Tag: ucraina

  • Băsescu, despre anularea vizitei lui Iohannis în Ucraina: O eroare politică. Era timp pentru negocieri. “Am părăsit bosumflaţi ‘câmpul de bătălie’ înainte de a trage ‘ultimul cartuş’”

    „Este doar o părere…Anularea vizitei preşedintelui Iohannis în Ucraina şi respingerea vizitei la Bucureşti a preşedintelui Parlamentului Ucrainei reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a educaţiei încă nu a fost promulgată. La limită, dar încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat, iar după discuţiile bilaterale, la declaraţia comună în faţa presei, preşedintele României trebuia să exprime acolo, la Kiev, punctul de vedere susţinut în discuţii şi concluziile la care s-a ajuns”, a scris Băsescu pe Facebook.

    E a arătat că o astfel de acţiune putea fi un mare succes sau un mare eşec, dar că românii din Ucraina ar fi ştiut că preşedintele României i-a apărat până la capăt.

    „Din păcate, anulând vizita, am părăsit bosumflaţi <<câmpul de bătălie>> înainte de a trage <<ultimul cartuş>>. Eu l-aş fi tras, chiar dacă şansele de succes erau mici. Nimic nu este umilitor când aperi interesele românilor din afara frontierelor. Anularea vizitei ar fi fost justificată dacă preşedintele Ucrainei ar fi promulgat imediat noua lege a educaţiei”, a mai scris Băsescu.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că şi-a contramandat vizita pe care o avea programată în Ucraina, după adoptarea, de către Rada Supremă, a noii legi a educaţiei.

    “O tematică neplăcută, această evoluţie din Ucraina, cu legea educaţiei. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuţii cu preşedintele Poroşenko, ultima discuţie pe această temă am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei care, fără să anunţe partenerii – şi suntem partenerii Ucrainei – a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce şi, practic, această lege dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Prin urmare, preşedintele Klaus Iohannis a anulat vizita în Ucraina, dar şi vizita pe care preşedintele Parlamentului ucrainean urma să o facă la Bucureşti.

    ”Avem foarte mulţi români în Ucraina şi pot să vă spun că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, ca să subliniem că ne preocupă. Acum vă daţi seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit şi întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuţie În consecinţă, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina şi am contramandat şi primirea preşedintelui Parlamentului, care se anunţase pentru sfârşitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidenţiale este un semnal extrem, extrem de dur”, a mai spus Iohannis.

    Anunţul a fost făcut de preşedintele Klaus Iohannis atât pe căile diplomatice, cât şi verbal, direct preşedintelui Ucrainei, pe care şeful statului român l-a întâlnit pe holurile clădirii ONU.

    ”Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe preşedintele Poroşenko pe holurile ONU şi normal că ne-am salutat şi i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus şi direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educaţiei şi că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluţie, în condiţiile în care domnia sa avut o abordare, cel puţin faţă de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina. Deci, am transmis această abordare pe care o am şi pe căi diplomatice şi, iată, şi direct preşedintelui Poroşenko. Şi-a continuat drumul foarte îngândurat şi sper să reuşim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina perspectiva totuşi să-şi continue învăţământul în limba română”, a conchis Iohannis.

    Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, pe 5 septembrie, o nouă versiune a legii în privinţa educaţiei, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea şcolilor ruse, ungare şi române. Minorităţile naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Conform noului program educaţional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE.


     

  • Din America, Iohannis anunţă o decizie FĂRĂ PRECEDENT. Gestul SFIDĂTOR nu a rămas fără răspuns imediat. „I-am spus direct acest lucru”

    “O tematică neplăcută, această evoluţie din Ucraina, cu legea educaţiei. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuţii cu preşedintele Poroşenko, ultima discuţie pe această temă am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei care, fără să anunţe partenerii – şi suntem partenerii Ucrainei – a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce şi, practic, această lege dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Prin urmare, preşedintele Klaus Iohannis a anulat vizita în Ucraina, dar şi vizita pe care preşedintele Parlamentului ucrainean urma să o facă la Bucureşti.

    ”Avem foarte mulţi români în Ucraina şi pot să vă spun că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, ca să subliniem că ne preocupă. Acum vă daţi seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit şi întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuţie În consecinţă, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina şi am contramandat şi primirea preşedintelui Parlamentului, care se anunţase pentru sfârşitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidenţiale este un semnal extrem, extrem de dur”, a mai spus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Rusia anunţă că Washingtonul,Kievul resping propunerea privind o misiunea ONU în estul Ucrainei

    “Delegaţiile americane şi ucrainene au spus după primele discuţii că nu sunt pregătite să lucreze la textul (propunerii de rezoluţie)”, a declarat oficialul rus.

    “(Au spus) că au obiecţii semnificative (…) posibil, ucrianienii au o contra propunere de a desfăşura forţe de menţinere a păcii în Donbass (estul Ucrainei)”, a completat Nebenzia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord îşi poate fabrica propriile motoare de rachetă, fără să fie nevoie să importe

    Considerăm că au abilitatea de a-şi fabrica propriile motoare de rachete”, a declarat un oficial american pentru agenţia de ştiri Tass, comentând informaţiile publicate de cotidianul The New York Times referitoare la presupusa utilizare de către Phenian a unor motoare puternice de rachete achiziţionate probabil dintr-o fabrică ucraineană care are legături cu programul balistic rus.

    “Avem informaţii care sugerează că statul nord-coreean nu este dependent de importul de motoare”, a adăugat oficialul.

    Ucraina nu a exportat niciun tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord, a anunţat Administraţia de la Kiev, respingând informaţiile publicate în cotidianul american The New York Times. “Ucraina nu a vândut niciodată rachete sau alt tip de tehnologie balistică în Coreea de Nord”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate şi Apărare, citat de cotidianul francez Le Figaro.

  • Mircea Lucescu este noul selecţioner al echipei naţionale de fotbal a Turciei

    Preşedintele TFF a fost la Bucureşti pentru a-i propune lui Mircea Lucescu un contract de selecţioner până la finalul preliminariilor pentru Campionatul Mondial din 2018. “Il Luce” îi va pregăti pe turci la ultimele patru meciuri din cadrul preliminariilor pentru turneul final din 2018, găzduit de Rusia. Turcia mai are de jucat împotriva Ucrainei (2 septembrie), Croaţiei (5 septembrie), Islandei (6 octombrie) şi Finlandei (9 octombrie). Înaintea ultimelor patru etape din preliminarii, turcii ocupă locul trei în grupa I, cu 11 puncte, la egalitate cu Ucraina şi la două puncte distanţă de Croaţia şi Islanda (ambele cu câte 13).

    Mircea Lucescu nu se va putea baza pe serviciile celui mai important om al naţionalei, Arda Turan, retras în luna iunie după un scandal în care a fost implicat alături de un jurnalist, în avionul naţionalei.

    Tehnicianul de 72 de ani a rămas liber de contract la sfârşitul lunii mai, după ce a fost demis de la formaţia rusă Zenit Sankt Petersburg, cu care a terminat sezonul din Rusia pe locul trei în clasament.

  • Raport OSCE: Cel puţin 59 de civili au fost ucişi în estul Ucrainei de la începutul anului 2017

    În afara celor aproximativ 59 de civili ucişi, cel puţin 271 de persoane necombatante au fost rănite în conflictul dintre trupele guvernamentale şi rebelii separatişti pro-ruşi în acest an în estul Ucrainei, potrivit sursei citate.

    În perioada 10-25 iulie, observatorii internaţionali au contabilizat 21 de victime având legătură cu conflictul, inclusiv trei decese în regiunile Doneţk şi Lugansk, potrivit raportului OSCE.

    Conflictul s-a extins în estul Ucrainei din aprilie 2014, când trupele guvernamentale au lansat ofensive pentru recâştigarea controlului asupra unor localităţi ocupate de către insurgenţi. În confruntări şi-au pierdut viaţa peste 10.000 de persoane, inclusiv civili şi combatanţi din ambele tabere, şi alte circa 24.000 au fost rănite.

    În ultimele două săptămâni, observatorii OSCE au înregistrat tot mai multe cazuri de violenţe între cele două tabere, în pofida celui mai recent armistiţiu, intrat în vigoare pe data de 24 iunie.

     

  • Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România

    Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că  pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac,  care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.

    „Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.

    În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată.  Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.

    Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul  JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar   a ceea ce va veni în viitor”. 

  • Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România

    Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că  pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac,  care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.

    „Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.

    În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată.  Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.

    Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul  JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar   a ceea ce va veni în viitor”. 

  • Vladimir Putin: Statele Unite încearcă să prevină orice apropiere între Rusia şi Ucraina. Cineva o percepe ca pe o ameninţare

    Vladimir Putin consideră că anumiţi politicieni din Statele Unite văd în apropierea între Rusia şi Ucraina o sursă de ameninţare.

    “Filosofia din spatele politicii externe a Statelor Unite pentru regiunea Europei de Est este aceea potrivit căreia orice apropiere dintre Rusia şi Ucraina trebuie prevenită cu orice preţ, deoarece cineva o percepe ca pe un fel de sursă de ameninţare. (…) Se pare că mulţi parteneri de-ai noştri din Statele Unite şi Europa se ghidează după această logică şi nu după libertatea de alegere a poporului ucrainean”, a declarat preşedintele Putin, în timpul unui interviu pentru postul Showtime.

  • CEJ a decis că sancţiunile UE impuse firmelor din Rusia pentru criza din Ucraina sunt valide

    Curtea a decis că “măsurile restrictive adoptate (…) împotriva unor interese ruse ca reacţie la criza din Ucraina, inclusiv Rosneft, sunt valide”.

    Compania rusă Rosneft din domeniul gazelor şi energie a deschis o acţiune legală în Marea Britanie împotriva sancţiunilor, cerând anularea deciziei liderilor UE privind restricţionarea anumitor tranzacţii financiare şi comerciale cu Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro