Tag: China

  • Dacă ar începe un război între Rusia, China şi SUA, cine aţi vrea să câştige?

    Cu ameninţările telibanilor şi tot mai multe acţiunir teroriste revendicate de ISIS pe continentul european, parcă se ascunde în spatele unei perdele de fum peisajul global al mişcărilor politice. Business Insider a făcut o trecere în revistă a principalelor atuuri ale marilor puteri mondiale din punct de vedere al înarmării lor.

    1. Avioane de luptă. În vreme ce SUA deţine supremaţia în ce priveşte aparatele de zbor folosite în luptă, deopotrivă Rusia şi China s-au înscris în cursă pentru a se dota cu astfel de aparate. Sunt doar 187 de aparate de tip F-22s, iar varianta F-35 se pare că are nişte probleme în faza de testare.

    Între timp, China dezvoltă propriile aparate de zbor pentru situaţii de luptă. Cea mai avansată variantă a acestui tip de avioane este probabil J-20, care este, pesemne, corespondentul lui F-35.

    În Rusia se lucrează la o variantă a unui aparat de zbor care este corespondentul lui F-22; acest avion este mai manevrabil.
    În opinia Business Insider, în caz de confruntare, cel mai probabil este ca aparatele americane să câştige, luând în considerare că ruşii şi chinezii mai lucrează încă la aparatele lor.

    2. Tancuri. Armata SUA a scos la luptă primele tancuri de tip M-1 Abrams în 1980. De atunci, acestea au beneficiat de multe îmbunătăţiri – de pildă blindajul sau armele.În Rusia se dezvoltă un prototip numit T-14, dar în acest moment se bazează pe T-90A, un aparat destul de performant. Un astfel de aparat a trecut chiar cu brio de un atac direct cu o rachetă TOW, în Siria.

    Şi China are mai multe variante de tancuri dar şi unele aparate de acest fel la care lucrează.Într-o confruntare directă, este greu de spus care dintre aceste variante de tancuri ar câştiga.

    3. Vase de suprafaţă. Cu cea mai mare flotă la nivel mondial, SUA este câştigător net în orice confruntare ar avea loc în ape oceanice.
    Totuşi, deopotrivă chinezii şi ruşii ridică pretenţii şi la acest capitol, având planuri concrete pentru a construi vase de război.

    4. Submarine. US Navy are cea mai puternică dotare la acest capitol. Are 14 submarine dotate cu 280 de rachete nucleare, fiecare dintre acestea având puterea de a şterge de pe faţa Pământului un oraş inamic. În plus, mai are 4 submarine dotate fiecare cu 154 de rachete Tomahawk şi 54 de submarine de atac. Aceste submarine sunt foarte bine înarmate, au tehnologie avansată.

    Pe de altă parte, Rusia are 60 de submarine, care sunt însp foarte silenţioase. În plus, Rusia lucrează la noi arme pentru submarine.
    China are doar nouă submarine de atac înarmate cu rachete nucleare şi 53 de submarine de atac.

    În concluzie, e probabil ca între-o confruntare pe apă sau pe uscat să câştige forţele armate americane, dar chinezii şi ruşii câştigă tot mai mult teren în cursa înarmării.

  • Dacă ar începe un război între Rusia, China şi SUA, cine aţi vrea să câştige?

    Cu ameninţările telibanilor şi tot mai multe acţiunir teroriste revendicate de ISIS pe continentul european, parcă se ascunde în spatele unei perdele de fum peisajul global al mişcărilor politice. Business Insider a făcut o trecere în revistă a principalelor atuuri ale marilor puteri mondiale din punct de vedere al înarmării lor.

    1. Avioane de luptă. În vreme ce SUA deţine supremaţia în ce priveşte aparatele de zbor folosite în luptă, deopotrivă Rusia şi China s-au înscris în cursă pentru a se dota cu astfel de aparate. Sunt doar 187 de aparate de tip F-22s, iar varianta F-35 se pare că are nişte probleme în faza de testare.

    Între timp, China dezvoltă propriile aparate de zbor pentru situaţii de luptă. Cea mai avansată variantă a acestui tip de avioane este probabil J-20, care este, pesemne, corespondentul lui F-35.

    În Rusia se lucrează la o variantă a unui aparat de zbor care este corespondentul lui F-22; acest avion este mai manevrabil.
    În opinia Business Insider, în caz de confruntare, cel mai probabil este ca aparatele americane să câştige, luând în considerare că ruşii şi chinezii mai lucrează încă la aparatele lor.

    2. Tancuri. Armata SUA a scos la luptă primele tancuri de tip M-1 Abrams în 1980. De atunci, acestea au beneficiat de multe îmbunătăţiri – de pildă blindajul sau armele.În Rusia se dezvoltă un prototip numit T-14, dar în acest moment se bazează pe T-90A, un aparat destul de performant. Un astfel de aparat a trecut chiar cu brio de un atac direct cu o rachetă TOW, în Siria.

    Şi China are mai multe variante de tancuri dar şi unele aparate de acest fel la care lucrează.Într-o confruntare directă, este greu de spus care dintre aceste variante de tancuri ar câştiga.

    3. Vase de suprafaţă. Cu cea mai mare flotă la nivel mondial, SUA este câştigător net în orice confruntare ar avea loc în ape oceanice.
    Totuşi, deopotrivă chinezii şi ruşii ridică pretenţii şi la acest capitol, având planuri concrete pentru a construi vase de război.

    4. Submarine. US Navy are cea mai puternică dotare la acest capitol. Are 14 submarine dotate cu 280 de rachete nucleare, fiecare dintre acestea având puterea de a şterge de pe faţa Pământului un oraş inamic. În plus, mai are 4 submarine dotate fiecare cu 154 de rachete Tomahawk şi 54 de submarine de atac. Aceste submarine sunt foarte bine înarmate, au tehnologie avansată.

    Pe de altă parte, Rusia are 60 de submarine, care sunt însp foarte silenţioase. În plus, Rusia lucrează la noi arme pentru submarine.
    China are doar nouă submarine de atac înarmate cu rachete nucleare şi 53 de submarine de atac.

    În concluzie, e probabil ca între-o confruntare pe apă sau pe uscat să câştige forţele armate americane, dar chinezii şi ruşii câştigă tot mai mult teren în cursa înarmării.

  • Vrea să lase moştenire un imperiu de 122 de miliarde de dolari, dar nimeni nu vrea să-l ia

    Wang Jianlin, fondator şi preşedinte al Dalian Wanda Group, a mărturisit recent că fiul său Wang Sicong nu va prelua în viitor mall-urile, hotelurile, parcurile de distracţii sau cluburile sportive ale familiei. “L-am întrebat dacă vrea să conducă afacerea, dar mi-a spus că nu vrea să ducă o viaţă ca a mea”, a spus Jianlin, în vârstă de 62 de ani.

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Wang Sicong a fost criticat recent pentru că a cheltuit o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru câinele Coco, animalul său de companie: a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

  • Vrea să lase moştenire un imperiu de 122 de miliarde de dolari, dar nimeni nu vrea să-l ia

    Wang Jianlin, fondator şi preşedinte al Dalian Wanda Group, a mărturisit recent că fiul său Wang Sicong nu va prelua în viitor mall-urile, hotelurile, parcurile de distracţii sau cluburile sportive ale familiei. “L-am întrebat dacă vrea să conducă afacerea, dar mi-a spus că nu vrea să ducă o viaţă ca a mea”, a spus Jianlin, în vârstă de 62 de ani.

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Wang Sicong a fost criticat recent pentru că a cheltuit o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru câinele Coco, animalul său de companie: a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

  • Lenovo, venituri de 43 de miliarde de dolari în 2016, în scădere cu 4,2%

    La nivelul grupului de business PC and Smart Devices (PCSD), care include PC-uri, tablete şi dispozitive smart, vânzările trimestriale Lenovo au crescut cu 4,9% faţă de anul anterior, la 6,7 miliarde dolari. Livrările trimestriale au crescut cu un procent, la 14,4 milioane unităţi, evoluţie cu patru puncte procentuale mai bună faţă de cea înregistrată de piaţa de profil. Venitul înainte de impozitare pentru acest trimestru a fost de 288 milioane dolari, cu 4,7% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Grupul de business al Lenovo Mobile Business Group (MBG), care include smartphone-urile Moto şi Lenovo, a înregistrat o creştere a veniturilor de 19,7% în al patrulea trimestru fiscal în afara Chinei, cu vânzări totale de 1,7 de miliarde dolari. Livrările de smartphone-uri au crescut în trimestrul patru cu 17,4%, la 11,3 milioane de unităţi în afara Chinei, depăşind piaţa semnificativ cu 12,8 puncte.

    În Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, vânzările din al patrulea trimestrul 2016 au crescut cu 5,9% faţă de anul precedent, atingând o valoare de 2,6 miliarde de dolari. În 2016, compania chineză a avut vânzări de 11,2 miliarde de dolari, în scădere cu 5,1% faţă de 2015. Vânzările EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) din 2016 au reprezentat 26% din vânzările globale.

