BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Epson a lansat noua serie de imprimante pentru segmentul business

     „Noile echipamente business au fost gândite pentru a veni în sprijinul companiilor care vor să beneficieze de avantajele unei flote de imprimante aflată la sediul acestora, dar cu atuuri care ţin de predictibilitatea costurilor, specifice unui model centralizat de soluţie de printing. Acestea au fost create astfel încât să fie folosite fără întrerupere cât mai mult timp, cu intervenţii minime, atât când vine vorba de înlocuirea consumabilelor, cât şi de procesul de întreţinere. Imprimantele WorkForce PRO RIPS înglobează următoarea generaţie de tehnologie inkjet de la Epson şi oferă mai multă flexibilitate şi potenţial decât imprimantele laser, lucru care le permite clienţilor să evolueze în pas cu schimbările care au loc la nivelul pieţei”, spune Simona Decuseară, Sales & Marketing Manager Epson România şi Bulgaria.

    În prezent, 7 miliarde de euro din valoarea productivităţii companiilor din Europa reprezintă bani pierduţi din cauza modului de folosire al imprimantelor şi al problemelor cauzate de acestea, potrivit unui studiu efectuat de Coleman Parkes, la solicitarea Epson. Mai mult, companiile europene ar putea economisi peste 55 de milioane de euro pe an din costurile alocate forţei de muncă dacă vor folosi imprimante inkjet în loc de imprimante laser, potrivit unui studiu făcut de Buyers Laboratory LLC (BLI). În plus, acest lucru va genera reducerea costurilor cu energia electrică, diminuarea deşeurilor rezultate din schimbarea consumabilelor şi reducerea costurilor cu asistenţa IT.

     Concluziile celor două studii sunt cu atât mai importante cu cât cererea de imprimate inkjet la nivel european este estimată să crească cu 13% pe an, iar această categorie de produse să ajungă la o pondere de 34% din piaţa totală de imprimante business până în 2019.

     Această tendinţă se manifestă şi în România, pe măsură ce companiile conştientizează avantajele pe care le oferă imprimantele business inkjet şi cu atât mai mult cu cât răspund nevoilor acestora de predictibilitate, de creştere a productivităţii şi de diminuare a costurilor.

    Un alt argument pentru adoptarea acestor tipuri de echipamente este extinderea unui nou model de business în rândul companiilor din România şi care presupune accesul la astfel de echipamente, la pachet cu servicii de închiriere, asistenţă tehnică şi mentenanţă.

    “Vorbim de un nou model de business la care vor adera tot mai multe companii care urmăresc uniformizarea costurilor de printare şi diminuarea acestora”, mai spune Simona Decuseară, menţionând că reducerea costurilor de imprimare poate ajunge şi la 25% pe an.

     „Cele mai multe cereri în acest sens vin de la companii din domenii precum producţie, financiar sau consultanţă juridică, cu un necesar de printare de peste 15.000 de pagini pe lună. De cele mai multe ori vorbim de IMM-uri care trec la un nou nivel al business-ului lor, conduse de manageri tineri, care conştientizează avantajele acestor tipuri de servicii”, spune Eduard Galan, CEO la Ask4IT, reseller de echipamente Epson.

     Noua gamă se echipamente RIPS dedicate segmentului business include două modele A3 – WorkForce Pro WF-R8590DTWF şi WorkForce Pro WF-R8590D3TWFC şi două modele A4 – WorkForce Pro WF-R5190DTW (imprimantă) şi WorkForce Pro WF-R5690DTWF (multifuncţional). Întreaga serie este rezultatul unei investiţii de 125 de milioane de euro în unităţi de producţie din Japonia, care au permis Epson să înglobeze tehnologie de printare de ultimă generaţie în echipamente destinate unui volum mare de lucru.

     Noile echipamente din seria WorkForce PRO RIPS consumă cu până la 95% mai puţină energie electrică, reduc deşeurile rezultate din schimbarea consumabilelor cu până la 99% şi presupun cu 98% mai puţine intervenţii în comparaţie cu echipamentele laser concurente. Cât priveşte performanţele de imprimare, noile produse sunt capabile să printeze până la 75.000 de pagini monocrom sau color, fără să fie necesară schimbarea consumabilelor.

