BusinessMagazin

Tag: productie

  • Piaţa care rulează anual peste 3,5 miliarde de euro şi nu se opreşte din creştere

    Piaţa creşte, dar segmentele pe care se pot baza în continuare jucătorii din logistică sunt cele legate de retail, farma şi bunuri de larg consum. „Retailerii deschid în continuare magazine. Se deschid multe magazine în franciză mică. Cu cât se deschid mai multe astfel de magazine, se mută tot mai mult stoc din depozite în magazine, deoarece volumul total de marfă şi clientela rămân aceleaşi. Iar acest lucru înseamnă o activitate mai mare pe supply chain, de la transportator la logistician”, explică mecanismul creşterii pieţei Cătălin Olteanu, director general al FM România. În opinia sa, următorul pas de extindere a retailului este în mediul rural, în statele şi comunele României, unde comerţul tradiţional va fi înlocuit treptat de comerţul modern.

    În afară de companiile de retail care apelează la logisticieni s-au extins şi cei care îşi fac propria logistică, precum Kaufland şi Lidl. Pe de altă parte, în opinia şefului FM logistica este în general o activitate pe care marii jucători preferă să o externalizeze deoarece necesită personal suplimentar.

    „Cu cât ai mai mulţi angajaţi  în depozit, cu atât îţi erodează indicatoarele financiare deoarece productivitatea trebuie să se împartă la toţi angajaţii, nu doar la o parte. În plus, companiile de logistică vin şi cu diverse optimizări, cum ar fi că în această perioadă cresc mult stocurile, inclusiv pentru perioada de vară„, a spus Olteanu.

    Deşi este creştere în piaţă, cifra de afaceri a FM România înregistrată între 1 aprilie 2013 şi 31 martie 2014 a scăzut cu 6%, pe fondul pierderii unui client. „Anul trecut am pierdut un client mare, Procter & Gamble, iar acest lucru a determinat raportarea unei cifre de afaceri în scădere, dar ne-am revenit. S-a văzut că piaţa are potenţial. Noi mizam pe o creştere la 22-23 milioane de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat la 31 martie„, a subliniat Olteanu.

    Pe de altă parte, în exerciţiul financiar curent, cifra de afaceri poate fi susţinută inclusiv de introducerea noii accize de 7 eurocenţi la combustibili, care va creşte, artificial, businessul logisticienilor şi nu numai. „Cifra de afaceri din acest an înregistrată de FM România va fi mai mare, dar este o creştere falsă. Noi trebuie să mărim preţurile deoarece a crescut costul cu combustibilul. Partenerii mei vor creşte preţurile, iar acest lucru va genera un efect în cascadă, ce va duce la creşterea cifrei de afaceri pentru că am facturat mai mult.„

    Pe de altă parte, sunt sectoare a căror activitate va fi puţin sau chiar deloc influenţată de creşterea tarifelor de transport pe baza accizei. „Avem spre exemplu sectorul farmaceutic. Când eşti bolnav, eşti bolnav, nu te mai interesează banii. Cei care au probleme caută peste tot soluţii. Farma este un business emoţional. Acolo greu scade consumul. Cel mult pot creşte frauda şi importurile paralele din ţări unde se pot găsi astfel de produse la preţuri mai mici„, este de părere şeful FM România. Un al doilea exemplu este cel alimentar „de nişă„, cum ar fi hrana pentru copiii mici sau foarte mici, unde de asemenea clientul cel mult poate căuta alternative, dar nu renunţă.

  • Eurostat: România, a treia cea mai abruptă scădere a producţiei industriale în februarie

     În zona euro, producţia industrială a urcat cu 0,2% faţă de ianuarie şi cu 1,7% în raport cu februarie 2013.

    Dinamica producţiei industriale din zona euro s-a îmbunătăţit faţă de ianuarie, când indicatorul a stagnat.

    În februarie faţă de ianuarie, cele mai abrupte scăderi ale producţiei industriale, în serie ajustată, au fost înregistrate în Croaţia (-2,8%), Estonia (-2,2%) şi România (-1,3%), se arată într-un comunicat transmis luni de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. Malta (5,4%), Irlanda (5%) şi Lituania (2,5%) au raportat cel mai bune evoluţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Renault a produs Duster-ul cu numărul 1 milion, la fabrica Curitiba din Brazilia

    Modelul Duster este produs în cinci fabrici, sub brandurile Renault şi Dacia, fiind comercializat în peste 100 de ţări.

    “Duster este o poveste de succes. Sub brandul Renault, răspunde perfect cerinţelor clienţilor internaţionali şi contribuie la extinderea grupului pe pieţele emergente. În acelaşi timp, versiunea Dacia, comercializată în Europa şi pe pieţele din bazinul mediteranean a atras cu succes o nouă clientelă datorită designului şi a calităţilor reale de maşină de teren la un preţ accesibil”, a declarat Arnaud Deboeuf, director al Programului Entry al grupului Renault.

    Potrivit Renault, faptul că au fost vândute 1 milion de vehicule Duster în numai patru ani scoate în evidenţă succesul modelului.

    Sub marca Renault sunt comercializate vehicule Duster adaptate la climatul rece din Rusia, o versiune care funcţionează cu mai multe tipuri de carburanţi, în Brazilia, iar pentru India o versiune cu volanul pe dreapta.

    Versiunea sub marca Dacia este la fel de populară, datorită interiorului spaţios, precum şi a calităţilor de vehicul de teren, se arată în comunicatul Renault.

    Cele mai mari pieţe ale Duster sunt, în ordine, Rusia, unde au fost vândute de la lansare, sub brandul Renault, 151.633 de vehicule, Franţa, cu 145.612 vehicule sub brandul Dacia, şi Brazilia, cu 117.303 vehicule sub brandul Renault.

    În India, au fost comercializate 85.974 de vehicule Duster cu sigla Renault, iar în Germania 70.159, sub marca Dacia.

    În prezent, Renault fabrică Duster la Piteşti, Curitiba (Brazilia), Envigado (Columbia), Moscova (Rusia) şi Chennai (India).

    În 2013, vânzările Duster au urcat la peste 376.000 de unităţi.

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Renault vrea să reducă producţia unei fabrici din Franţa cu circa 25%

     Grupul francez, care deţine Dacia, vrea să renunţe la unul dintre cele două schimburi de lucru de la Flins, susţine publicaţia franceză Les Echos.

    Renault a renunţat la aproximativ 2.500 de angajaţi din Franţa în primul an de la semnarea unui “acord de productivitate” cu sindicatele locale, în vederea reducerii cheltuielilor.

    Compania s-a angajat anul trecut că va menţine producţia în Franţa, obţinând în schimb mai multe concesii de la sindicate, inclusiv creşterea programului de lucru al angajaţilor, încetinirea creşterilor salariale şi renunţarea la cel puţin 7.500 de angajaţi până în 2016.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Renault vrea să reducă producţia unei fabrici din Franţa cu circa 25%

    Grupul francez, care deţine Dacia, vrea să renunţe la unul dintre cele două schimburi de lucru de la Flins, susţine publicaţia franceză Les Echos.

    Renault a renunţat la aproximativ 2.500 de angajaţi din Franţa în primul an de la semnarea unui “acord de productivitate” cu sindicatele locale, în vederea reducerii cheltuielilor.

    Compania s-a angajat anul trecut că va menţine producţia în Franţa, obţinând în schimb mai multe concesii de la sindicate, inclusiv creşterea programului de lucru al angajaţilor, încetinirea creşterilor salariale şi renunţarea la cel puţin 7.500 de angajaţi până în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BlackBerry ar putea opri producţia de smartphone-uri

     “Dacă nu pot face bani din telefoane, nu am să rămân în această afacere”, a declarat Chen într-un interviu acordat Reuters, adăugând că perioada de timp în care va fi luată o astfel de decizie este scurtă.

    Şeful BlackBerry nu a furnizat detalii despre eventuala sistare a producţiei, dar a adăugat că se poate obţine profit şi din livrări anuale chiar şi de 10 milioane de unităţi.

    În perioada de vârf, în anul fiscal 2011, compania a vândut 52,3 milioane de telefoane, în timp ce trimestrul trecut livrările au scăzut sub 2 milioane.

    BlackBerry analizează şi investiţii sau parteneriate cu alte companii în domenii reglementate, precum cel al sănătăţii, financiar şi servicii juridice, întrucât toate acestea necesită un grad ridicat de securitate a comunicaţiilor.

    Achiziţii mici care să suplimenteze oferta BlackBerry în privinţa securităţii sunt, de asemenea, posibile, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Superproducţii de milioane de euro în zeci de episoade: noua eră a industriei de film

    Vremea când cinematograful era singurul loc unde puteai vedea producţii impresionante a trecut.Peisajul industriei cinematografice se schimbă de la an la an, iar diferenţele uriaşe între investiţiile înfilme şi cele în seriale dispar.

    Serialele de televiziune s-au schimbat fundamental în ultimii 10-15 ani. Dacă la sfârşitul anilor ’90 urmăream încă seriale despre petrol, adolescenţi sau patrule de salvamari, astăzi aşteptăm producţii impresionante despre creaturi mitice, ţinuturi de legendă sau vieţile ascunse ale politicienilor.

    Sunt mai mulţi factori care au contribuit la renaşterea serialului TV. Trecerea de la poveştile simple, deseori nerealiste şi fără sfârşit ale dinastiilor bogate din America sau serialele poliţiste cu un scenariu care se repeta episod de episod la producţii impresionante, cu scenarii complexe şi bugete ce depăşesc, per episod, costurile unor filme de lungmetraj au atras publicul către micul ecran.

    Cele mai urmărite două seriale în lume anul trecut au avut un lucru în comun: ambele sunt poveşti fictive şi ambele au bugete impresionante. „Game of Thrones„ spune povestea celor şapte regate care luptă pentru supremaţie în lumea creată de George R. R. Martin, iar „The Walking Dead„ este adaptarea unor benzi desenate despre o lume apocaliptică în care un grup de oameni luptă pentru supravieţuire. În urmă cu zece ani, cele mai urmărite seriale de televiziune erau „Friends„ şi „Frasier„, două sitcomuri despre viaţa de zi cu zi. Întrebarea care se pune este însă dacă televiziunea a schimbat subiectele pe care le abordează pentru a atrage o audienţă mai mare sau doar s-a adaptat la cerinţele telespectatorilor.

    DE LA PREMIILE OSCAR LA PREMIILE EMMY
    Relansarea serialului TV a presupus obţinerea unor bugete mult mai mari şi, prin urmare, atragerea unor nume cunoscute. Efectul acestor superproducţii de televiziune devine evident când citim numele unor actori sau regizori care trec, chiar şi  pentru o scurtă perioadă, de la marele la micul ecran. Nume precum Matthew McConaughey (câştigător al premiului Oscar anul acesta), Kevin Spacey (câştigător a două premii Oscar) sau Martin Scorsese sunt suficiente pentru a anunţa noua eră a industriei. „Ce s-a întâmplat în ultimii nouă sau zece ani, mai ales la posturile pay-per-view, este ceea ce speram să se întâmple la mijlocul anilor ‘60, atunci când începuse nebunia filmelor pentru televiziune. Speram că va exista genul ăsta de libertate, însă nu a fost cazul atunci„, a declarat Martin Scorsese.

    În mod tradiţional, actorii de televiziune şi cei de film erau priviţi separat. Cei cu un nume important ajungeau să joace în seriale pentru micul ecran spre sfârşitul carierei, atunci când rolurile în filme erau mai greu de obţinut. Actorii de televiziune erau cei care jucau ani de-a rândul într-unul sau mai multe seriale, ajungând rareori să facă trecerea către cinema. Televiziunea este acum considerată ca o rampă de lansare, un prim pas către rolurile importante. Ca exemple, putem să amintim nume precum Ashton Kutcher („That 70’s Show„), Jennifer Aniston („Friends„) sau George Clooney („E.R.„).

    Sumele investite în seriale sunt astăzi comparabile cu cele destinate marelui ecran. „Game of Thrones„ şi „Rome„ sunt două exemple în acest sens: cu bugete de 6, respectiv 9 milioane de dolari pe episod, producţiile HBO pot concura cu multe filme de lungmetraj lansate pe piaţă. Iar dacă în cazul „Rome„ producţia a fost abandonată după două sezoane, „Game of Thrones„ pare destinat să continue pentru mulţi ani, reacţia publicului fiind una pozitivă raportat la dezvoltarea personajelor şi a poveştii. „Cred că «Game of Thrones» este genial şi nu vreau să se termine. Fiecare episod este uriaş. Este o producţie uriaşă şi toţi actorii joacă minunat. Nu are cum să nu te prindă„, declara actorul Eric Balfour.

    Dorinţa spectatorilor de a vedea o anumită continuitate în poveştile personajelor se reflectă şi în filmele ultimilor zece-cinscisprezece ani. În anii ‘90, când ne gândeam la francize, ne veneau în minte doar „James Bond„, „Star Wars„ sau „Indiana Jones„. Astăzi, cele mai multe superproducţii sunt într-o anumită măsură legate. Francize precum „Harry Potter„, „Lord of the Rings„, „Fast and Furious„ sau cele din universul Marvel domină piaţa de profil.
     

  • Audi începe producţia primului model din China care se încarcă la priză

     Proiectul, bazat pe un prototip prezentat prima dată în 2012, la Salonul de la Beijing, este o versiunea a sedanului A6 L, cel mai vândut model al constructorului german de pe piaţa chineză.

    Audi A6 e-tron va fi primul hibrid din China dotat cu sistem plug-in, care permite încărcarea automobilului la o staţie de alimentare electrică .

    Analişti ai industriei auto notează însă că Republica Populară Chineză nu beneficiază de infrastructura necesară (staţii de încărcare a automobilelor), pentru a sprijini un număr foarte mare de maşini electrice.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Yahoo va comanda patru seriale pentru a-şi dezvolta producţia video online

     Yahoo! nu doreşte să rămână fixat în formatul scurt, potrivit declaraţiilor făcute de trei surse, citate de prestigiosul cotidian economic, şi va produce patru seriale de comedie de câte zece episoade. Acestea vor avea o durată de o jumătate de oră şi vor fi realizate cu bugete de producţie cuprinse între 700.000 de dolari şi câteva milioane de dolari.

    CEO-ul grupului Yahoo!, Marissa Mayer, speră să poată să îşi prezinte cele patru proiecte pe 28 aprilie, la New Front, un eveniment de marketing organizat de acest grup american cu scopul de a atrage firme de publicitate.

    The Wall Street Journal anunţa săptămâna trecută că Yahoo! se afla în discuţii preliminare în vederea achiziţionării, cu 300 milioane de dolari, a serviciului video online News Distribution Networks, care l-ar ajuta să rivalizeze cu YouTube, filiala concurentului său Google.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro