Tag: studiu

  • Studiu: Foarte mulţi părinţi simt că nu au niciun control asupra ceea ce văd sau fac copiii lor online

    Un nou studiu realizat de Kaspersky Lab şi B2B International dezvăluie faptul că, la nivel global, 30% dintre părinţi simt că nu au niciun control asupra a ceea ce văd sau fac copiii lor online, iar 38% sunt îngrijoraţi de faptul că utilizarea internetului de către copiii lor ar putea duce la dependenţă. Pe lângă aceste preocupări, mulţi adulţi se tem că părinţii şi bunicii, activi în mediul digital,ar putea fi la fel de vulnerabili.

    Peste jumătate (52%) dintre respondenţi cred că ameninţările cu care se confruntă copiii lor în mediul online sunt în creştere. Preocuparea cea mai des întâlnită (în 45% din cazuri) se referă la conţinutul nepotrivit sau explicit pe care copiii l-ar putea întâlni online, iar aproape două treimi (60%) dintre respondenţi îşi exprimă convingerea că accesul copiilor la astfel de conţinut nu este restricţionat de nimic.

    Alte preocupări includ probabilitatea ca persoane străine să intre în contact şi să comunice cu copiii(41%) şi dezvăluirea prea multor informaţii personale (40%). 38% se tem de instalarea dependenţei de internet la copii şi că aceştia petrec prea mult timp online.
    Riscul ca cei mici să întâlnească, şi, probabil, să nu recunoască programe malware este o preocupare majoră pentru 37% dintre părinţi. Ceea ce este mai surprinzător şi îngrijorător este faptul că cyberbullying-ul, un fenomen care poate avea un impact devastator asupra vieţii tinerilor pe termen lung, este listat ca un motiv serios de îngrijorare de către doar 35% dintre părinţi.

    la nivel global,52% dintre respondenţi au părinţi care folosesc internetul, iar dintre aceştia, mai mult de jumatate (29%) îşi fac griji cu privire la riscurile pe care părinţii lor le-ar putea întâlni şi la care nu ar putea face faţă.

    Preocupările principale pentru utilizatorii de internet mai maturi includ riscul de a fi infectaţi cu malware (52%), site-urile web şi email-urile false (50%), pierderea de bani în urma fraudelor sau a altor activităţi infracţionale de acest tip (45%), escrocheriile online (38%) şi chiar spionajul (37%).

    “Instinctul de protecţie este caracteristic părinţilor, dar în mediul online regulile se schimbă. Studiul nostru arată că mulţi părinţi se tem că în contextul multiplicării conţinutului nereglementat disponibil, creşte şi numărul de ameninţări online cu care se confruntă copiii lor. Ceea ce e îngrijorător e faptul că, potrivit studiului, o cincime din părinţi nu iau nicio măsură pentru a-şi proteja copiii şi, mai mult de jumătate (58%), nici măcar nu vorbesc cu ei despre ameninţările online,” a declarat David Emm, Principal Security Researcher în cadrul Kaspersky Lab .

  • Dacă nu ştiţi unde să vă angajaţi: 26 de companii din tehnologie cu salarii anuale de peste 120.000 de dolari

    Nu este vorba numai de giganţi precum Google, Facebook sau Microsoft, ci şi de producători de echipamente sau alţi furnizori de servicii; mai trebuie spus că sumele reprezintă valoarea totală a veniturilor obţinute de angajaţi, adică salariul lunar, precum şi bonusurile şi primele acordate.

    26. Qualcomm, salariu mediu 21.249 dolari. Furnizor de cipuri pentru telefoane mobile şi dispozitive wireless

    25.Avago, 122.285 dolari. Producător de cipuri şi componente de calculator

    24. CA Technologies, 122.520 dolari. Producător de software pentru monitorizare şi managementul datelor

    23. Symantec, 124.474 dolari. Software

    22. Apple, 126.449 dolari. Dacă includem angajaţii companiei din retail, salariul mediu scade la 36.760 dolari

    21. Intuit, 126.999 dolari. Software pentru afaceri mici şi consumatori

    20. Nvidia, 127.317 dolari. Chipuri grafice.

    19. Akamai, 129.603 dolari. Servicii internet.

    18. SanDisk, 130.000 dolari, carduri de memorie şi hard-diskuri

    17. NetApp, 130.033 dolari. Dispozitive de stocare.

    16. Autodesk, 130.149 dolari. Software

    15. eBay, 132.220 dolari.

    14. Verisign, 132,475 dolari. Servicii de securitate internet

    13. Adobe,133,322 dolari. Software.

    12. Netflix, 134.721 dolari. TV şi filme pe internet.

    11. Microsoft, 137.000 dolari,

    10. Yahoo, 137.011 dolari

    9. F5 Networks, 138,403 dolari. Hardware

    8. Cisco, 138.861 dolari. Echipamente de reţea

    7. Xilinx, 141.448 dolari. Design de cipuri logice

    6. Altera, 141.035 dolari. producător de cipuri

    5. Broadcom, 145.084 dolari, producător de cipuri

    4. Facebook, 146.120 dolari.

    3. Salesforce, 151.512 dolari. Recrutare, servicii

    2. Google, 153.150 dolari.

    1. Juniper Networks, 153.624 dolari. Hardware, echipamente securitate

  • (P) UPC reinventează experienţa Wi-Fi prin lansarea modemului Connect Box

    UPC lanseaza Connect Box, modemul ce ofera clientilor rezidentiali viteze de pana la 500 Mbps, conexiune stabila si acoperire oriunde in casa. Connect Box este disponibil la nivel national in toata aria de acoperire a UPC  impreuna cu pachetele de internet Fiber Power 200 si 500.

    Lansarea Connect Box vine in contextul cresterii accelerate din ultimii ani a numarului de consumatori care acceseaza internetul prin Wi-Fi acasa. In prezent, 83% dintre utilizatorii rezidentiali de internet folosesc internetul wireless, fata de 69% in urma cu doi ani, conform unui studiu de piata realizat de UPC in perioada iulie-august 2015, pe un esantion reprezentativ de utilizatori de internet din mediul urban.*

    Tot potrivit studiului UPC, a crescut si numarul de dispozitive conectate la internet, utilizatorii detinand, in medie, 3,6 echipamente prin care acceseaza internetul acasa, iar in intervalele orare obisnuite de utilizare sunt conectate simultan aproximativ 2,4 persoane per locuinta. Jumatate dintre utilizatori cred ca viteza internetului prin wireless este aceeasi cu cea oferita de internetul prin cablu si tot atatia sunt de parere ca viteza internetului ramane aceeasi indiferent cate persoane sunt conectate in acelasi timp.

    Mai multe informatii despre Connect Box sunt disponibile pe www.upc.ro/internet/connect-box.

  • În pragul cauciucurilor de iarnă

    Creşterea economică şi evoluţia pozitivă a pieţei de maşini aduc un plus de forţă pe piaţa anvelopelor, considerată a fi la rândul ei un indicator de bunăstare, reflectând direct cât de dispusă este populaţia să cheltuiască pentru a utiliza autoturismul personal.

    Vânzările de anvelope, atât cele pentru camioane, cât şi cele de autoturisme, sunt considerate a fi un etalon atât pentru activitatea companiilor de pe piaţa locală, unde rulajul reprezintă business, cât şi al bunăstării, clienţii investind în acestea pe măsură ce utilizează mai mult maşina personală. „Pe fondul unui mediu economic stabil şi pozitiv, dar şi al creşterii şi reînnoirii parcului auto în mod constant, în special pe segmentul de maşini noi, înregistrăm o tendinţă de creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme în ultimii doi ani”, spune Alina Ghica, director de marketing în cadrul Michelin pentru Europa Centrală şi de Sud.

    Pentru anul 2015, Michelin România, compania care comercializează produsele brandului, dar care şi produce anvelope la Floreşti, Prahova, şi la Zalău, estimează pentru anul acesta o creştere de 20% faţă de 2014, ajungând la aproximativ 2,8 milioane de unităţi. Segmentele vară şi iarnă sunt echilibrate în bilanţul companiei: primele aduc 49% din vânzări, iar celelalte 51%, potrivit datelor companiei franceze.

    „Estimările de creştere a PIB şi de reînnoire a parcului auto ar influenţa o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru autoturisme şi o impulsionare clară a dinamicii segmentului de retail, care a crescut în ultimii doi ani şi estimăm că îşi va continuă această evoluţie şi în 2016”, a spus Alina Ghica. Institutul Naţional de Statistică a confirmat la începutul acestei luni creşterea PIB în trimestrul al doilea, de 0,1% faţă de ianuarie-martie, la semestru avansul fiind de 3,8%, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată sezonier, comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB a înregistrat o creştere cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier, potrivit celor mai recente date ale INS, prezentate miercuri. Estimările anterioare vizau pentru trimestrul al doilea un avans de 3,2% pe serie brută şi de 3,7% pe serie ajustată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În semestrul întâi pe acest an 2015, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Anterior erau estimate creşteri de 3,7%, respectiv 3,8%.

    În opinia oficialilor companiei Michelin România, piaţa totală de anvelope pentru autoturisme înregistrează o creştere constantă, cea mai bună dinamică fiind înregistrată de segmentele de anvelope de dimensiuni de peste 16 inchi, adică exact pe segmentul anvelopelor mai scumpe, specific maşinilor din segmentele superioare. Spre exemplu, anvelopele pe 15 inchi sunt specifice maşinilor de clasă mică şi cel mult compactă, în timp ce anvelopele de 16 inchi sau peste sunt specifice clasei medii sau maşinilor compacte din gama superioară. Spre comparaţie, în magazinele online o anvelopă de vară Michelin pe 15 inchi cu lăţime de 195 pleacă de la 312 lei cu TVA, iar una pe 16 inchi cu aceeaşi lăţime costă 481 lei.

    „Remarcăm o creştere continuă şi constantă a segmentelor de anvelope de dimensiuni peste 16 inchi, aceasta declanşând la rândul ei şi o creştere a brandurilor premium. În 2015, faţă de 2014, segmentele de anvelope de 16 şi 17 inchi au înregistrat o creştere cu 8%, respectiv 5%”, a subliniat directorul de marketing al Michelin pentru regiune.

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, studiile Michelin arată că şoferii doresc anvelope care să le ofere mai multe soluţii în acelaşi timp, fie că vorbim despre frânare şi longevitate sau despre economie de carburant, iar pe lângă acestea să facă faţă diferitelor condiţii de drum, pe suprafeţe uscate, umede sau acoperite de gheaţă, zăpadă sau polei. În acest context, Michelin a venit anul acesta cu o anvelopă din categoria celor all-seasons, segment ocolit până acum de francezi, în condiţiile în care acest tip de cauciun nu oferea până acum performanţe bune nici pe timp de vară şi nici pe timp de iarnă. Ca răspuns la cererea clienţilor care rulează în condiţii climaterice aleatorii, Michelin a lansat anul acesta anvelopa Michelin CrossClimate, care se poate adapta unor condiţii meteo variate.

    65% din şoferii europeni utilizează anvelope de vară pe tot parcursul anului, punându-şi astfel în pericol siguranţa în timpul iernii, atunci când temperatura este scăzută şi carosabilul este acoperit cu zăpadă şi polei, arată studiile Michelin. Acest fenomen este înregistrat în proporţie de 20% în Germania, unde echiparea cu anvelope de iarnă este obligatorie în timpul anotimpului rece, şi de 76% în Franţa, unde nu există reglementări în acest sens, potrivit unui studiu GFK realizat anul trecut.

    Şoferii europeni au astfel trei opţiuni pentru a-şi echipa maşinile cu anvelope. Prima este cea de a echipa maşina cu anvelope de vară pe tot parcursul anului, anvelope care sunt bune pe suprafeţe uscate şi umede, atâta timp cât nu e prea frig, adică la o temperatură de peste 7 grade Celsius, însă acestea nu performează pe suprafeţe acoperite cu zăpadă. Anvelopele de vară şi anvelopele de iarnă, cu schimbare în fiecare sezon, oferă cea mai bună siguranţă şi mobilitate pe tot parcursul anului (uscat, umed şi zăpadă). În final există aşa-numitele anvelope „all-seasons“, care sunt în mare parte anvelope de iarnă proiectate pentru a oferi o performanţă acceptabilă în timpul verii, în timp ce CrossClimate este una de vară proiectată pentru a fi utilizată şi în condiţii de iarnă. Peste 30% din clienţi aleg în prezent anvelopele în funcţie de rezultatele acestora privind eticheta UE. Principalele două criterii în alegerea anvelopelor, măsurate şi de eticheta UE, rămân consumul redus de carburant, respectiv rezistenţa scăzută la rulare, şi aderenţa pe carosabil umed, acesta fiind un criteriu de siguranţă. 

    În ceea ce priveşte încadrarea anvelopelor, deşi segmentul buget are în continuare cea mai mare pondere a pieţei, de aproximativ 50%, segmentul premium este în continuă creştere, potrivit datelor Michelin România. În ceea ce priveşte piaţa anvelopelor de camion, în anul 2014 piaţa din România a înregistrat aproximativ acelaşi nivel ca în 2013, de aproximativ 255.000 de anvelope. Dacă începând cu 2008 piaţa de anvelope de camion a înregistrat fluctuaţii puternice, din 2012 simţim tendinţa de stabilizare a pieţei, aceasta fiind influenţată destul de mult şi de situaţia economică la nivel european. Pentru 2015, oficialii de la Michelin estimează o uşoară creştere a pieţei de anvelope pentru camion, cu aproximativ 5%. În ceea ce priveşte piaţa de anvelope reşapate, aceasta a scăzut în 2014 cu mai mult de 20%. Scăderea s-a înregistrat mai degrabă pe sectorul de reşapare la rece, în principal din cauza lipsei de carcase de calitate de pe piaţă.
     

  • Aşteptări realiste? Un absolvent de facultate cu profil economic vrea circa 700 de euro la primul job

    Absolvenţii facultăţilor cu profil economic se aşteaptă la un venit de circa 725 de euro pe lună atunci când se angajează pentru prima dată, pe când cei care au terminat studii în inginerie sau în IT şi-ar dori să primească circa 600 de euro pe lună la primul job, arată cel mai recent studiu rea­lizat de institutul inde­pendent de cerce­tare german Tren­dence.

    Aşteptările sala­riale ale tinerilor absol­venţi români – care sunt în scădere faţă de anii anteriori – repre­zintă doar o treime din media aşteptărilor sala­riale ale studenţilor euro­peni, mai arată rezultatele studiului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O treime din vizitatorii mall-urilor merg doar să ia masa,iar 40% din fac şi cumpărături după ce iau masa

    Aproape o treime din consumatorii din Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu îşi propun să intre într-un restaurant sau într-o cafenea când merg într-un centru comercial, conform celui mai recent studiu Food&Beverages realizat de compania CBRE, lider global în consultanţă imobiliară. Mai mult, cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania asociază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa. Interesant este că 40% merg la cumparaturi după ce intră într-un restaurant sau o cafenea, chiar daca intenţia lor iniţială era doar să ia masa.

    Studiile CBRE arata tendinţa clară a consumatorilor de a căuta şi aprecia oferte consistente si diverse de restaurante şi cafenele în centrele comerciale ceea ce ar putea aduce tendinţe noi in realocarea spaţiilor pentru a oferi vizitatorilor opţiuni mai bune pentru zona de food court.

    „Rezultatele inregistrate la nivel EMEA se regasesc in piata locala – românii apreciază zona de restaurante si cafenele din cadrul unui centru comercial. In acelasi timp consumatorul roman devine mult mai pretentios – el asteapta calitate si o experienta memorabilia atunci cand ia masa intr-un centru comercial. Astfel, dezvoltatorii, proprietarii si companiile de property management trebuie sa ofere solutii inovative si sa livreze clientului aceasta experienta. In unele cazuri, asta poate insemna o reconfigurare totala a zonei de food, in altele poate insemna doar largirea mixului de operatori, prin aducerea de restaurante cu specific local sau cu profil special, iar pentru alte centre se poate lucra strict la partea de design (zona de sitting confortabila, scaune de masa pentru copii, terase, zone verzi)„, explică Laura Bencze-Dumea, Head of Retail CBRE EMEA.

    Realizatorii studiului au intervievat 22.000 de subiecţi din 22 de pieţe din Europa, Africa de Sud şi Orientul MIjlociu pentru a le afla perceptiile despre zona de food court din centrele comerciale. Rezultatele arată că 59% dintre cumpăraătorii din Emiratele Arabe Unite, 57% dintre sud-africani, 52% din turci, 51% dintre polonezi si 42% dintre spanioli merg la mall doar să mănânce şi să bea.

    CBRE Group, cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie in domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2014). Compania are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • Studiu UPS: 65% dintre clienţii industriali fac achiziţii direct de la producător şi evită distribuitorii

    UPS  a făcut publice rezultatele studiului Dinamica Tranzacţiilor Industriale, în cadrul căruia au fost intervievaţi 719 experţi în achiziţii din Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie, şi evidenţiază cum este afectat modelul tradiţional de business al distribuitorilor în actualul context de piaţă.

    Numărul clienţilor industriali care fac achiziţii direct de la producător se află pe un trend ascendent. Studiul arată că 65% dintre aceştia evită deja distribuitorii industriali şi alţi 30% iau în considerare să plaseze comenzi de tipul DfM, astfel că distribuitorii industriali trebuie să adopte canale de e-Commerce şi să ofere o experienţă de cumpărare superioară pentru a-şi păstra cotele de piaţă.

    De asemenea, se arată că peste 50% dintre distribuitorii industriali europeni cumpără şi fac sourcing online şi mulţi (42%) îşi cheltuiesc astfel mai mult de jumătate din buget. Mai mult de atât, 75% dintre respondenţi spun că ar reloca aceste cheltuieli către un distribuitor care are un website cu o interfaţă user-friendly şi care le oferă clienţilor servicii superioare de consultanţă.

    „Odată îndeplinite criteriile de calitate şi preţ, cumpărătorii sunt dispuşi să colaboreze cu vânzători care răspund mai bine nevoilor lor, fie pentru că le oferă experienţa unui website mai convenabil sau pur şi simplu pentru că au parte de răspunsuri mai rapide la întrebările despre produsul”, declară Scott Aubuchon, Vice Preşedinte, Marketing, UPS Europa. „Distribuitorii vor trebui să îşi adapteze modelul de vânzări şi să ofere servicii excelente dacă doresc să îşi păstreze actuala poziţie în piaţă.”

    O mare parte dintre clienţii industriali respondenţi, anume 78%, se aşteaptă ca distribuitorii să le ofere şi mai multe servicii post vânzare, precum instalare, reparaţii şi mentenanţă. Abilitatea distribuitorilor de a le oferi clienţilor servicii suplimentare şi o experienţă consecventă va fi decisivă în succesul viitor al acestora.
     

  • Mikhail Danilin, director executiv Upstream şi director adjunct Nis Petrol România

    Mikhail Danilin a absolvit în 1999 facultatea de operaţiuni şi de dezvoltare a zăcămintelor petroliere la Universitatea din Udmurtia, în sud-estul Rusiei. Şi-a continuat studiile urmând o serie de cursuri de specializare în domeniul petrolier organizate de Shlumberger sau British Petroleum, precum şi cursuri de management de proiect şi management de risc la Universitatea George Washington din Statele Unite.

    După finalizarea studiilor tehnice, Mikhail Danilin şi-a început cariera în cadrul companiei petroliere Udmurt, unde a lucrat ca geolog timp de doi ani, după care a activat ca inginer de zăcământ la compania Belkamneft şi apoi la Centrul tehnic SIDANCO, în Ijevsk. În 2005-2008 a lucrat în cadrul subsidiarei British Petroleum, TMK-BP, acumulând experienţă în dezvoltarea zăcămintelor din vestul Siberiei, precum şi în alte ţări în care BP deţinea perimetre petroliere.

    Începând din 2009 a ocupat poziţia de director adjunct de dezvoltare a activităţilor de explorare în bazinul Panonic şi Serbia centrală şi evaluare a potenţialului petrolier în ţările sud-est europene, în cadrul NIS a.d. Novi Sad, subsidiară a Gazprom Neft. Mikhail Danilin a venit în luna mai 2014 la conducerea diviziei de explorare şi producţie a NIS Petrol România, unde se ocupă de explorările din perimetrele comunale din Periam şi Biled, din judeţul Timiş, suprafaţa pe care se desfăşoară operaţiunile fiind de 580 km pătraţi din aria localităţilor Cenad, Dudeştii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comloşul Mare, Gottlob şi Sânnicolau Mare

  • Românii au bani doar pentru cheltuielile zilnice şi astfel nu au apetit de consum

    Veniturile românilor le ajung acestora doar pentru a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, astfel că dorinţa de a investi în lucruri noi rămâne scăzută, deşi eco­nomia din România înregistrează una dintre cele mai mai mari creşteri din Uniunea Europeană (UE), arată studiul companiei de cercetare de piaţă GfK Climatul de consum Europa în 15 ţări europene.

    „Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, pro­du­sul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 pro­cente mai mare faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte, până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 15 puncte a climatului de consum“, spun reprezentanţii GfK.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • STUDIU: Un copil petrece aproape 23 de ore pe săptămână în faţa calculatorului sau televizorului

    “În România, un copil petrece circa 22,7 ore pe săptămână în faţa unui ecran (calculator sau televizor), în vreme ce în Olanda şi Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore. Ţara noastră este surclasată doar de Bulgaria, cu 25 de ore. Timpul petrecut în faţa calculatorului este monitorizat egal la nivelul grupurilor socio-economice ţintă: 50 la sută dintre părinţi controlează timpul petrecut de copiii lor în faţa ecranului”, arată rezultatele studiului, realizat în cadrul proiectului EPHE, implementat în România de Fundaţia Prais.

    Iniţiatorii studiului au stabilit că este important controlul parental în ceea ce priveşte timpul petrecut de copil în faţa unui ecran, iar existenţa unui televizor în dormitorul copilului sau urmărirea programelor TV în timpul meselor în familie au fost identificate ca factori determinanţi.

    Potrivit studiului, situaţia economică şi educaţională a familiei poate fi asociată cu aproximativ 25 la sută din prevalenţa obezităţii la bărbaţi şi 50 la sută la femei.

    Populaţiile defavorizate nu au acces, în suficientă măsură, la metodele de prevenţie tradiţională, din cauza ratei reduse de participare sau a nivelului de înţelegere scăzut, astfel copiii născuţi într-o familie cu o situaţie socio-economică scăzută se află într-o poziţie dezavantajată în ceea ce priveşte prevalenţa obezităţii.

    “Mediul parental în care se naşte şi se dezvoltă un copil este esenţial. Inegalităţile în sănătate apar şi din cauza condiţiilor economice şi al nivelului de educaţie al familiilor. Modificarea percepţiilor şi a comportamentelor necesită mult timp. Studiul EPHE arată că, odată ce obiceiurile bune sunt încorporate în practica zilnică a familiei, acestea pot fi durabile – un semnal pozitiv pentru o abordare bazată pe familie şi pe comunitate în ceea ce priveşte prevenirea obezităţii din copilărie şi în rândul populaţiilor”, arată preşedintele Fundaţiei Prais, Silvia Bucur.

    Studiul a mai arătat că accesul constant la informare, educaţie şi activare de la vârste fragede în schimbarea obiceiurilor de stil de viaţă, precum şi crearea unui mediu favorabil pentru starea de sănătate generală a familiilor sunt benefice, iar prin intermediul unor acţiuni directe în mediul şcolar şi în comunitate, practicile parentale de acasă se pot îmbunătăţi.

    Sondajul EPHE este o analiză de explorare şi identificare a inegalităţilor de comportament şi a factorilor determinanţi ai acestora, la nivelul unor categorii socio-economice selectate, aplicând acelaşi chestionar în fiecare an pe acelaşi eşantion. În total, 1.266 de copii şi familiile lor din şapte ţări au fost chestionaţi, respectiv 631 de băieţi şi 635 de fete, cu o medie de vârstă de 7-9 ani.

    Sondajul a fost făcut în cadrul proiectului “EPODE pentru promovarea egalităţii în ceea ce priveşte starea de sănătate” (EPHE), implementat în România de Fundaţia Prais. Au fost monitorizate metodologiile şi rezultatele implementării proiectului educaţional extracurricular SETS pe un eşantion reprezentativ de 180 de familii din oraşul Otopeni. Simultan, aceeaşi cercetare s-a făcut în alte şase comunităţi similare din Belgia, Franţa, Olanda, Portugalia, Grecia şi Bulgaria, evaluându-se eficienţa intervenţiilor bazate pe comunitate, pentru a reduce decalajul legat de sănătate, respectiv prevenirea obezităţii infantile în rândul populaţiilor defavorizate.