  • Moody’s a revizuit în scădere ratingul Chinei pentru prima dată în ultimii 25 de ani

    Moody’s a schimbat perspectiva Chinei de la „negativ” la „stabil”.

    Ministrul Finanţelor din China a spus că Moody’s a exagerat în ceea ce priveşte analiza dificultăţilor economice şi a subestimat eforturile de reformă ale statului.

    Revizuirea în sens negativ ar putea ridica costul împrumuturilor angajate de guvernul chinez.

    Agenţia de rating a transmis că revizuirea în scădere reflectă aşteptările de erodare a situaţiei financiare a Chinei în următorii ani, datoria economică continuând să crească în contextul în care creşterea potenţială încetineşte.

    Economia Chinei a crescut cu 6,7% în 2016 comparativ cu 6,9%, anul anterior, cea mai slabă creştere înregistrată în ultimii 27 de ani.

  • TP-Link România are un nou manager general

     De profesie, inginer, Zick Zhao a absolvit Universitatea de Electronică şi Tehnologie din China. S-a alăturat echipei TP-Link în iulie 2015, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an a preluat poziţia de manager de vânzări în cadrul reprezentanţei TP-Link din Polonia. În aprilie 2016, a devenit SMB Product Category Manager în cadrul TP-Link Rusia. În calitate de general manager TP-Link România, Zick Zhao va fi responsabil de extinderea activităţii companiei pe piaţa locală.

    „Sunt foarte bucuros să mă alătur echipei TP-Link România, această numire fiind pentru mine în egală măsură o mare oportunitate, cât şi o provocare. Responsabilitatea mea este să menţin ritmul foarte bun de dezvoltare al business-ului din România, punând în principal accent pe extinderea segmentului SOHO, în special a categoriei Smart Home, dar şi a segmentului SMB. Suntem lideri de piaţă pe acest segment datorită calităţii şi fiabilităţii produselor noastre, dar şi profesionalismului echipei de marketing şi vânzări. Împreună, sunt sigur că vom continua să oferim clienţilor români aceleaşi standarde înalte de calitate a serviciilor”, a declarat Zick Zhao, general manager TP-Link România. 
     

  • China a lovit în CIA “prin uciderea surselor din SUA”. Zeci de spioni, EXECUTAŢI. Scurgerea MASIVĂ de informaţii

    Nu este clar dacă CIA a fost vizat de hackeri sau dacă o “cârtiţă” a ajutat guvernul chinez să identifice agenţii, scrie NYT, dar unul dintre informatori a fost împuşcat chiar în curtea unei clădiri guvernamentale, în timp ce se afla lângă colegii săi, ca un avertisment pentru alţii.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • China a lovit în CIA “prin uciderea surselor din SUA”. Zeci de spioni au fost executaţi sau au ajuns în închisori

    Nu este clar dacă CIA a fost vizat de hackeri sau dacă o “cârtiţă” a ajutat guvernul chinez să identifice agenţii, scrie NYT, dar unul dintre informatori a fost împuşcat chiar în curtea unei clădiri guvernamentale, în timp ce se afla lângă colegii săi, ca un avertisment pentru alţii.

    Potrivit BBC, patru foşti ofiţeri CIA au vorbit despre această situaţie şi au explicat că informaţiile primite de la sursele implantate solid în interiorul birocraţiei de la Beijing au început să dinspară din 2010, iar informatorii de la începutul anului 2011.

    Între 2010 şi 2012, autorităţile chineze ar fi ucis cel puţin 12 spioni CIA. De altfel, CIA şi FBI au demarat o operaţiune comună pentru a elucida misterul, susţine unul dintre foştii spioni americani, numit codificat Honey Badger.

    Beijingul oferă o recompensă în numerar pentru spionii străini, avertizând cu privire la “iubirea periculoasă” cu agenţii secreţi.

    Operaţiunile CIA ar putea fi întrerupte de noua versiune a Wikileaks

    În raportul prezentat de The  New York Times, se arată că investigaţia se concentra pe un fost agent operativ al CIA, pentru care nu existau dovezi suficiente care să fie arestat. Acum acesta trăieşte într-o altă ţară asiatică.

    În 2012, un oficial din cadrul ministerului de securitate al Chinei a fost arestat pentru suspiciunea de spionaj pentru SUA. Se bănuieşte că ar fi fost racolat de CIA. Nicio astfel de arestare nu pare să fi atras atenţia publicului în acel moment.

    Matt Apuzzo, jurnalist al New York Times care a lucrat la investigaţie, a declarat pentru BBC: “Unul dintre lucrurile foarte tulburătoare este că încă nu ştim ce sa întâmplat”.

    “Există o diviziune în cadrul guvernului american în legătură cu existenţa unei cârtiţe în interiorul CIA sau la nivel comercial, dacă agenţii CIA au devenit neabordabili şi au fost descoperiţi sau dacă chinezii au reuşit să le intercepteze  comunicaţiile”, spune jurnalistul.

    Obama a pus la îndoială capacitatea CIA

    În 2015, CIA a retras personalul din ambasada americană de la Beijing, după un atac cibernetic şi a acuzat statul chinez că a expus informaţii despre milioane de angajaţi federali din SUA. Dacă evenimentele din perioada 2010-2012 au fost generate de un atac similar, informaţia nu a fost făcută publică.  

    Dispariţia unui număr atât de mare de spioni a afectat o reţea construită în ani de zile, arată documentele dezvăluite New York Times, iar acest lucru împiedicat operaţiuni ulterioare mult timp după aceea. Chiar şi administraţia Obama a ridicat întrebări cu privire la motivul pentru care informaţiile au încetinit.

    Oficialii afirmă că a fost una dintre cele mai grave încălcări ale securităţii din ultimii ani.

    Până în 2013, guvernul chinez părea că şi-a pierdut capacitatea de a identifica agenţii americani, iar CIA s-a a revenit pentru a încerca să îşi reconstruiască reţeaua.

    “De mult timp, China şi SUA au fost blocate în această bătălie de spionaj, care se desfăşoară în spatele scenei. Când am realizat această investigaţie, am descoperit că serviciile de informaţii chineze au reuşit să infiltreze un avanpost al ANS în Taiwan. Şi mai departe “, a spus Apuzzo.

    Jurnalistul a adăugat că povestea a fost publicată în timpul unui vid temporar, la vârful relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
    Administraţia Trump l-a numit pe Terry Branstad, guvernatorul Iowa, ambasadorul SUA în China, dar aceasta nu s-a mutat încă la Beijing.

    Cui Tiankai, ambasadorul Chinei în SUA, a refuzat să comenteze informaţiile, dar într-un comunicat de presă recent, diplomatul a menţionat “actualul moment pozitiv pe care îl are relaţia China-SUA”.

    CIA încearcă încă să descopere cum a fost posibilă scurgerea masivă de informaţii din urmă cu două luni, unele dintre cele mai explozive documente fiind publicate pe Internet de Wikileaks. În plus, există o amplă investigaţie FBI privind legăturile dintre campania lui Trump la alegerile prezidenţiale şi Rusia. Astfel, natura imprevizibilă a operaţiunilor derulate de-a lungul timpului în China demonstrează cât de dificie se dovedesc a fi operaţiunile de contraspionaj faţă de servicii atât de sofisticate cum sunt cele din Rusia şi China, subliniază New York Times.

     

  • Ţara care vrea să distrugă Hollywood. Construieşte 27 de cinematografe pe zi

    În 2016, China a construit 27 de cinematografe pe zi – este un număr impresionant, dar care arată ambiţia asiaticilor de a demola mitul Hollywood. Astfel, la jumătatea lunii noiembrie, China a reuşit să depăşească Statele Unite la numărul total de cinematografe.

    Producătorii din Statele Unite nu par a avea neapărat o problemă cu numărul tot mai mare de cinefili din China, ci mai degrabă cu guvernul chinez, cel care impune un număr maxim de filme străine ce pot fi difuzate în sălile de cinema. În 1994, spre exemplu, doar 10 filme americane au ajuns pe marile ecrane din China; ca urmare a mai multor runde de negocieri, în 2012 numărul a fost crescut la 34.

    Pentru a ocoli aceste restricţii, un model adoptat de tot mai multe companii de producţie din Statele Unite este de a co-produce filmul alături de o companie din China. Astfel, pelicula nu mai este din punct de vedere tehnic una străină, având acces direct în sălile de cinema.

    Dar scopul final al Chinei este acela de a-i depăşi pe americani, aşa că asiaticii au început să construiască propriul lor Hollywood: o investiţie de 8,2 miliarde de dolari care îşi va deschide porţile în aprilie 2017.

    Care va fi succesul chinezilor în industria cinematografică e încă greu de estimat, dar par a fi dispuşi să investească timp şi mai ales bani pentru a câştiga această cursă.