Tag: costuri

  • Unde se duc restaurantele când se duc

    Întregul personal al celor două restaurante, deţinătoare a două şi respeciv trei stele Michelin, se va afla pentru câteva luni la Tokyo, în cazul Noma şi la Melbourne, mai exact la cazinoul Crown în cazul The Fat Duck.

    Mutarea lor nu este surprinzătoare, în ciuda costurilor implicate, scrie Wall Street Journal, deoarece cele două restaurante câştigă mai mult permiţând gazdelor asocierea cu renumele lor decât din activitatea lor obişnuită. Pe lângă mulţimea de oameni care aşteaptă nerăbdători să prindă un loc la Noma sau The Fat Duck, mai există şi o mulţime de bucătari aflaţi la început de drum care sunt dispuşi să lucreze luni de zile fără salariu pentru un astfel de local, doar pentru posibilitatea de a-şi trece în CV perioada respectivă şi de a-şi spori astfel şansele de angajare într-un local prestigios.

    Dacă Fat Duck a anunţat deja că va funcţiona în cazinoul Crown Melbourne, unde patronul său, maestrul bucătar Heston Blumenthal, va avea şi un restaurant permanent denumit “Dinner”, Noma va dezvălui unde anume urmează să funcţioneze în Tokyo abia în iunie. Ce se ştie până acum este doar că personalul nu va lua cu sine şi ingredientele folosite în Danemarca.

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimarea General Motors pentru rechemarea în service a 2,6 milioane de vehicule

     GM a constituit un provizion special de 1,3 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an pentru a acoperi cheltuielile legate de reparaţia automobilelor rechemate, a anunţat compania într-un comunicat, citat de Bloomberg. Grupul a precizat că anticipează un rezultat operaţional solid pentru primele trei luni din acest an.

    Cel mai mare producător auto american, numărul 2 la nivel global, nu a mai raportat pierderi din trimestrul al patrulea al anului 2009 şi a înregistrat, în primele trei luni ale anului trecut, un profit de 1,18 miliarde de dolari.

    General Motors a rechemat pentru reparaţii 2,6 milioane de autovehicule la nivel global pentru mai multe defecţiuni apărute începând din anul 2001, care au provocat numeroase accidente soldate cu 13 morţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operaţiunile de căutare a MH370, cele mai scumpe din istoria aviaţiei

    Cu 26 de ţări care contribuie cu avioane, nave, submarine şi sateliţi, costurile sunt estimate a trece de 100 de milioane de dolari, relatează Reuters. După o lună de căutări, costurile au depăşit 50 de milioane de euro, depăşind astfel valoare totală a anchetei privind zborul AF447 al Air France, prăbuşit în 2009. În acel caz, ancheta a durat aproape doi ani.

    Suma prezentată oficial nu include însă echipamentele puse la dispoziţie de Marea Britanie, Franţa, Noua Zeelandă sau Corea de Sud. Întrebat de jurnalişti la cât estimează costurile finale, Angus Houston, conducător al operaţiunilor, a răspuns scurt: “E vorba de foarte mulţi bani.”

    Australia susţine cea mai mare parte a cheltuielilor, dat fiind faptul că zona vizată se află în Oceanul Indian. Costurile de operare a echipamentelor se ridică la peste un milion de dolari pe zi, însă jurnaliştii australieni se aşteaptă ca la finalul căutărilor celelalte state implicate să returneze o parte din bani guvernului de la antipozi.

  • Dosarul de luare de mită al lui Radu Mazăre: Firma lui Morgenstern plănuia lucrări de calitate slabă, pentru a maximiza profitul – documente DNA

     Anchetatorii susţin, în documentul citat, că angajaţi ai omului de afaceri Avraham Morgenstern discutau cum să micşoreze costurile prin efectuarea unor lucrări slabe din punct de vedere calitativ. În acest context, a fost menţionată reducerea costurilor “la materiale, la structură”.

    “Sub aspectul gravităţii faptei trebuie avut în vedere şi că, imediat după obţinerea contractului, societatea reprezentată de inculpat căuta metode de a-şi maximiza profitul în detrimentul calităţii lucrărilor efectuate (aspect rezultat din convorbirea din data de 24 noiembrie 2011, în care un alt reprezentant al societăţii arată că trebuie ‘să discute despre costuri şi să vedem unde le putem reduce. Dacă putem să o facem la materiale, la structură, asta e ceva la care trebuie să ne gândim şi să găsim o modalitate’ “, se arată în documentul procurorilor DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul care s-a vindecat de corporaţie

    DUPĂ UN AN DE STAGIATURĂ ÎN SISTEMUL MEDICAL, AM DECIS SĂ INTRU ÎN FARMA. FOARTE MULŢI MEDICI FĂCEAU ATUNCI ASTA. ERA UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU CĂ SE DUBLA PIAŢA ANUAL.„ Aşa începe povestea medicului Istvan Komporaly, absolvent de medicină la Târgu-Mureş în 1997. Spune că a văzut industria farma ca pe o aventură şi, deloc de neglijat, „ca pe ceva care aducea bani„, dat fiind că după şase ani de studii câştiga lunar 30 de dolari.

    „Era imposibil să trăieşti la acea vreme din 60 de dolari, pentru că şi soţia era tot medic. Un job în farma îţi asigura o maşină şi un salariu mai bun, aşa că am zis să încerc.„ Compania Berlin-Chemie, ajunsă ulterior lider pe piaţa de antidiabetice orale, intra la acea vreme pe piaţa locală şi, după şase ani în care a colindat la început oraşele din Harghita, Covasna şi Braşov şi apoi pe cele din întreg Ardealul, a fost promovat ca director naţional de vânzări.

    ACOLO AM ÎNVĂŢAT MESERIE. TIMP DE NOUĂ ANI AM LUCRAT ÎN ACEEAŞI FIRMĂ ŞI A FOST O ŞCOALĂ FOARTE BUNĂ DE VÂNZĂRI.„ După trei ani ca director naţional de vânzări în care a lansat produse precum Fastum Gel sau Lioton Gel, a considerat firesc ca pasul următor să fie cel de director general al companiei, mai ales că postul de CEO era liber de mai bine de un an. „Mi s-a promis informal că e o poziţie pe care să o ocup, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că au numit un country manager de la o companie concurentă. În 2006 aveam 34 de ani şi eram totuşi tânăr. Să pui pe cineva prea energic şi foarte tânăr peste mai bine de o sută de oameni ar fi fost lose-lose„, spune acum Komporaly.

    A fost momentul când a primit o ofertă de la Ozone, divizia de retail de generice a grupului A&D Pharma, vândută ulterior Labormed, şi a decis să accepte poziţia de senior project manager pentru Europa de Sud-Est timp de aproape un an.

    ERA MOMENTUL CÂND COMPANIA SE PREGĂTEA PENTRU LISTAREA PE BURSA DE LA LONDRA, IAR OZONE RĂMĂSESE RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ ŞI NU SE MAI FĂCEAU INVESTIŢII„, REMEMOREAZĂ KOMPORALY. A acceptat atunci să facă un prim pas spre un soi de antreprenoriat, încercând să aducă în România operaţiunile companiei Beres, cel mai mare producător de medicamente fără prescripţie din Ungaria. Faptul că strategia pentru promovarea OTC-urilor în media era concepută la Budapesta şi nu la Bucureşti i-a încurcat planurile şi, în urma unor divergenţe cu managementul central, deşi vânzările crescuseră, a decis să înceapă un business pe cont propriu – „ei voiau un key account manager şi nu un country manager şi mie nu mi-a plăcut doar să execut ordine de la împărăţie„.

    „Pe mine nu mă motivează să fiu executantul cuiva. Dacă partea de construcţie şi de strategie e la mine, atunci am control. La o multinaţională nu există aşa ceva în poziţia de CEO şi nu îmi place să îmi asum acest rol care poate fi uneori inuman.„

  • Cât costă o excursie cu trenul în jurul lumii?

    Călătoria durează 53 de zile şi are preţul de 36.500 de dolari. De-a lungul excursiei, turiştii au ocazia de a experimenta cele mai luxoase trenuri din istorie, precum trenul privat de aur al Ţarului (Mongolia), Orient Expres Veneţia Simplon sau Orient Expres Pullman, relatează CNN.

    Pasagerii vor zbura mai întâi către New York unde vor petrece 20 de zile călătorind cu trenul de-a lungul continentului nord-american. Din San Francisco, excursia continuă cu avionul către China; acolo, turiştii vor urca din nou în tren către Rusia, trecând prin Mongolia.

    Data de plecare este 18 mai 2015, iar reprezentanţii companiei afirmă că cele mai multe locuri au fost deja rezervate.

  • Măsuri pe care proprietarii trebuie să le ia pentru a-şi păstra chiriaşii

    Un studiu al Jones Lang LaSalle România prezintă o serie de măsuri ce trebuie luate de către proprietari pentru a asigura cele mai bune servicii chiriaşilor şi, prin urmare, pentru a-i păstra drept clienţi.

    Un aspect care merită menţionat este balanţa dintre costul serviciilor de administrare şi calitatea acestora. Identificarea de furnizori cu experienţă, care să ofere servicii de calitate la preţuri competitive trebuie să fie unul din elementele cheie al managementului administrativ.

    Corectitudinea calculului cheltuielilor comune şi transparenţa cu care acestea sunt prezentate chiriaşilor reprezintă un alt aspect de care trebuie să ia seama proprietarii. Cheltuielile comune au o pondere mare în totalul cheltuielilor chiriaşilor legate de spaţiul închiriat, iar corectitudinea stabilirii acestora şi transparenţa cu care proprietarii le prezintă chiriaşilor reprezintă un factor major în nivelul de satisfacţie al acestora din urmă.

    De asemenea, comunicarea şi soluţionarea problemelor între chiriaşi şi proprietari  reprezintă un factor vital pentru care chiriaşii pot decide să părăsească clădirea la expirarea contractului sau mai devreme. Stabilirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc bazată pe înţelegere şi respectarea regulilor interne, precum şi rezolvarea în timp util a problemelor şi venirea cu soluţii în întâmpinarea nevoilor chiriaşilor sunt elemente ce trebuie să guverneze zilnic relaţia chiriaş-proprietar.

    Personalul administrativ trebuie să fie permanent implicat şi să aibă o atitudine proactivă, incluzând în acţiunile întreprinse cât mai multe din sugestiile chiriaşilor.