BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Peste jumătate din companiile are activează în industria cărnii prezintă un risc de insolvenţă peste medie

    Dupa patru ani consecutivi in care companiile din industria de prelucrare a carnii au sacrificat eficienta de ansamblu a activitatii in favoarea dezvoltarii comerciale si mentinerii cotelor de piata, in 2013 se continua evolutia favorabila din punctul de vedere al volumului vanzarilor (sectorul inregistrand a treia crestere anuala consecutiva cu 7% a cifrei de afaceri cumulate), fiind insotita pentru prima data si de o restabilire a profitabilitatii (rata neta de 1,71% din cifra de afaceri). Dar aceasta redresare nu este insa nici pe departe de natura a restabili echilibrul financiar de ansamblu al companiilor din sector, potrivit unei cercetări lansate de compania specializată pe asigurări de credit Coface.

    Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, pe parcursul anului 2013, 347 de companii si-au desfasurat activitatea în acest sector, generând o cifră de afaceri cumulată de 5,4 miliarde de lei şi 20.000 de locuri de munca, ambii indicatori fiind în creştere cu 7% şi, respectiv, 4% comparativ cu anul anterior.

    Restabilirea profitabilitatii, reusita pe parcursul ultimului an financiar, nu este insa nici pe departe de natura a restabili echilibrul financiar de ansamblu al companiilor din sector, fapt care se reflecta in analiza situatiilor bilantiere si a indicatorilor financiari calculati pe baza lor. Astfel, doar 50 companii din acest sector înregistreaza o cifră de afaceri anuală mai mare de cinci milioane de euro, reprezentând aproximativ 90% din veniturile înregistrate la nivelul întregului sector. Restul companiilor fie nu au desfasurat nicio activitate economica relevanta in 2013, fie inregistreaza o cifra de afaceri < 100 K/ EUR/ an, nefiind foarte relevante din punct de vedere valoric.  Aproximativ 40% dintre companiile ce activeaza in acest sector au inregistrat o scadere a cifrei de afaceri pe parcursul anului 2013 comparativ cu anul anterior, in conditile in care sectorul, la nivel consolidat, a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de 7%. Mai mult decat atat, in contextul in care sectorul, la nivel consolidat, a reusit sa-si imbunatateasca performanta prin trecerea pe profitabilitate, circa 40% dintre companii au inregistrat o deteriorare a rezultatului net. In aceste conditii se poate spune ca mediul concurential al sectorului poate fi clasificat drept unul cu agresivitate peste medie.

    Pe parcursul anului 2013, in sectorul analizat se observa o scadere semnificativa a investitiilor fata de anul precedent, cand au fost alocate sume importante pentru extinderea activelor corporale detinute. Cifrele indica si faptul ca, in anul 2013, s-a inregistrat o invechire mai accelerata a activelor, comparativ cu ritmul de innoire a acestora, ceea ce evidentiaza trecerea de la o etapa de investitii (anul 2012), la o etapa de conservare (anul 2013).

    La nivelul intregului portofoliu, Coface Romania a analizat un esantion relevant de 127 de companii care isi desfasoara activitatea in domeniul analizat si care genereaza aproximativ 85% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector. S-a constatat ca 57% dintre companii prezinta un risc de insolventa peste medie, iar 1 din 4 companii incadrate in aceasta categorie inregistreaza un risc ridicat; 35% dintre companii efectueaza platile foarte lent, sau nu respecta conditiile contractuale.

     

  • Idei de afaceri: ora exactă se dă acum de la Detroit (GALERIE FOTO)

    Compania, denumită Shinola, după o binecunoscută marcă de cremă de pantofi de la începutul secolului trecut, se foloseşte de numele şi istoria oraşului Detroit pentru a impune un brand ce nu are de-a face cu industria auto pentru care este cunoscut oraşul, scrie Washington Post.

    Shinola, care funcţionează într-o clădire ce adăpostea cândva departamentul de cercetare al gigantului auto General Motors, produce în principal ceasuri şi biciclete scumpe, pe care le vinde la New York, Londra, Abu Dhabi sau Paris, dar nu numai. Produsele sale, la proiectarea cărora a colaborat până şi cu regretatul creator de modă Oscar de la Renta, sunt realizate în atelierele instalate în fosta clădire General Motors de către localnici, ţinând cont că mulţi dintre angajaţi au lucrat înainte în industria auto.

    Shinola mizează pe sentimentul de vinovăţie care-i încearcă pe americani atunci când cumpără produse ale unor mărci americane fabricate peste hotare, în ţări unde costurile mâinii de lucru sunt mici, pentru a-şi atrage clienţii, promovându-şi produsele proprii ca “American-made” şi trecând numele oraşului Detroit pe fiecare dintre acestea.

    Strategia i-a atras clienţi de vază, inclusiv fostul preşedinte Bill Clinton, care şi-a cumpărat câteva ceasuri. Pe lângă producţia de la Detroit, compania mizează şi pe ideea de trăinicie a produselor sale, astfel create încât să semene cu unele vechi, de pe  vremea când ceasurile se lăsau moştenire în familie, spre exemplu, îndemnând publicul să cumpere mai puţine lucruri, dar de calitate mai bună.

  • Primele predicţii 2015 – 13 specialişti au emis 41 de tendinţe din 10 industrii, pentru anul viitor

    Sectoarele cu cea mai mare creştere vor fi industria alimentară, auto şi IT&C.

    Acestea sunt doar câteva dintre cele 41 de predicţii din 10 industrii diferite de la construcţii la IT&C, de la social media la transporturi, formulate în cadrul proiectului ProGnosis – Ziua Predicţiilor, aflat la a doua ediţie, derulat de DC Communication.

    Principalele tendinţe formulate de specialiştii din 10 industrii:

    Dragoş Pîslaru, Manager General, GEA Strategy & Consulting:

    Primele trei sectoare în termeni de creştere a valorii adăugate vor rămâne industria alimentară, industria TIC şi industria auto.

    România va ajunge la o rată finală de absorbţie a fondurilor europene 2007-2013 de 70%.

    Anul 2015 va fi anul planificării dezvoltării urbane – majoritatea oraşelor cu peste 10.000 de locuitori vor elabora strategii de dezvoltare urbană şi planuri de mobilitate (obligatorii pentru accesarea de fonduri UE 2014-2020).
    Antreprenoriatul va prinde teren – peste 50.000 de start-up-uri reale (nu vehicule salariale) vor fi înfiinţate, atât prin programe finanţate UE, cât şi independent de acestea.

    Un an important pentru mari proiecte ale României – Tarniţa, CN Cernavodă, Banca de Dezvoltare a României, ELI – laser Măgurele – vor fi iniţiate/implementate.

    Roxana Vitan, Preşedinte Romanian-American Foundation (RAF):

    Câteva din modelele de dezvoltare economică locală în jurul conceptului de ecoturism vor începe să capete vizibilitate. Modelele de dezvoltare economică locală sunt conduse de şi în sprijinul comunităţilor locale, cu scopul de a folosi în mod eficient şi a „monetiza” în folosul comunităţii patrimoniul natural şi cultural al zonei, cu rezultate în crearea de locuri de muncă şi creşterea activităţii economice locale.

    Sub impulsul ultimelor contractări de fonduri europene în actualul cadru financiar (POS DRU), discuţiile din jurul economiei sociale şi al întreprinderilor sociale vor prinde din nou tracţiune.

    A reapărut o disponibilitate mai mare decât de obicei de „a face lucruri împreună”; vom vedea mai multe iniţiative mai mici, din partea unor grupuri informale.

    Eugen Voicu, Acţionar Fondator Certinvest:

    Schimbarea de leadership de la sfârşitul anului va responsabiliza clasa politică din România pe termen mediu şi lung.

    Impactul poate să fie vizibil chiar începând cu 2015 şi va avea o influenţă pozitivă în mediul economic. Dacă în plan global nu vor fi turbulenţe, vom fi beneficiarii unei atmosfere colective pozitive în toate activităţile: afaceri, cultură, educaţie şi poate chiar şi în sănătate.

    Peste 10 ani, România va arăta cu totul diferit şi sper să putem spune că suntem o ţară europeană respectată.

    Mădălina Mihalache, Şef Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

    Pentru prima dată în istoria UE, rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 a modificat modalitatea de alegere a conducerii Comisiei Europene, determinând viitoarea direcţie politică a Uniunii Europene, stabilind o legătură clară între alegerile pentru Parlamentul European şi viitorul Uniunii Europene. Această noutate, împreună cu o participare mai mare a electoratului din România la aceste alegeri europene faţă de cele din 2009, ne fac să credem că în 2015 vom vedea o mai mare implicare din partea cetăţenilor români la viaţa democratică europeană şi naţională.

    În 2015, Biroul de Informare al Parlamentului European în România va continua să fie o platformă de dialog a Parlamentului European cu reprezentanţi ai sectorului public, privat şi ai societăţii civile, cu tinerii şi toţi cetăţenii interesaţi să ştie ce se întâmplă la Parlamentul European.

    Gabriel Sincu, Executive Director, Tax Advisory Services, EY România

    În ciuda tuturor discuţiilor, “taxa pe stâlp” nu va fi redusă, ci va rămâne la nivelul din anul 2014.

    Autorităţile fiscale vor pierde tot mai multe procese în urma cărora vor fi obligate să plătească dobânzi pentru restituirea cu întârziere a TVA-ului, ceea ce va determina Guvernul să ia o măsură fantezistă de genul celor legate de taxa de înmatriculare auto.

    Fiscul va fi înfrânt din nou în bătălia cu evaziunea fiscală şi se va discuta tot mai aprins de o eventuală amnistie fiscală.

    Mircea Vlah, CEO Dumagas Transport & Logistics

    Anul viitor este un an al investiţiilor – unul favorabil industriei de transport şi logistică – asta înseamnă preluări de companii sau intrare în acţionariat. De asemenea, mă aştept şi la investiţii în flote mai mari şi în achiziţii semnificative de flote EURO 6.

    Companiile de transport şi logistică vor strânge rândurile – se vor accentua tendinţele de eficientizare a activităţii: posibil prin creşterea profitabilităţii în dauna cifrei de afaceri, prin termene de plată mai strânse şi preţuri mai mari la transport.

    Consumul va creşte anul viitor şi cred că şi investiţiile „green field” în România – posibil cu un procent cu două cifre faţă de acest an.

    Gabriel Badea, Preşedinte, Federaţia Serviciilor de Securitate

    Tarifele serviciilor de securitate, în special serviciilor destinate sectorului domestic (monitorizarea sistemelor de alarmă antiefracţie) vor creşte estimativ cu 15-35% în 2015 ca urmare a intrării în vigoare a noii legislaţii privind reautorizarea Centrelor de Monitorizare şi Răspuns la Alarmă (CMRA) care impun firmelor care deţin astfel de infrastructuri să investească masiv în amenajări şi dotări de ultimă generaţie în conformitate cu standardul european în materie şi, de asemenea, ca urmare a creşterii costului salarial în contextul majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie.

    Datorită creşterii constante a costurilor cu forţa de muncă, se va recurge din ce în ce mai mult la soluţii tehnice de înlocuire a personalului cu tehnologia. În consecinţă, vor dispărea din ce în ce mai multe locuri din servicii şi chiar producţie; de asemenea, se va reduce numărul investiţiilor cu capital privat în aceste sectoare economice care nu mai pot oferi randamente atractive pentru investitori.

    Posibil ca în următorul an să vedem mai multe investiţii în sectorul public (de exemplu, accelerarea construcţiei de autostrăzi) care ar putea să compenseze contracţia investiţiilor private.

    Petrolul se va menţine în continuare la un nivel scăzut de preţ, iar scăderea preţului petrolului corelată cu reducerea subvenţiilor, va diminua interesul pentru proiectele în sectorul energiei regenerabile. Multe proiecte aflate în diverse stadii de realizare vor fi abandonate, nu se vor mai demara proiecte noi.

  • Cele mai inovatoare companii din România: HOLCIM România, recuperarea energiei termice din gazele reziduale în fabricile de ciment

    Elementul de noutate:

    La fabrica Ciment Aleşd (Bihor) a fost pusă în funcţiune prima instalaţie din lume care recuperează energia termică din gazele reziduale într-o fabrică de ciment, atât de la preîncălzitor, cât şi de la răcitor, folosind organic rankine cycle (ORC) ca agent de schimb termic. Tehnologia ORC a fost folosită şi în alte industrii, dar la Aleşd a fost aplicată pentru prima dată în industria cimentului.

    Efectele inovaţiei:

    Instalaţia permite producerea a aproximativ 15% din energia electrică necesară fabricii de ciment fără consum de combustibili şi fără emisii (de gaze cu efect de seră, de praf, NO2, SO2) adiţionale procesului de fabricare al clincherului de ciment. Acest proiect participă la atingerea celor trei ţinte europene impuse pentru anul 2020 în domeniul climei şi energiei (20% reducere a gazelor cu efect de seră, 20% creştere a eficienţei energetice şi 20% energie regenerabilă în mixul de energie).

    Datorită rezultatelor tehnice obţinute, din 2013 se analizează posibilitatea de extindere a acestui proiect, prin implementarea unui sistem de recuperare a energie termice a gazelor reziduale şi la Ciment Câmpulung.

    Descriere:

    Proiectul a fost iniţiat în fabrica Ciment Aleşd în 2010, printr-un studiu de fezabilitate tehnic. Proiectul a fost realizat şi coordonat de ingineri români, iar construcţia instalaţiei de la Aleşd a avut loc în perioada 2011-2012. În a doua parte a anului 2012 au avut loc probele tehnice şi industriale ale sistemului instalat. În construcţia instalaţiei au fost implicate peste 300 de persoane, dintre care două treimi sunt români.

    Cogenerarea industrială se poate implementa în industriile energointensive de unde rezultă gaze reziduale purtătoare de energie termică, care poate fi ulterior transformată în energie electrică.

    Aplicarea cogenerării în sectorul cimentului este relativ nouă (din 2005) şi s-a dezvoltat în Asia în cadrul proiectelor de dezvoltare de tehnologii curate ale Protocolului de la Kyoto, unul dintre beneficiile principale fiind reducerea de gaze cu efect de seră.

    În prezent, există aproximativ 900 astfel de sisteme la nivel mondial (majoritatea în Asia), 98% dintre ele utilizând apa supraîncălzită ca agent de preluare a energie termice reziduale.

    Holcim deţine şi operează două fabrici de ciment la Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare la Turda, o reţea de 14 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali, un terminal de ciment la Bucureşti şi unul la Turda.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Supereroii din umbră. Cum a ajuns Marvel să definească nivelul de referinţă al unui gen cinematografic

    PRIMUL EDITOR AL REVISTEI, JOE SIMON, A CREAT ÎN 1941 UNUL DINTRE CEI MAI IUBIŢI SUPEREROI AI MARVEL, CAPTAIN AMERICA. A fost primul succes al companiei, cu vânzări de peste un milion de exemplare.

    Anul următor, Marvel a cedat drepturile pentru Captain America companiei Republic Pictures, însă studioul de film nu a reuşit să producă niciun episod de-a lungul perioadei contractuale, astfel încât personajul a revenit creatorilor săi.

    Ca urmare a tranzacţiei dintre Marvel Entertainment Group şi ToyBiz din 1993, Avi Arad a fost numit CEO al Marvel. În primă fază, lucrurile nu au mers însă prea bine; s-a decis cedarea drepturilor pentru mai multe personaje, dar studiourile de film nu s-au grăbit să prezinte publicului eroi de benzi desenate. ”Atunci când închei o afacere cu un studio de producţie, intri pe o listă de aşteptare alături de alte 500 de proiecte, aşa că sunt şanse mari să te pierzi. Pentru noi acest lucru nu merge. Nu vrem să mai facem asta„, declara la acea vreme Avi Arad. Drept urmare, CEO-ul a decis în august 1996 crearea Marvel Studios.

    Primul film lansat a fost ”Blade„, în 1998, bazat pe benzile desenate cu acelaşi nume. Filmul, regizat de Stephen Norrington şi avându-l pe Wesley Snipes în rolul principal, a avut încasări de peste 130 de milioane de dolari. A urmat ”X-Men„ în anul 2000, primul blockbuster produs de Marvel, ce a adus companiei aproape 300 de milioane de dolari. Prin succesul acestor două filme, Marvel a demonstrat, într-o perioadă în care Hollywood se baza mai mult pe remake-uri decât pe idei originale, că lumea era dispusă să cunoască personaje ce nu mai apăruseră pe marele ecran.

    În anul 2009, The Walt Disney Company a făcut publică o tranzacţie prin care achiziţiona pachetul majoritar al Marvel Entertainment pentru 4 miliarde de dolari.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Până în prezent, francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat zece filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind ”Iron Man„, iar cel mai recent ”Guardians of the Galaxy„. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Încrederea celor de la Marvel se află la cote înalte, aceasta fiind probabil explicaţia pentru care studioul a decis să aducă pe marile ecrane personaje precum cele din ”Guardians of the Galaxy„ sau ”Ant-Man„, puţin cunoscute publicului larg. Privind la toate filmele pe care Marvel le-a lansat sau pe care urmează să le lanseze, un singur personaj era deja cunoscut publicului: Hulk, care beneficiase deja de propriul său film cu ani în urmă.

    Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman. De apreciat este faptul că Marvel nu a avut până acum niciun eşec de box office, iar acest lucru va încuraja probabil lansarea unor noi francize sau prezentarea altor personaje.

    Concluzia este că brandul Marvel este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office-ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Industria şi-a reluat creşterea după vară

    În luna septembrie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 6,1%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (7,6%), conform INS.

    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 6,7%, respectiv cu 1,5%. Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în: industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (6,6%), industria bunurilor intermediare (3,6%) şi industria bunurilor de uz curent (0,7%).

    Pe primele opt luni, producţia industrială a crescut, în serie ajustată, cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În august, producţia industrială a scăzut faţă de iulie cu 2,7%, dar a crescut faţă de august 2013 cu 4,7%.

  • Cel mai vechi monopol din lume, de 2600 de ani, se apropie de sfârşit

    În prezent China National Salt Industri Corporation este singura entitate căreia i se permite să vândă sare în China, iar dimensiunile afacerii sunt considerabile: China produce mai multă sare decât orice altă ţară de pe glob şi foloseşte, pentru consum şi industrie, un sfert din sarea folosită pe planetă.

    În aceste condiţi contrabanda este o problemă permanentă, aşa că Bejingul foloseşte o forţă specială de poliţie, care la un moment dat avea 25.000 de angajaţi.

    Monopolul a fost instituit cu sute de ani înaintea erei noastre în unele state şi regiuni, în perioada în care a trăit Confucius şi a căpătat o dimensiune naţională în anul 119 înainte de Hristos.

  • Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme

    Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?

    Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.

    Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni  reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.

    Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.

    O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.

    Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.

    OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902

    „O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.

    Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.

    „O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.

    „Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.

    James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.

  • Tragedia Spaceshiptwo: ce şanse mai are turismul spaţial privat

    AFLATĂ LA CEL DE-AL 55-LEA TEST DE ZBOR, SPACESHIPTWO A SUFERIT O DEFECŢIUNE, LA NUMAI DOUĂ MINUTE DE LA SEPARAREA DE NAVA-MAMĂ WHITEKNIGHTTWO, ÎN TIMP CE SE AFLA LA 13,5 KILOMETRI DEASUPRA DEŞERTULUI MOJAVE. Unul dintre piloţi a reuşit să se paraşuteze, suferind răni serioase, dar celălalt şi-a pierdut viaţa.

    Catastrofa a avut loc la scurt timp de la explozia unei rachete fără pilot construite de Orbital Sciences, care transporta provizii destinate Staţiei Spaţiale Internaţionale, la doar câteva secunde după lansarea de la baza Wallops, deţinută de NASA în Virginia.

    Insiderii industriei aerospaţiale compară în mod obişnuit industria spaţială comercială în curs de formare cu geneza industriei aviatice – riscuri mari, beneficii mari. Branson, fondatorul Virgin Galactic, a scris pe blogul său, după prăbuşirea SpaceShipTwo: ”Am ştiut întotdeauna că drumul spre spaţiu este extrem de dificil şi că orice sistem nou de transport poate avea şi zile proaste, la începutul istoriei sale„.

    În ultimii ani, a apărut o adevărată cursă în domeniul spaţial, cu companii private ca SpaceShipTwo şi XCOR Aerospace, care concurează să devină primele care oferă călătorii comerciale în spaţiu. Există totodată companii precum SpaceX, Orbital Sciences şi Boeing care urmăresc contracte cu NASA în valoare de miliarde de dolari.

    Evenimentele din această lună pun în discuţie capacitatea sectorului privat de a suporta responsabilitatea călătoriilor spaţiale. Care va fi impactul pe termen lung al dezastrelor asupra industriei spaţiale comerciale?