  • STUDIU: Cota TVA din România va rămâne printre cele mai ridicate din lume şi după reducerea la 20%

    În prezent, România se află în topul primelor zece ţări la nivel global din perspectiva TVA, situată la 24%, pe primul loc clasându-se Ungaria, cu 27%.

    După reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, România se va regăsi în prima cincime a clasamentului global, potrivit studiului Global Tax Rate Survey 2015, realizat de KPMG.

    “La polul opus, cota unică de impozit pe profit, respectiv impozit pe venit, de 16%, plasează România în grupul ţărilor cu cel mai redus nivel de impozitare, mai precis în ultima cincime a clasamentului. Mai mult, în cazul impozitului pe venit, cota aplicabilă în România reprezintă mai puţin de jumătate din cota medie la nivelul Uniunii Europene (37,94%), respectiv din cota medie din ţările de pe continentul european (32,19%), însă acest aspect se datorează faptului că în multe dintre ţările incluse în studiu sunt aplicabile cote de impozitare progresive în funcţie de mărimea venitului”, se precizează într-un comunicat al KPMG România.

    În ce priveşte contribuţiile sociale obligatorii, după reducerea de cinci puncte procentuale aplicată anul trecut, contribuţiile datorate în România de angajator (23,45%) se încadrează în media europeană (23-24%), în timp ce contribuţiile datorate de angajat (16,5%) sunt printre cele mai ridicate din Europa, unde media este de aproximativ 13%.

    România face excepţie de la tendinţele semnalate la nivel global, de creştere a impozitelor şi a contribuţiilor de asigurări sociale după revenirea statelor din criza economică, date fiind scăderea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor datorate de angajatori la bugetul asigurărilor sociale, precum şi relaxarea fiscală, incluzând TVA, în 2016 şi 2017.

    “Aceste reduceri de impozite au fost îndelung aşteptate, pe fondul unui nivel deja ridicat de impozitare a veniturilor din salarii, în special pentru persoanele cu venituri reduse, în timp ce cota standard de TVA din Romania (24%) este în prezent printre cele mai mari din regiune şi chiar din lume”, a afirmat, în comunicat, Ramona Jurubiţă, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice în cadrul KPMG România.

    Pe de altă parte, ea spune că reducerile de impozit din România, la fel ca în majoritatea ţărilor incluse in studiu, sunt însoţite de o lărgire a bazei impozabile şi de o abordare mai agresivă a evaziunii fiscale, prin înăsprirea legislaţiei anti-fraudă şi prin intensificarea controalelor fiscale.

  • Aproape trei sferturi din români consumă lapte în prima parte a zilei

    De asemenea, rezultatele studiului arată că 1 din 3 gospodării consumă 2-3 litri de lapte pe săptămână, 41% dintre respondenţi declarând că toţi membrii familiei consumă lapte în mod regulat.

    Din dorinţa de a-i păstra cât mai multe dintre beneficiile naturale, 67% dintre respondenţii studiului Olympus consumă laptele simplu, în timp ce pentru 19% laptele este la fel de gustos cu zahăr, miere sau cacao. Doar 9% dintre respondenţi susţin că folosesc laptele în cafea.

    Pentru majoritatea covârşitoare a respondenţilor studiului Olympus (81%), laptele va rămâne întotdeauna o sursă importantă de calciu, vitamine şi minerale, în timp ce 22% dintre ei aleg acest aliment pentru că le aduce aminte de copilărie. Aproape jumătate dintre respondenţi (44%) preferă laptele pentru că le oferă o stare de linişte şi calm după o zi agitată, iar 25% îl consumă deoarece le atenuează senzaţia de foame.

    Oferta Olympus România include lapte de consum (1,5% şi 3,5% grăsime), lapte UHT (1,5% şi 3,5% grăsime), lapte de consum ecologic 3,5% grăsime şi lapte de capră.

    Studiul a fost realizat de către Olympus România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum al laptelui în rândul românilor. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 271 persoane, salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi folosesc canalele sociale.

    Grupul Olympus este prezent în România din 1999. Grupul de companii, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala, Grecia, şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

     

  • Numărul de abonamente la serviciile de telefonie mobilă a egalat numărul de oameni de pe pământ

    Ericsson  a prezentat  cea mai nouă ediţie a studiului Mobility Report împreună cu date, analize şi previziuni legate de viitorul reţelelor 5G şi obiceiurile de consum TV şi media. Studiul estimează că până în 2021 vor exista 150 de milioane de abonamente la serviciile de telefonie mobilă 5G, ceea ce va genera un volum de trafic de 6 ori mai mare per smartphone în America de Nord şi Europa.

    Mai mult decât atât, traficul de date per smartphone în America de Nord va creşte de la 3,8 până la 22 GB pe lună până în 2021, în timp ce în Europa de Vest creşterea va fi de la 2 la 18 GB pe lună, iar în Europa Centrală şi de Est traficul de date va ajunge la 6,9 GB pe lună.

    Ţinând cont că în fiecare secundă sunt înregistrate 20 de abonamente de broadband mobil noi, iar în acest moment, numărul de abonamente la serviciile de telefonie mobilă a egalat numărul de oameni de pe pământ. Mai mult decât atât, în 2016 vor exista 4 miliarde de abonamente doar pentru smartphone-uri.

    „Extinderea reţelelor LTE şi LTE-Advance în Europa împreună cu inovaţiile tehnologice în materie de dispozitive mobile vor continua să contribuie la creşterea gradului de utilizare a serviciilor de telefonie mobilă şi la îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor”, a spus Milena Matic, Strategy & Marketing & Communications Manager Serbia, Montenegro, Macedonia, Albania, Romania and Moldova, Ericsson. „În acest context, estimăm că traficul lunar total de date mobile de pe smartphone-uri va creşte de 10 ori între 2015 şi 2021, atingând o cifră de aproximativ 13 GB per abonament. Mai mult decât atât, estimăm că volumul de trafic de date video în reţelele mobile va creşte de 14 ori la nivel mondial până în 2021.”

    Alte rezultate importante ale studiului Ericsson Mobility Report 2015 includ:

    • Conţinutul video acaparează traficul de date: Traficul de date la nivel global va creşte de 10 ori până în 2021, iar conţinutul video va reprezenta 70%. În acest moment, YouTube generează 70% din traficul video, în timp ce Netflix poate ajunge la 20% în ţările în care serviciul este disponibil.

    • Conţinutul generat de utilizatori devine din ce în ce mai important: Platformele dedicate conţinutului generat de utilizatori contribuie la creşterea numărului de consumatori care accesează conţinut TV şi video online. 1 din 10 consumatori urmăresc YouTube mai mult de 3 ore pe zi, iar 1 din 3 consumatori consideră că este foarte important să poată accesa altfel de conţinut şi pe televizorul din casă.

    • Generaţia Y (millennials) preferă ecranele mobile:  Numărul de consumatori care urmăresc conţinut video pe dispozitive mobile a crescut semnificativ. Astfel, 61% dintre utilizatorii de smartphone îşi folosesc telefoanele pentru a viziona conţinut video, o creştere de 71% din 2012 până în prezent. Mai mult decât atât, două treimi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani urmăresc conţinut video pe tablete, laptop-uri şi smartphone-uri.

    • IT&C contribuie la scăderea emisiilor de CO2: IT&C va permite reducerea consumul de energie şi a efectului de seră în toate sectoarele industriale. Scăderea totală a emisiilor va putea ajunge până la 10 gigatone de CO2e, reprezentând aproximativ 15% din procentul total de emisii la nivel global în 2030 şi mai mult decât amprenta de carbon a SUA şi Europa.

