafax, Steinmeier a caracterizat alegerile din acest an drept o
    “infrangere aspra”.
    “Nu am cuvinte. Sunt socat”, a declarat Michael Twardowski, membru
    al SPD, care a contribuit la campania electorala. “As vota pentru o
    schimbare la varful partidului.”

    “Un nou rol ne aşteaptă, cel de opoziţie”, a declarat
    Steinmeier. SPD obţinuse 34,2 la sută din voturi în urmă cu patru
    ani şi a scăzut cu peste 10 puncte procentuale. În campanie, el nu
    a reuşit să se prezinte ca un veritabil rival al conservatorilor cu
    care guverna. Doar cinci dintre partidele înscrise în cursă au
    trecut pragul de 5 procente pentru a intra în Bundestag, conform
    estimărilor.

    Potrivit Mediafax, Die Linke (extrema-stângă) a crescut de la
    8,7 la sută în 2005 la 11,9 procente. Verzii înregistrează şi ei un
    rezultat-record, de 10,7 la sută, trecând pentru prima dată pragul
    de 10 procente.

  • Merkel a ales solutia castigatoare: democratii

    “O sa vedem un guvern mai prietenos cu afacerile, de acum
    inainte”, afirma Jurgen Dittberner, om de stiinta al Universitatii
    Postdam. El a subliniat ceea ce sustin si alti analisti – adoptarea
    marilor reforme intr-un timp foarte scurt este putin probabila.

    In momentul de fata, problema care se pune este aceea daca
    Merkel va apetit pentru reforma pietei muncii si pentru taierea
    drastica a taxelor, masuri dorite de partenerii sai, dar nepopulare
    pentru multi dintre votanti. Potrivit NYTimes, la alegerile
    precedente, in 2005, ea a vazut cum 17 dintre procentele sale s-au
    evaporat dupa eforturile pentru reformarea pietei libere. Votantii
    din cea mai mare economie a Europei nu sunt tocmai incantati de
    schimbari drastice in mijlocul crizei. In discursul sau, Merkel a
    afirmat ca partidul sau se vrea pentru clasa de mijloc.

  • Die Welt: Victoria este mai ales succesul FDP

    Potrivit Mediafax, FDP obtine 14,6 la suta din voturi, cel mai
    bun scor atins vreodata de acest partid, si reuseste sa revina la
    putere, dupa 11 ani in opozitie. Citat de AFP, liderul FDP, Guido
    Westerwelle, a salutat la randul sau “acest rezultat excelent”. El
    le-a multumit “alegatorilor pentru cel mai bun scor realizat
    vreodata de partid” si a promis ca va face in asa fel incat
    Germania sa aiba un “sistem fiscal echitabil, sa amelioreze sansele
    în materie de educatie şi sa apere libertatile individuale”. Se
    pare ca democratii ar fi castigat din intarirea patidelor mici si
    mai ales din sentimentul germanilor de a avea nevoie de lideri care
    se pot ocupa de economie in perioada crizei financiare
    mondiale.

    Dupa numararea tuturor voturilor, reiese ca victoria Angelei
    Merkel nu ar fi fost posibila fara sprijinul democratilor.
    Crestin-democratii (CDU/CSU) au înregistrat un scor mai slab fata
    de alegerile precedente, totalizand 33,8 la suta din voturi. “Acest
    rezultat este amar pentru CDU/CSU şi mai ales pentru cancelar”,
    comenta cotidianul Die Welt luni, citat de Mediafax. Aceasta
    victorie este intai de toate “succesul FDP”, in opinia cotidianului
    conservator. Conservatorii (CDU/CSU) lui Merkel si aliatii lor
    liberali din FDP au obţinut o majoritate confortabila cu 332 de
    mandate din totalul de 622 cat va avea in final Bundestagul,
    potrivit Mediafax, care citeaza rezultatele oficiale comunicate
    luni dimineata.

  • Angela Merkel revendica victoria in Germania

    Conservatorii crestin-democrati ai lui Merkel sunt pe cale sa
    formeze o noua alianta de guvernare de centru-dreapta si sa
    implineasca visul cancelarului de a incheia “marea coalitie” cu
    social-democratii, care s-au impiedicat serios la acest scrutin,
    potrivit NYTimes.

    “Ne-am atins obiectivul electoral de a avea o majoritate stabila
    pentru formarea unui nou guvern”, declara entuziasmata d-na Merkel
    sustinatorilor care s-au adunat in fata sediului sau de partid,
    adaugand ca isi doreste sa fie “cancelarul tuturor germanilor,
    pentru a ameliora situatia tarii”.

    Conducand un guvern format din crestin-democrati si
    pro-afaceristii democrati, Merkel va avea oportunitatea de a
    legifera planurile sale economice propuse la investirea in functie
    in urma cu patru ani, dar incetinite de socialisti. Cancelarul ar
    urma sa se concentreze asupra unor probleme precum simplificarea
    codului fiscal, diminuarea unor taxe si posibila revenire asupra
    abandonarii programului de energie nucleara.

    Entuziasmul victoriei este insa redus de cresterea deficitului
    bugetar cauzat de criza economica. Formarea noului guvern va
    redeschide, cel mai probabil, si dezaterile privind prezenta
    militara germana in Afganistan, insa analistii nu se asteapta la
    schimbari imediate sau la o retragere rapida a trupelor.

  • Politica ramane ce a fost

    Scena politica a stat in 2008 sub semnul ajustarii puternice a calculelor matematice facute de anul trecut. Ierarhia rezultata dupa alegerile europarlamentare din toamna lui 2007 a starnit in jurul PD si al PLD (gruparea dizidenta proaspat desprinsa din PNL) discutii cu privire la oportunitatea unei fuziuni, care sa aduca noii formatiuni procentele cumulate ale celor doua componente.

    Speculatiile anterioare despre intentia Cotroceniului de a constitui o megaformatiune pro-prezidentiala – dupa modelul formatiunii Rusia Unita, impus de Vladimir Putin – au creat o zona de asteptari chiar mai ridicate decat ar fi fost normal cu privire la performantele noii formatiuni, lansata oficial cu doua saptamani inainte de sfarsitul anului trecut. In timp ce o serie de politologi mai rezervati au atras atentia asupra incongruentelor doctrinare dintre ideologia populara – revendicata de PD – si cea liberala, revendicata de PLD, liderii celor doua formatiuni s-au aratat increzatori ca primul test electoral in noua formula le va confirma justetea fuziunii.
     
    La alegerile locale din iunie, insa, PD-L a obtinut un scor (28,4%) aproape egal cu al formatiunii de baza, PD, fara a reusi sa conserve si procentele castigate la europarlamentare de PLD. Mai mult, formatiunea nou-creata nu a reusit sa-si mobilizeze suficient electoratul nici macar intr-o zona traditional favorabila, Bucurestiul, unde Vasile Blaga – unul dintre greii PD-L – a pierdut cursa in fata lui Sorin Oprescu, care a candidat independent dupa ce a demisionat din PSD. Merita evidentiata si absenta din peisaj a presedintelui Traian Basescu, care s-a tinut departe de disputele politice din campania locala; aceasta absenta, s-a spus, a avut o contributie deloc neglijabila la rezultatul final al PD-L, evident inferior fata de asteptarile create de sondajele care au premers scrutinul.
     
    Avand in vedere ca PD-L a ales sa coopteze PSD la guvernare, in dauna PNL si in pofida declaratiilor liderilor democrat-liberali de dupa anuntarea exit-poll-urilor, pozitia presedintelui Traian Basescu devine mult mai vulnerabila in 2009. Seful statului, care s-a erijat ca un adversar constant al PSD inca dinainte de 2004, nu va mai putea aborda acelasi tip de discurs fara sa se supuna criticilor cu privire la onestitatea intentiilor sale. Pe de alta parte, si PSD va avea o problema in impunerea unui contracandidat credibil la actualul sef al statului, dupa un an in care se presupune ca va guverna alaturi de formatiunea pro-prezidentiala PD-L.
     
    De cealalta parte a axei ideologice, dar in cele din urma in aceeasi formula de guvernare cu democrat-liberalii, PSD a trecut printr-un an chiar neasteptat de bun: dupa un scor rezonabil la locale, unde si-a conservat mare parte din rezultatele din 2004 si chiar a castigat – neoficial, e drept – Primaria Capitalei prin Sorin Oprescu, PSD a reusit sa dea si impresia unei formatiuni in care luptele de culise sunt tot mai bine ascunse. Cu exceptia indepartarii – nu foarte bine gestionata – a “grupului de la Cluj”, social-democratii au dat impresia ca reusesc sa suporte destul de bine actuala garnitura de conducere. Este drept ca rezultatele obtinute la locale – primul loc la numarul de primari si locul secund la votul politic, pentru consiliile judetene – si, mai ales, cele de la parlamentare nu au dat prea multe motive pentru o miscare de contestare a conducerii. Mai mult, alegerile locale au readus in prim-plan si garnitura de lideri locali ai partidului – asa-numitii baroni – intrati dupa 2004 intr-o zona cenusie; reconfirmarea lor la votul popular le-a crescut importanta in interiorul partidului, astfel incat centrul si-a pierdut din influenta in fata lor, devenind mai degraba o interfata a acestora in relatia cu scena publica.
     
    Totusi, dupa alegerile parlamentare din toamna, cativa lideri ai partidului – intre care cel mai insistent a fost secretarul general Miron Mitrea – au evocat posibilitatea unui congres unde sa fie pusa in discutie formula de conducere. Statutul PSD prevede organizarea unui congres pentru desemnarea candidatului partidului la functia de presedinte al Romaniei, scrutin programat pentru toamna lui 2009. Desi s-a speculat ca in interiorul PSD s-ar putea ridica o alternativa la presedintia lui Mircea Geoana, accesul partidului la guvernare – pas care i se datoreaza in buna masura actualului lider – s-ar putea sa arate o anume redimensionare a raporturilor de forte. Ca urmare a rezultatelor de la alegeri si a intrarii la guvernare se poate ca liderii locali sa accepte mai greu o inlocuire a echipei actuale, cu care s-au negociat deja mecanismele de influenta in noul executiv.
     
    Premiera adusa de anul electoral 2008 s-a prefigurat inca de la europarlamentarele din toamna trecuta, cand PRM si PNG-CD, care si-au revendicat spatiul nationalist extremist, nu au mai reusit sa atinga pragul electoral pe tara. Situatia s-a repetat si in cazul alegerilor locale, dar si in cazul parlamentarelor, unde mecanismul votului in circumscriptii uninominale cu redistribuire proportionala a fost considerat principalul responsabil pentru favorizarea formatiunilor de anvergura. Atat Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, cat si omologul sau Gheorghe Becali, de la PNG-CD, au primit vestea destul de resemnati; in vreme ce primul si-a anuntat deja candidatura pentru prezidentialele din 2009, Becali si-a impus o suspendare din viata publica.
     
    Nu este exclus ca socotelile hartiei sa le arate celor doi ca unificarea mesajelor le-ar putea asigura o mai buna vizibilitate, cel putin in perspectiva urmatoarelor scrutine. Date fiind insa personalitatile lor imprevizibile, cu greu se poate estima cand si in ce conditii s-ar putea produce o asemenea apropiere sau cat va reusi sa reziste. 
      
    REPERE 2008  
    • Prima aplicare a sistemului de vot uninominal: in forma bruta, la alegerea presedintilor de consilii judetene, in forma mixta (cu redistribuire pe sistem proportional) la alegerile parlamentare.
    • Prezenta la vot a inregistrat minime istorice, culminand cu 39,2% in cazul alegerilor parlamentare (in 2004 a fost aproape 60%). Cea mai mare prezenta la vot in 2008 a fost de 50,67%, la votul pentru presedintii de consilii judetene.
    • Scoaterea in afara scenei parlamentare a discursului de tip extremist, prin invalidarea candidatilor PRM si PNG-CD.
    • Primele scrutine la care formatiunile de dreapta castiga majoritatea la nivel local si national, tinzand spre 50%.
    • Creionarea unui sistem cu patru partide politice, doua mari (PSD si PD-L, aflate de altfel si in alianta) si doua mai mici, PNL si UDMR.
    • Primul guvern dupa 1992 care se bucura de o majoritate parlamentara relaxata, de peste 60%.