BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Omul care controlează un sfert din piaţa locală de tractoare. “Tractoarele româneşti abia au scărmănat la suprafaţă pământul ţării timp de 50 de ani”

    În România se vând anual aproximativ 2.000 de tractoare, piaţa locală având un parc de circa 165.000 de unităţi, dintre care peste 100.000 sunt vehicule Universal 650 produse de Tractorul Braşov. „Piaţa de tractoare în România este constantă, în jurul a 2.000 de unităţi anual de aproape patru ani, cu variaţii de cel mult 5-7% plus sau minus, fără scăderi sau creşteri masive. În Croaţia am înregistrat anul acesta o scădere masivă, de la 1.000 la 180 de unităţi anul acesta din cauza unei amânări a fermierilor de a cumpăra noi utilaje, în aşteptarea fondurilor europene promise de guvernul croat”, spune George Stanson, care, din biroul său din nordul Capitalei, controlează indirect, din funcţia de business manager Balcani pentru Case IH & Steyr, aproape un sfert din piaţa locală de tractoare. 

    Stanson se raportează însă la acel sfert de piaţă unde preţurile ajung şi la 300.000 de euro pentru un singur utilaj. Tractorul Universal 650, care domină mai bine de jumătate din parcul auto naţional de utilaje, nu a permis în ultimii 50 de ani o cultură performantă, fiind limitat de performanţele sale tehnice în raport cu marile utilaje, crede George Stanson, care consideră că tractorul poate face diferenţa între o recoltă de 3-4 tone de grâu la hectar şi de până la 9-10 tone, cât obţin marii fermieri care investesc în utilaje.

    Potrivit estimărilor lui Stanson, Case, New Holland şi Steyr, parte a concernului italian CNH Industrial, vând anual pe piaţa locală circa 700 de unităţi, din care cele mai multe sunt New Holland, urmate de Case şi Steyr. „A defalca pe cele trei branduri este foarte greu anul acesta deoarece au existat câteva mişcări în piaţă în condiţiile în care importatorul de New Holland a trecut acum la marca Deutz Fahr”, a spus George Stanson.

    Cele mai mari vânzări pe piaţa locală le au americanii de la John Deere, urmaţi de New Holland, care anul trecut aveau 25% din piaţă, cu 450 de tractoare livrate. Agricultura locală este al cincilea jucător pe piaţa europeană a cerealelor, dar ritmul de creştere a vânzărilor de utilaje noi este sub cel al creşterii volumelor din hambarele fermierilor, având în vedere că piaţa este de 11 ori mai mică decât în Franţa, deşi suprafaţa agricolă locală este la jumătate faţă de cea din Hexagon. În Franţa se vinde anual un tractor nou la fiecare 260 de hectare, în timp ce în piaţa locală intră câte un utilaj nou la fiecare 3.000 de hectare.

    „Tractorul românesc  abia au scărmănat la suprafaţă pământul ţării timp de 50 de ani la cel mult 25 cm, nivel sub care s-a creat celebrul „hard-pan”. Atunci când ari superficial, roata tractorului compactează solul în spate, iar la 25-30 cm s-a creat o suprafaţă dură. Tractorul de 65 CP nu a putut sparge acest strat care acum este dur precum betonul. Dezavantajul este că rădăcinile nu au cum să treacăşi nu intrăîn partea fertilăşi se extind doar în stânga-dreapta”, spune George Stanson. 

    Sunt trei categorii de clienţi în momentul de faţă care cumpără utilaje noi, în opinia executivului de la Case, iar cel mai mare este reprezentat de 20% din fermieri, care cultivă de la 10.000 de hectare în sus. Aceştia au ajuns la un standard bun de investiţie în parcul de utilaje şi ştiu ce au de făcut şi ce calcule trebuie să facă dacă trec de la un tractor de 300 CP la unul de 600 CP. Fermierii români utilizează tractoarele în regim american, adică le utilizează aproape nonstop în campanie, inclusiv noaptea la lumina farurilor, motiv pentru care acestea trebuie înlocuite în cinci-şapte ani. „Fermierul din Germania sau Austria merge doar câteva sute de ore anual cu un tractor. Noi le folosim extrem de intensiv, adică 2.500-3.000 de ore anual, echivalentul a 200.000 km pentru o maşină, motiv pentru care perioada de înlocuire este mai scurtă la noi decât în vest, adică 5-7 ani. De asemenea, mai sunt cei care le schimbă inclusiv la patru ani. În Europa de Vest ciclul este mai mare”, a spus Stanson.

    Piaţa locală a utilajelor se schimbă, în opinia executivului român, motiv pentru care şi acestea urmează trendul de pe piaţa camioanelor sau a automobilelor. În urmă cu cinci ani nu exista politica de trade-in în România. Datorită politicii agricole comune şi fondurilor europene, fermierul cumpără tractorul nou, însă mai devreme sau mai târziu România şi zona balcanică trebuia să intre pe politica schimbului tractorului vechi cu unul nou. În ultimii doi ani această piaţă a început să se dezvolte.

    „Este greu de cuantificat piaţa tractoarelor second-hand. Prin trade-in, procentual vorbind, vindem cam 35- 40% din total. Este posibil ca acest procent să crească în următorii ani sau să rămână constant. Dacă noua politică agricolă comună 2014-2020 funcţionează conform planului şi sunt sigur că va merge mai bine decât cea anterioară, este posibil să se stabilizeze procentul de trade-in până în 2020”, a subliniat George Stanson. 

    Brandul american de tractoare vinde pe piaţa locală utilaje cu puteri cuprinse între 65 şi 700 CP, cele mai puternice fiind echipate cu şenile pentru a le permite intrarea pe porţiuni mai dificile de teren, preţurile variind între 30.000 şi 300.000 de euro. „Trebuie să intri imediat după recoltat şi să păstrezi umiditatea în sol, iar un tractor pe roţi întâmpină dificultăţi. Foarte mulţi fermieri şi-au dat seama că soluţia pentru ei, mai ales în zona de vest, Moldova, Timişoara, Arad, Bărăgan, este în zona de şenile. S-a recoltat în anumite zone ca într-o orezărie. Era apă sub headerul de grâne. Nu poţi o asemenea lucrare fără şenile”, explică Stanson.

    Vânzările de tractoare într-un an sunt influenţate atât de condiţiile meteo, cât şi de evoluţia preţurilor şi profitabilităţii culturilor agricole.
    „Într-un an vindem mai mult în partea de sus, într-un altul cu putere mai mică, în funcţie de capriciile anului respectiv. Dacă anul este foarte uscat, vindem tractoare de putere medie. Şi vremea şi costurile influenţează, dar şi preţurile produselor agricole. Într‑un an cu preţuri bune fermierii pleacă de la 160-180 CP şi se duc la 250 CP şi mai adaugă un metru în spate la lăţimea de lucru şi face investiţia când obţine un preţ bun la grâu, la porumb, rapiţă. Dacă are un preţ bun la toate, atunci face o investiţie masivă pentru că are certitudinea încasărilor.”   


     

  • Cât mai ţine minunea benzinei ieftine?

    Preţul petrolului este cu 50% mai mic decât vara trecută şi o să rămână aşa cel puţin până în 2020, informează Business Insider.
    Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) a declarat pentru Financial Times preţurile vor rămâne scăzute până în 2020 deoarce cererea este mică, iar producţia de petrol nu scade.

    Preţul barilului de petrol este undeva la 44 de dolari în prezent. Pe când vara trecută atingea şi suma de 115 de dolari. AIE prognozează că preţul va urca până la 80 de dolari până în 2020.

    În plus, cererea pentru petrol va creşte cu doar 1% până în 2020, iar apoi cu 5% în următorii 20 de ani. “Cererea pentru petrol este scăzută datorită eficienţei măsurilor pentru protejarea climatului”, a declarat Birol.

    China a fost motorul creşteri cererii de petrol în ultimii 15 ani, iar acum dacă economia ţări se îndreaptă spre una condusă de consum şi cererea de petrol se reduce.

  • Vodafone Romania lansează portofoliul Red Express pentru companiile mici

    Portofoliul simplificat de soluţii de comunicare Red Express are preţuri ce pornesc de la 10 euro, fara TVA, pentru abonamentul Red Express 10, ce include convorbiri naţionale nelimitate şi 1,5 GB trafic de date.

    Toate abonamentele din portofoliul Red Express includ soluţia SecurityPro 2.0, ce oferă securitate şi protecţie antivirus şi antimalware la nivel de reţea. Mai mult, începând cu abonamentul Red Express 35, companiile primesc în pachet şi serviciul de asigurare a smartphone-ului.

    Printre smartphone-urile de ultima generatie disponibile la preturi promotionale se numara si Samsung Galaxy A5, cu o capacitate de 16GB si compatibilitate 4G, ce poate fi achizitionat pentru 0 Euro, impreuna cu abonamentul Red Express 20, in valoare de 20 Euro/luna, fara TVA.

    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, care ofera o gama de servicii ce include voce, mesaje, date si comunicatii fixe. Vodafone are divizii in 26 de tari, 55 de retele partenere in intreaga lume si operatiuni de broadband fix in 17 tari. La 30 iunie 2015, Vodafone avea 449 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile si 12 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • INS: Preţurile producţiei industriale au scăzut la 9 luni cu 2,8%, trase în jos de industria energetică

    Scăderi ale preţurilor s-au mai înregistrat în industria bunurilor intermediare, cu 1,6%, şi în cea a bunurilor de capital, cu 0,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Pe de altă parte, preţurile din industria bunurilor de uz curent au crescut cu 1,5%, iar cele din industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 1,3%.

    Faţă de luna august, preţurile producţiei industriale (piaţa internă şi piaţa externă) s-au diminuat cu 0,3%, cu o reducere de 0,3% pe piaţa internă şi de 0,4% pe cea externă.

    Preţurile din energie au scăzut cu 1,3%, iar cele din industria bunurilor intermediare cu 0,4%.

    Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a consemnat o stagnare, pe când industria bunurilor de uz curent a avut o creştere cu 0,2%, iar cea a bunurilor de capital cu 0,5%.

  • Hotelul de lux care a venit cu un nou concept. Camerele au doar trei pereţi – GALERIE FOTO

    Ladera Resort,  St. Lucia, este primul complex care a introdus  conceptul open room, un concept interesant, ce stârneşte uimirea turiştilor.

    Camerele din Ladera Resort sunt amenajate in stilul caselor din copaci,  au doar trei pereti, cel de-al patrulea fiind deschis către o piscină privată şi o panoramă uimitoare a Marii Caraibelor şi a munţilor Piton. Astfel camerele sunt deschise către natură.

    Complexulde lux din St. Lucia este format din 32 de vile, fiecare cu o privelişte impresionantă.

    Preţurile încep de la 400-500 de dolari pe noapte.

    GALERIE FOTO

  • A renunţat la o carieră în marketing în corporaţii pentru a vinde haine la mâna a doua. Acum câştigă mii de dolari pe lună

    În 2012, pe vremea când era studentă la Unversitatea din Arkansas, Alexandra Marquez a început să folosească o aplicaţie numită Poshmark, similară ca funcţionalităţi ca Instagram, dar care permitea vânzarea şi cumpărarea de haine.

    “M-a prins din primul minut”, povesteşte Marquez celor de la Business Insider. “Era modul ideal de a câştiga nişte bani.”

    Deşi o mare parte din cei 700.000 de utilizatori foloseau Poshmark pentru a-şi face curat în dulap, Alexandra Marquez a intuit potenţialul de business. A început să meargă prin magazine de second hand sau outlet-uri, vânzând apoi produsele prin intermediul aplicaţiei. “A fost destul de complicat la început”, povesteşte antreprenoarea. “Câştigam în jur de 500 de dolari pe lună.” Cu timpul însă, a învăţat ce branduri şi tipuri de haine se vând, iar vânzările au crescut în mod semnificativ.

    După absolvire, Marquez s-a angajat în cadrul unei companii specializate în marketing, dar a renunţat după doar un an pentru a se concentra pe afacerea cu haine. Astăzi ea dedică trei sau patru zile pe săptămână cumpărăturilor pentru a putea posta noi produse zilnic. Veniturile au ajuns la 5.000 de dolari pe lună, dar tânăra e încrezătoare că acestea vor creşte în continuare. Cele mai multe haine vândute de ea pe Poshmark au preţuri cuprinse între 40 şi 250 de dolari.

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • Preţurile apartamentelor au crescut în septembrie cu 1,5%

    “Niciunul dintre marile oraşe analizate nu face excepţie de la tendinţa ascendentă a preţurilor; de remarcat este însă că cele mai semnificative majorări au fost înregistrate pe segmentul apartamentelor vechi, în vreme ce, în cazul locuinţelor nou-construite, au avut loc şi scăderi în perioada menţionată”, arată imobiliare.ro.

    În Bucureşti pretenţiile vânzătorilor s-au menţinut constante în ultima lună, la 1.086 de euro pe metru pătrat. Nivelul actual este cu 3% mai ridicat decât cel atins în toamna lui 2014, respectiv 1.054 de euro pe metru pătrat. Apartamentele vechi au un preţ mediu de 1.030 de euro pe metru pătrat, cu 0,4% mai mare decât cel de luna trecută (1.026 de euro pe metru pătrat) şi cu 2,2% peste cel din perioada similară a anului precedent (1.008 euro pe metru pătrat util). După un minus de 0,9% în septembrie (de la 1.134 la 1.124 de euro pe metru pătrat), locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale sunt cu 0,3% mai scumpe decât în urmă cu 12 luni (când puteau fi achiziţionate, în medie, cu 1.121 de euro pe metru pătrat).

    În Braşov preţurile au scăzut cu 1,6% în ultima lună (de la 875 la 861 de euro pe metru pătrat), dar se situează cu 2,5% peste nivelul din urmă cu un an (respectiv 840 de euro pe metru pătrat). În septembrie 2015, declinul a fost resimţit atât de apartamentele vechi (care s-au depreciat cu 1,3%, de la 871 la 860 de euro pe metru pătrat), cât şi de cele noi (care au cunoscut un recul de 2,8%, de la 895 la 870 de euro pe metru pătrat). Faţă de acum 12 luni însă, primele sunt cu 4,2% mai scumpe (faţă de o valoare de 825 de euro pe metru pătrat), iar cele din cea de-a doua categorie cu 2,7% mai ieftine (în scădere de la 894 de euro pe metru pătrat în toamna lui 2014).

    “În Cluj-Napoca, Indicele Imobiliare.ro a ajuns în ultimele 30 de zile la o valoare de 1.124 de euro pe metru pătrat util, cu 1,9% mai mult decât la finele lui august (când se situa la 1.103 euro pe metru pătrat) şi cu 12,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2014 (când atinsese pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat în ultima lună cu 2%, de la 1.121 la 1.143 de euro pe metru pătrat, situându-se acum cu 15,5% peste valoarea atinsă în urmă cu 12 luni (respectiv 990 de euro pe metru pătrat). După un avans de 2,4% în septembrie (de la 1.077 la 1.103 euro pe metru pătrat), locuinţele noi costă acum cu 8,6% mai mult decât în 2014 (când ajungeau la 1.016 euro pe metru pătrat). Per ansamblu, Clujul este oraşul cu cele mai scumpe locuinţe faţă de anul trecut, atât vechi, cât şi noi”, arată site-ul imobiliar.

    În Constanţa pretenţiile proprietarilor s-au apreciat cu 1,3% în ultimele 30 de zile (de la 895 la 907 euro pe metru pătrat) şi se situează acum la o diferenţă de 7,2% faţă de nivelul consemnat în urmă cu 12 luni (respectiv 846 de euro pe metru pătrat). Cu un preţ mediu de 901 euro pe metru pătrat, apartamentele vechi sunt mai scumpe cu 1,3% decât la finele lui august (când ajungeau la 889 de euro pe metru pătrat) şi cu 7,9% faţă de septembrie 2014 (când aveau o valoare de 835 de euro pe metru pătrat). După un avans de 0,9% în ultima lună, de la 910 la 918 euro pe metru pătrat, locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale s-au apreciat cu 3,7% în decursul ultimelor 12 luni, de la 885 de euro pe metru pătrat.

    În Iaşi Indicele Imobiliare.ro a consemnat un recul de 0,8% luna trecută, de la 857 la 850 de euro pe metru pătrat util, valoarea actuală fiind cu 4,7% mai mare decât cea consemnată în toamna lui 2014 (respectiv 812 euro pe metru pătrat util). Apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,4% în ultimele 30 de zile (de la 806 la 817 euro pe metru pătrat) şi cu 6,2% în ultimele 12 luni (de la 769 de euro pe metru pătrat). Iaşiul este al doilea oraş (alături de Braşov) în care locuinţele noi sunt mai ieftine acum decât anul trecut, la o diferenţă de 2,2%, cu o valoare medie de 892 de euro pe metru pătrat (faţă de 912 euro pe metru pătrat); pe parcursul lui septembrie, preţurile au scăzut cu 1,7%, de la 907 euro pe metru pătrat la finele lui august.

    La Timişoara pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 0,9% în septembrie (de la 915 la 923 de euro pe metru pătrat util), fiind acum cu 10,8% mai ridicate decât în perioada similară a anului trecut (când ajungeau la 833 de euro pe metru pătrat). După un avans de 0,9% în ultimele 30 de zile (de la 909 la 917 euro pe metru pătrat), apartamentele vechi sunt cu 11,2% mai scumpe decât în toamna anului trecut (când costau 825 de euro pe metru pătrat util). Locuinţele nou-construite, pe de altă parte, s-au apreciat cu 0,7% în ultima lună (de la 944 la 951 de euro pe metru pătrat) şi cu 5,9% în ultimul an (de la 898 de euro pe metru pătrat la finele lui septembrie 2014).

  • A doua ofensivă irlandeză


    Pe holurile hotelului în care a avut loc conferinţa Ryanair defilau câteva tinere în uniformă bleumarin. Aflu că aplicau pentru postul de însoţitor de zbor organizat de agenţia de recrutare Crewlink, care oferă companiei aeriene Ryanair personal pregătit. Concursul a fost organizat în aceeaşi zi cu evenimentul de presă în care operatorul irlandez şi-a prezentat strategia pentru perioada următoare; numărul mare de participanţi la interviul Crewlink, precum şi tonul cu care David O’Brien, directorul comercial al Ryanair, şi-a început prezentarea de la Bucureşti, indică planurile ambiţioase de creştere a prezenţei pe piaţa locală. „Avem deja o prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est, vom creşte până în 2024 până la 160 de milioane de pasageri transportaţi, iar un mare procentaj din această creştere va fi în această regiune. În România vom creşte la peste un milion de pasageri anul viitor“, descrie O’Brien planurile operatorului irlandez pentru piaţa locală.

    Compania aeriană low-cost înfiinţată în urmă cu aproximativ 30 de ani şi-a câştigat renumele pentru agresivitatea cu care face concurenţă celorlalţi operatori aerieni prin cele mai mici preţuri, dar şi prin inflexibilitate în serviciile oferite pasagerilor. Anul trecut, de pildă, Ryanair a operat cu un tarif mediu la biletele de avion de 47 de euro, în timp ce tariful mediu practicat de competitori a fost de 156 de euro. Compania, care are peste 190 de destinaţii în 31 de ţări, a transportat astfel anul trecut 87 de milioane de pasageri şi a ajuns la un profit net de 523 de milioane de dolari. 25% din acesta a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Cifrele înregistrează o îmbunătăţire semnificativă în 2015: cea mai recentă prognoză oferită de companie estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 104 milioane de pasageri, iar profitul va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de dolari şi 1,23 miliarde de dolari în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Pe termen lung însă, ambiţiile Ryanair sunt şi mai mari: un studiu citat de companie arată că, până în 2024, unu din trei europeni ar putea călători cu ei, Ryanair devenind astfel responsabil de 39% din traficul total de pasageri din Europa.

    Ryanair nu este la prima experienţă pe piaţa locală: compania a operat începând cu 2009 din România de pe aeroporturile din Constanţa şi Târgu-Mureş, activitate care a încetat doi ani mai târziu din motive comerciale, potrivit reprezentanţilor companiei. Irlandezii şi-au reînceput activităţile de pe piaţa locală anul trecut, oferind cele mai scăzute tarife pentru Londra şi Dublin. Acestea s-au dovedit populare în rândul pasagerilor români, prin urmare compania a decis să crească numărul de rute de pe aeroportul Henri Coandă pentru anul următor la 8 şi să transporte de aici peste 1 milion de pasageri. Irlandezii vorbesc şi despre deschiderea unui centru de operaţiuni în România în iarna lui 2016, odată cu livrarea a 50 din noile aeronave, dintre care o parte vor fi disponibile şi din România. Ca parte a strategiei de extindere, Ryanair şi-a propus ca până în 2019 să ajungă la peste 3 milioane de pasageri transportaţi de pe aeroportul din Bucureşti.

    Deşi direcţia Ryanair este de creştere pe piaţa din România, aceasta va fi influenţată de taxele aplicate de aeroport operatorului, potrivit lui O‘Brien. „Nu căutăm o înţelegere exclusivă pentru Ryanair, nu ştim dacă celelalte linii aeriene au parte de astfel de înţelegeri, dar suntem totuşi surprinşi de dezinteresul aeroportului în ce priveşte planul nostru“, descrie O‘Brien lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului, la patru luni după ce i-a informat în ce constau planurile lor. Potrivit directorului comercial al Ryanair, selecţia destinaţiilor viitoare ale companiei se va face în funcţie de mediul de taxare de pe aeroportul Henri Coandă. Astfel, de anul viitor vor începe să opereze pe opt rute „sigure“ (Bologna, Bruxelles Charleroi, Dublin, Londra, Madrid, Milano Bergamo, Milano Malpensa, Roma Ciampino), urmând să stabilească următoarele destinaţii din cele 194 unde compania este deja prezentă în funcţie de modul cum decurg negocierile cu aeroportul. „România are o populaţie mare, prin urmare este importantă, piaţa trebuie privită în termeni de oportunităţi, iar faptul că atât de puţini oameni zboară din Bucureşti înseamnă că există oportunităţi, or, unde există oportunităţi, există interes, dar nu la orice preţ. Vom opera pe rutele simple, dacă asta ne forţează preţurile să facem, vom deveni mai îndrăzneţi în materie de rute şi în selecţia acestora în creşterea noastră dacă preţurile ne permit acest lucru“, explică O’Brien punctul de vedere al companiei, cunoscută pentru faptul că preferă aeroporturile mai puţin costisitoare.

     

  • Bloomberg: Declinul din ultimele 15 luni al preţurilor materiilor prime începe să semene cu o criză

    Un indice Bloomberg pentru contractele futures de mărfuri a scăzut cu 50% de la un maxim atins în 2011, iar opt din 10 cele mai slabe performanţe din indicele Standard&Poor’s 500 au fost înregistrate în acest an de titluri ale unor companii din sectorul resurselor naturale.

    Alcoa, cel mai mare producător de aluminiu din Statele Unite, a anunţat luni că se va diviza în două companii, pe fondul supraproducţiei din piaţă.

    Royal Dutch Shell a anunţat tot luni că renunţă la operaţiunile de forare din largul Alaskăi, din cauza costurilor prea ridicate, în timp ce titlurile traderului de mărfuri Glencore au scăzut cu până la 31% la bursa din Londra, la un minim record.

    “Pe fondul încetinirii activităţilor economice în China şi a incertitudinilor, temerile din piaţă s-au intensificat, iar cererea de mărfuri a scăzut”, a declarat Ed Hirs, director general al unui mic producător de petrol, care predă economia energiei la Universitatea din Houston.

    Preţurile aurului şi argintului au atins niveluri record în urmă cu patru ani, în timp ce cotaţiile petrolului au scăzut la jumătate faţă de iunie 2014, declin accentuat de decizia OPEC din noiembrie de a menţine plafonul producţiei în pofida ofertei în exces. În SUA, preţul gazelor naturale a scăzut la mai puţin de o pătrime din valoarea din 2008.

    Situaţia se va înrăutăţi, avertizează John LaForge şi Warren Pies, analişti la Ned Davis Research Group din Venice, Florida.

    Analiştii consideră că mărfurile ar putea fi în al patrulea an dintr-un ciclu “super-bear” de 20 de ani. Cei doi au analizat ciclurile pieţei mărfurilor începând din secolul 18 şi au conchis că acestea sunt influenţate mai mult de nivelul de încredere a investitorilor decât de factorii fundamentali.

    Elementul pozitiv este faptul că cea mai mare parte a problemelor apar în primii şase ani ai pieţei bear, a arătat LaForge.

    “În sectorul mărfurilor vor avea loc multe falimente, companii care se vor închide. Este nevoie să se întâmple acest lucru pentru ca oferta să scadă”, a explicat analistul.

    O strategie de reducere a datoriilor anunţată acum trei săptămâni de directorul general al Glencore, Ivan Glasenberg, şi un plan de vânzare a unei participaţii la divizia de agricultură a grupului nu au reuşit să oprească declinul titlurilor.

    Investec a avertizat luni că beneficiile acţionarilor vor fi scăzute, dacă preţurile materiilor prime se vor menţine la un nivel scăzut.

    Shell a anunţat luni că grupul va înregistra costuri legate de operaţiunile din Alaska în valoare de circa 3 miliarde de dolari, în timp ce costul unor angajamente contractuale suplimentare se vor ridica la 1,1 miliarde de dolari.

    Alcoa, unul dintre cei mai mari producător de aluminiu la nivel global, se va scinda în două companii listate la bursă, până la jumătatea anului viitor, urmând modelul unui număr tot mai mare de companii care urmăresc accelerarea creşterii prin divizare.

    Scindarea Alcoa va duce la formarea unei companii producătoare de bauxită, alumină şi aluminiu şi a unei alte companii care se va concentra pe inovaţii în produse şi soluţii de inginerie de înaltă performanţă, din materiale multiple, şi pe soluţii destinate pieţelor cu creştere atractivă, a anunţat grupul. Decizia companiei americane ale legătură şi cu concurenţa mare venită din China.

    Pe de altă parte, profiturile companiilor industriale chineze au scăzut cu 8,8% în august, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pierderile agravându-se în pofida a cinci reduceri ale dobânzilor operate din noiembrie de banca centrală chineză şi a eforturilor guvernamentale de accelerare a proiectelor de investiţii.

    Efectele problemelor din China se propagă în întreaga lume. Grupul american Caterpillar a anunţat săptămâna trecută că va renunţa la 10.000 de angajaţi, respectiv 9% din forţa de muncă. Acţiunile producătorului de chimicale Huntsman au scăzut cel mai mult în ultimii patru ani, în urma anunţului că preţurile mici ale titanului vor avea un impact negativ asupra profitului din trimestrul al treilea.