BusinessMagazin

Tag: pret

  • Oficial: Preţul energiei electrice pentru irigaţii va scădea anul viitor cu până la 30%

     “Problema preţului energiei este complicată şi greu de rezolvat. Vom încerca prin măsurile pe care le luăm să facem ca valoarea unei mii de metri cubi de apă să fie cât mai aproape de preţul de producţie, să fie cât mai avantajos pentru utilizatori. Şi în acest sens, prin ordonanţa 79/2013, Agentia de Îmbunătăţiri Funciare a căpătat posibilitatea să devină furnizor de energie electrică. Asta înseamnă că va putea să cumpere energie electrică direct de la producător şi să o furnizeze către organizaţiile utilizatorilor de apă”, a afirmat miercuri Apostol, la conferinţa anuală de Reindustrializare şi Infrastructură, organizată de compania Aversa, în parteneriat cu Mediafax.

    El a menţionat că în urma acestei măsuri preţul unui mwh va scădea cu circa 30%, ceea ce va duce la reducerea preţului apei, dar cu un ritm mai mic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Care sunt brandurile în care românii au cea mai mare încredere

     Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcţie de care consumatorii români cumpără produse de larg consum şi le diferenţiază de restul jucătorilor din piaţă: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiţia mărcii şi raportul bun calitate/preţ.

    Astfel, Heidi deţine prima poziţie printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate românii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hârtie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi).

    “În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferenţiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferenţiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparaţie cu alte mărci”, se arată în raportul GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmopolis anunţă că luna aceasta se va finaliza construcţia unui bloc cu 80 de apartamente

    Un apartament cu două camere şi cu o suprafaţă construită de 74 de metri pătraţi are ca preţ de plecare 49.500 de euro + 5% TVA, în timp ce un apartament cu trei camere şi cu o suprafaţă construită de 116 de metri pătraţi, are un preţ de 74.500 de euro + 5% TVA.

    În Cosmopolis sunt disponibile la vânzare şi vile. Cele cu o suprafaţă de 112 metri pătraţi au un preţ de 90.000 de euro + TVA, iar vilele cu o suprafaţă construită de 125 de metri pătraţi au un preţ de 110.000 de euro +TVA.

    Cosmopolis are peste 1.300 de locuinţe finalizate, comunitatea din acest cartier ajungând la peste 2.300 de locuitori,

     

  • Idei de afaceri: ofertă specială pentru milionarii grăbiţi (FOTO)

    Printre primele astfel de iniţiative s-a numărat Paddle8, lansată în 2011, inspirată de exemplul reprezentat în domeniul modei de Net-a-Porter, care vinde online articole ale unor creatori importanţi din domeniu. Paddle8 este o casă de licitaţii online specializată pe artă contemporană, iar de la lansare a reuşit să crească numărul celor ce-şi procură diverse lucrări prin intermediul său, precum şi investitori, printre care se numără artistul Damien Hirst sau miliardarul rus Vladimir Evtuşenkov.

    Lucrare vândută prin Paddle8: Damien Hirst – Methionnie, 2010

    Concurenţa Paddle8 este formată din Artsy, o companie care vinde lucrări semnate de diverşi artişti pentru preţuri cuprinse între câteva zeci de dolari şi câteva milioane. Directorul de creaţie al acesteia este Daşa Jukova, iubita miliardarului rus Roman Abramovici, ea însăşi colecţionară pasionată de artă. Artsy oferă spre vânzare câteva zeci de mii de lucrări, sugerând utilizatorilor săi ce să cumpere pe baza preferinţelor manifestate anterior de aceştia. Artsy a lansat chiar şi o aplicaţie pentru smartphone care să le permită celor interesaţi să cumpere opere de artă direct prin telefon.

    Lucrare vândută prin Artsy: Mario Testino – Kate Moss, 2008

    Ideea pe care se întemeiază afacerile acestor companii este aceea de a lăsa casele de licitaţii să vândă lucrările cele mai scumpe, care presupun costuri pe măsură de expunere şi asigurare, în timp ce ele se concentrează pe lucrări mai ieftine ale unor artişti cunoscuţi, deoarece costurile lor sunt mai mici decât ale companiilor importante din domeniu.

  • Perspectiva în următoarea jumătate de an: pace şi ţiţei ieftin

    Acordul este valabil şase luni şi urmează să ducă la o reglementare completă a problemei într-un an, deşi preşedintele iranian Hassan Rohani a spus că ţara sa nu va renunţa niciodată la îmbogăţirea uraniului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a sfiit să-l certe la telefon pe preşedintele american Barack Obama, avertizându-l că America “face aceeaşi greşeală cu Iranul pe care a făcut-o cu Coreea de Nord şi Pakistanul” – cu alte cuvinte, are încredere în promisiunile de pace ale unor ţări împotriva cărora ar trebui de fapt să pornească război ca să le potolească.

    Preţul petrolului a scăzut de la circa 110 dolari/baril în septembrie, ca efect al scăderii cererii pe principalele pieţe importatoare şi reducerii tensiunilor în Orientul Mijlociu.

  • Ponta susţine că preţul benzinei nu creşte: Contextul e favorabil, avem şi alte posibilităţi fiscale

     “Nu va creşte pentru că avem un context economic favorabil, în care pe bursele mondiale preţul combustibilului va scădea în mod semnificativ şi, atunci, eu cred că impactul pentru cetăţean nu va exista. În plus, avem alte posibilităţi fiscale pe care le-am discutat cu ministrul Chiţoiu şi pe care le vom discuta cu companiile producătoare în aşa fel încât să putem atenua orice fel de impact al acestei noi taxe. Deci, eu cred că impactul asupra populaţiei nu va fi”, a spus Ponta la Antena 3.

    Şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat, joi, că prognozele specialiştilor arată că preţul internaţional al ţiţeiului va continua să scadă, el precizând că, în consecinţă, impactul eventual al creşterii accizei la carburanţi va fi compensat de aceast scădere.

    Voinea a precizat că detensionarea unor puncte de conflict politic, în special pe relaţia cu Iranul, pe de altă parte, a făcut în ultimele săptămâni ca preţul internaţional al ţiţeiului să scadă semnificativ.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea: Creşterea accizei la carburanţi, compensată de scăderea preţului internaţional al ţiţeiului

     Voinea a precizat că detensionarea unor puncte de conflict politic, în special pe relaţia cu Iranul, pe de altă parte, a făcut în ultimele săptămâni ca preţul internaţional al ţiţeiului să scadă semnificativ.”

    “Şi prognozele specialiştilor sunt că acesta va continua să scadă. Deci va compensa eventualul impact al creşterii acciziei. Sunt două componente ale preţului la pompă – cotaţia internaţională a ţiţeiului şi impozitele. Dacă impozitele cresc un pic, ele sunt compensate pe viitor – aşa arată toate tendinţele internaţionale – de scăderea cotaţiei pe piaţa internaţională”, a spus Voinea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul gazelor pentru populaţie VA CREŞTE la începutul anului viitor

     Pentru firme majorarea va fi de doar 1-2%, a afirmat Havrileţ la Focus Energetic.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI să renunţe la preţurile reglementate la electricitate şi gaze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cumpăra anual, în mai multe tranşe, energie şi gaze de pe piaţa liberă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.