    În privinţa contractelor guvernamentale mari, parteneriatul public-privat nu reprezintă o noutate. Încă de la formarea sa, NASA a recurs la sectorul privat pentru a-şi îndeplini obiectivele, iar Boeing este principalul contractor pentru Staţia Spaţială Internaţională. Nu este o relaţie care se va schimba prea curând, chiar şi în urma accidentului Orbital Sciences. Motivul este că Statele Unite nu mai au un mijloc propriu de transport pentru a ajunge la Staţia Spaţială Internaţională. NASA depinde de sectorul privat să ajungă acolo, companiile comerciale fiind esenţiale pentru operaţiunile agenţiei spaţiale, ceea ce le protejează de impactul percepţiei publice.

    Turismul spaţial este însă diferit. Serviciul oferă o experienţă de lux. Companiile sunt la mila percepţiei publice în privinţa capacităţii de a transforma în siguranţă pasagerii care plătesc pentru călătoriile pe orbită.

    Da, Virgin Galactic s-a asociat cu NASA pentru a efectua misiuni de cercetare în spaţiu, dar dincolo de asta compania depinde de vânzarea de bilete către entuziaştii unor astfel de experienţe şi dependenţii de adrenalină, pentru acoperirea majorităţii costurilor de dezvoltare. Iar aceste costuri nu sunt mici, ridicându-se la 250.000 de dolari pentru un loc.

    Pasagerii vor să ştie că vor fi în siguranţă, iar accidentul SpaceShipTwo în mod sigur va provoca teamă în rândul celor peste 700 de persoane care s-au înscris pentru o astfel de călătorie. Deci, care este valoarea turismului spaţial şi de ce şi-ar risca oamenii viaţa pentru o astfel de călătorie?

    Preşedintele Virgin Galactic, George Whitesides, a declarat la CNN în acest an: ”Ceea ce mă inspiră cel mai mult este ideea că spaţiul te schimbă, are un impact profund asupra oamenilor care îl experimentează„.

    Whitesides face referire la efectul vizionării, experienţa de a vedea curbura Pământului din spaţiu, care schimbă felul în care oamenii percep lumea.

    Atât Whitesides, cât şi Branson au vorbit despre faptul că zborurile suborbitale nu sunt obiectivul final al Virgin Galactic. Călătoriile intercontinentale vor fi următorul pas al acestei călătorii, cu alte cuvinte pasagerii vor putea, în viitor, să călătorească în jurul lumii în circa două ore. Planurile au fost deocamdată amânate din cauza exploziei, dar Branson a scris pe blogul său că ”spaţiul este dificil, dar merită„. Întrebarea este: vor mai fi dispuşi oare oamenii că plătească 250.000 de dolari pentru a merge în spaţiu?

  • Probleme la Oscar: nu se găsesc cinci roluri feminine mari, care să merite premiul

    La bărbaţi până acum preferinţele se îndreaptă spre tineri sau veterani, care apar în filme care aflate deja pe ecrane sau care nu au fost lansate încă: Eddie Redmayne – “The Theory of Everything”, Benedict Cumberbatch – “The Imitation Game”, Michael Keaton – ” Birdman”, Steve Carell  – “Foxcatcher”, Ellar Coltrane “Boyhood”,   Miles Teller – “Whiplash”, Kevin Costner – “Black and White”, Al Pacino – “The Humbling”, Jack O’Connell – “Unbroken”, Bradley Cooper – “American Sniper” sau  Mark Wahlberg – “The Gambler”.

    La roluri feminine este secetă, pentru că lansările din toamnă au fost puţine: Reese Witherspoon în “Wild” este cea mai notabilă. Asta înseamnă pârtie pentru tinere precum Jenny Slate şi pentrui producţii independente, precum “Obvious Child”. O licăr de lumină îl aduce “Still Alice” şi Julianne Moore în rolul unei profesoare care se confruntă cu un început de Alzhemer, un rol care o plasează în poziţia de favorită la premiu.

    Problema rolurilor feminine nu este nouă: în 2013 Martha Lauzen, directoare la Center for the Study of Women in Television and Film din San Diego a analizat 300 de filme lansate în 2013. Studiul concluziona că femeile reprezentau 15% dintre rolurile principale, 29% dintre personajele principale şi 30% din personajele cu un rol vorbit.

    Cinematograful comercial în schimb, ignorat de regulă de votanţii de la Oscar, beneficiază în schimb de serviciile unor nume precum Angelina Jolie – “Maleficent” şi Jennifer Lawrence – seria “Hunger Games”.