  • Companiile de servicii externalizate au generat anul acesta peste 50% din tranzacţiile imobiliare din România

    Bucurestiul este una din destinatiile europene importante ale companiilor prestatoare de servicii externalizate, clasandu-se pe locul 8 intr-un clasament realizat de raportul Tholons pe anul 2015, in timp ce Romania este pe locul 20 in topul realizat de A.T. Kierney pentru anul 2014, in urcare cu 7 locuri fata de 2013. În acest context, peste 50% din tranzactiile imobiliare din 2015 au fost realizate in Romania de companiile de servicii externalizate – IT, resurse umane sau alte servicii de business, potrivit unui studiu elaborat de companiei din domeniul imobiliar CBRE România axat pe sectorul serviciilor externalizate şi pe interconectările acestui sector cu piaţa imobiliară locală.

    Studiul a luat in calcul un numar de 215 companii prestatoare de servicii externalizate, care isi desfasoara operatiunile in 310 cladiri de birouri din toata tara. Volumul de business generat de serviciile de externalizare a crescut cu 40% in ultimii patru ani si previziunile arata ca cresterea nu va incetini in viitor. Daca avem in vedere centrele de servicii centralizate (shared service centres), cresterea este si mai mare – numarul acestora practic s-a triplat in ultimii 4 ani, potrivit CBRE.

    Raportul schiteaza si cateva tendinte pentru anii urmatori; astfel, numarul, marimea si complexitatea serviciilor oferite de companiile de outsourcing vor creste substantial. De asemenea, raportul previzioneaza ca va creste numarul companiilor care isi vor stabili centrele de servicii centralizate (SSC) regionale si globale in Romania si ca toti marii jucatori de pe piata serviciilor externalizate isi vor extinde atat spatiile de birouri cat si numarul angajatilor.

    Studiul CBRE arata de asemenea ca aproape 67.000 de angajati lucreaza in sectorul serviciilor externalizate, centre de servicii centralizate si servicii externalizate de IT si ca urmatorul an va aduce inca 5.000 de locuri de munca in aceste industrii. Pe langa industria de software si telecomunicatii, companiile de servicii externalizate sunt cei mai mari angajatori de gulere albe din Romania. Cele mai multe companii de outsourcing, mai mult de un sfert, vin din Statele Unite, procent deloc surprinzator tinand seama de faptul ca mai mult de 90% din populatia urbana vorbeste engleza. Parteneriatul geo-strategic dintre SUA si Romania este de asemenea un catalizator al cresterii prezentei companiilor americane in tara noastra.

     

    c

  • Credeaţi că Biserica Ortodoxă Română face mulţi bani? Într-un stat european, biserica a câştigat mai mult decât McDonald’s

    Veniturile Bisericii din Anglia sunt mai mari decât cele ale McDonald’s, potrivit unui studiu publicat ieri. Veniturile bisericii s-au ridicat la 1,4 miliarde de lire sterline în 2013, în vreme ce lanţul de restaurante a obţinut doar 1,37 miliarde de lire sterline.

    Cu alte cuvinte, Biserica din Anglia ar fi putut plăti fiecare Big Mac, McChicken sau McFlurry vândut de McDonald’s anul trecut în Marea Britanie.

    Majoritatea banilor provin din taxe pentru slujbe, închirierea unor spaţii, intrări la catedrale sau din vânzarea de suveniruri.

    Credincioşii din cele peste 12.000 de parohii au donat peste 751 de milioane de lire sterline, adică aproape 700 de lire fiecare.

    Chiar dacă venitul s-a ridicat la o valoare impresionantă, cheltuielile au fost şi mai mari, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Astfel, biserica a fost numită de cei de la DailyMail “una dintre cele mai puternice corporaţii din Regat”.

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Un studiu arată că persoanele care nu au cont de Facebook sunt mai fericite

    Un studiu realizat de o echipă din cadrul Happiness Research Institute arată că oamenii care au renunţat la contul lor de pe reţeaua de socializare s-au declarat mai fericiţi, potrivit The Independent.

    Studiul a avut loc în Danemarca şi au participat 1095 din care 94% îşi accesau contul de Facebook în fiecare zi. Cei 1095 de participanţi au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a continuat activitatea normală pe reţeaua socială, iar membrii celui de-al doilea grup le-a fost interzis accesul pentru o săptămână.

    La sfârşitul săptămânii, participanţi au fost rugaţi să îşi evalueze calitatea vieţii pe o scară de la 1 la 10. Calificativele au fost comparate cu cele pe care le dăduseră înaintea începerii proiectului.

    Cercetătorii au notat că persoanele care au continuat să utilizeze Facebook-ul acordaseră, iniţial, o medie de 7.67 calităţii propriei vieţi, acest procent a crescut puţin până la 7.75.  Pe de altă parte, media  utilizatori care au renunţat la Facebook a crescut de la 7.56 la 8.12.
    În plus, cei care au renunţat la Facebook se simţeau mai fericiţi, mai puţin îngrijoraţi şi mai puţin singuri decât cei care accesau reţeaua socializare.

    Meik Wiking, CEO-ul Happiness Research Institute, a declarat pentru publicaţia Local: “Facebook-ul distorsionează percepţia pe care o avem asupra realităţii şi cea despre viaţa celor din jurul nostru. Am luat în considerare faptul că noi ne trăim vieţile comparându-le cu ale celorlalţi şi, în timp ce majoritatea utilizatorii publică pe Facebook doar lucruri pozitive, reţeaua socială prezintă o realitate distorsionată”.
    „Există şi beneficii ale utilizării reţelelor de socializare, însă este important ca oamenii să fie conştienţi asupra efectului pe care aceste instrumente le au în perceperea realităţii.”, spune el.

  • Cine este Dacian Cioloş, desemnat de preşedintele Iohannis ca premier

    Biografie Dacian Cioloş:

    Data naşterii: 27 iulie 1969

    Locul naşterii: Zalău, jud. Sălaj

    Starea civilă: Căsătorit

     

    Studii:

     

    1983 – 1987 Liceul agroindustrial – Specializarea Horticultură şi Viticultură, Şimleul Silvaniei, Sălaj

    1989 – 1994 – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Facultatea de Horticultură, Cluj

    1995 – 1996 Ecole Nationale Supérieure Agronomique ENSAR, Rennes, Franţa – Diploma de Agronomie Aprofundată, specializarea “Sisteme de producţie şi Dezvoltare rurală”

    1996 – 1997 Ecole Nationale Supérieure Agronomique ENSA M – Université Montpellier I, Montpellier, Franţa – DEA Master ştiinţific: “Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare şi rurale”

    2000 – 2006 (în finalizare) – Ecole Nationale Supérieure Agronomique Montpellier – ENSA, Institutul Naţional de Cercetări Agronomice – INRA, Montpellier, Franţa – Doctorand în economia dezvoltarii agricole, agroalimentare şi rurale

    Limbi străine: engleză, franceză

     

    Activităţi funcţii:


    1991-1996 Federaţia Regională a Agricultorilor Ecologici din Bretagne – Franţa – Stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică

    august – septembrie 1995 Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA, Paris – Montreuil, Franţa
    Studiu – diagnoza socio-economică în Argeş. Pregătirea unui proiect de cooperare descentralizata Savoia – Argeş pentru dezvoltare rurală

    februarie – septembrie 1997 Camera Judeţeană de Agricultură Aveyron – Franţa, Rodez, Franţa
    Lucrare de diplomă DAA “Analiza şi evaluarea experienţei de dezvoltare agricolă şi rurală în Nord Aveyron”

    martie – iulie 1997, aprilie 1999 Commisia Europeană, DG Agricultură, Divizia Dezvoltare rurală, Agroeconomist stagiar, Bruxelles
    Pregătirea Programului SAPARD – elaborarea cadrului de reglementare
    şi a dispozitivului administrativ de implementare în statele eligibile

    martie 1998 – oct 1999 – Program de dezvoltare rurală locală în Argeş
    Cooperare descentralizată : Cons General Savoia (FR) – Cons Jud Argeş – CICDA, Director de Program

    nov. 1999 – dec 2001 Asociaţia Naţională de Dezvoltare Agricolă – ANDA, Franţa, Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA
    Coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă şi rurală

    2002 – 2003 Commisia Europeană, Delegaţia CE în România
    Bucureşti – Task Manager Agricultură şi Dezvoltare rurală, SAPARD

    ian 2005 – Mai 2007 – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Bucureşti – Consilier al Ministrului, Reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European

    Mai 2007 – Octombrie 2007 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
    Subsecretar de Stat – Afaceri Europene

    Octombrie 2007 – decembrie 2008 – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

    Pe 12 octombrie 2009 a fost nominalizat de Guvern drept candidat al României pentru postul de comisar european.

    Pe 15 ianuarie 2010, a fost avizat favorabil de grupurile politice din Parlamentul European in funcţia de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

    Altele:

    1992 – 1995 : Coordonator al Programului de stagii pentru studenţii USAMV Cluj Napoca în ferme agricole din Franţa
    1995 : Iniţiator şi membru fondator al asociaţiei profesionale ARGOECOLOGIA
    1990 – 1995 : Reprezentant al studenţilor în Senatul Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară şi în Consiliul de Administraţie al Facultăţii de Horticultură Cluj Napoca
    2000 – Prezent : Membru al « Grupului din Bruges », grup european independent de analize şi propuneri privind Politica Agricolă Comună şi Uniunea Europeană

  • Românii vor plăti impozite pentru locuinţe mai mari cu 25%. Pentru firme taxele vor creşte cu 2.500%

    Analiza realizată de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru are în vedere principalele 50 localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016, deoarece nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

    “Pentru prima dată în ultimii 25 ani impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului persoană fizică sau persoană juridică ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în categoriile: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%; folosirea clădirii în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc) cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/ achiziţionate în ultimii 5 ani; folosirea clădirii în activităţi economice dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii”, se arată în studiu.

    În plus, prin noul Cod fiscal baza impozabilă pentru construcţii creşte după cum urmează: valoarea metrului pătrat de construcţie în anul 2016 este de 1.000 lei/metru pătrat, cu o creştere de 6,95% faţă de valoarea de 935 lei/ metru pătrat din anul 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei pentru măsurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 faţă de o valoare a indicelui aplicabilă în 2015 de 1,2 când procentul de actualizare era de 20%; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

    Astfel, creşterea pentru anul următor în cazul clădirilor nerezidentiale nereevaluate în ultimii 5 ani se situează la 2.493% în cazul tuturor celor 50 de localităţi. Pentru clădirile folosite în activităţi economice şi care nu au fost reevaluate în ultimii cinci ani, majorarea impozitului variază de la 249,32% în cazul unor lcoalităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Braşov la 1.869,86% în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina.

    Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

    Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

    Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

    Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

    Astfel, pentru construcţiile destinate folosirii rezidenţiale, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze, în principiu, aceleaşi procente de impozitare şi în anul 2016 însă impozitele cresc pe seama majorării valorii metrului pătrat de construcţie, şi după caz, a modului de măsurare a exterior a clădirii, situaţie aplicabilă pentru toate locuinţele din blocuri de persoane, când măsurarea la exterior a construcţiei ar presupune intrarea în incinta vecinului, notează autorii studiului.

    Pentru construcţiile cu destinaţie economică, în foarte puţine cazuri primăriile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergând către procentul maxim. În plus, în mai multe cazuri s-a aplicat şi o majorare din cea permisă autorităţilor locale, de 50%.

    În cazul construcţiilor nereevaluate în ultimii 5 ani sau dobândite anterior unei perioade de 5 ani este impusă o cotă de impozitare de 2% din valoarea statistică a construcţiei, majorată faţă de anul curent prin creşterea valorii impozabile a unui metru pătrat de construcţie şi a modului de măsurare a exteriorului.

    Studiul acoperă impozitele pe locuinţe pentru un număr de peste 7 milioane de persoane, având ca sursă a datelor ultimul recensământ al populaţiei, calculele matematice putând să suporte modificări în funcţie de valoarea de piaţă a construcţiei, dacă se efectuează reevaluări, importantă fiind tendinţa.

    În acest sens, se observă că autorităţile locale au păstrat, în general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru clădirile cu destinaţie locuinţă, impozitând însă foarte aspru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi economice când construcţiile sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani, având o creştere de impozitare de circa 10 ori faţă de impozitul din anul curent şi o creştere de impozit de circa 25 de ori dacă construcţiile nu sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani.