Tag: grup

  • Compania locală Ascendis înregistrează anul acesta o creştere de 16% şi ajunge la venituri de peste cinci milioane de euro

    Compania axată pe programe de training Ascendis estimează că va încheia anul 2015 cu o creştere de 16% faţă de anul anterior şi va înregistra afaceri de peste cinci milioane de euro.

    ”Anul 2015 se prefigurează a fi cel mai bun din istoria Ascendis din punctul de vedere al rezultatelor financiare ale grupului. Ne-am întâlnit în sălile de curs cu peste 15.000 de cursanţi şi în centrele de evaluare cu peste 500 de persoane. În plus, la începutul anului ne propusesem să realizăm 250 de evenimente corporate – team building-uri şi conferinţe. Până la finalul anului vom fi finalizat 280 de astfel de evenimente. Astfel, în total am interacţionat cu mai mult de 35.000 de persoane în 2015. Estimez că afacerile grupului vor creşte cu 16% anul acesta, faţă de nivelul de 4,7 milioane de euro înregistrat în 2014”, a declarat Andrei Goşu, directorul general al Ascendis.

    Afacerile grupului au crescut în contextul în care companiile din România, în special multinaţionalele, au alocat bugete mai mari pentru instruirea angajaţilor, pe fondul creşterii economice.

    ”Piaţa serviciilor de training corporate din România a crescut constant în ultimii 3 ani, după declinul din anii de criză (2009-2010), aflându-se în prezent la o valoare cuprinsă între 30 – 40 de milioane de euro, conform estimărilor noastre. Tendinţa de creştere se va menţine şi în anii următori, întrucât companiile care vin sau care îşi extind activitatea în România vor fi nevoite să investească tot mai mult în formarea angajaţilor, dacă vor rezultate de business mai bune. În plus, România mai are de recuperat un mare decalaj faţă de alte ţări, întrucât doar 1,5% din populaţia cu vârste cuprinse între 24 şi 64 de ani a participat în 2014 la un program de învăţare continuă, ponderea fiind de şapte ori mai scăzută decât media înregistrată la nivelul statelor Uniunii Europene (de 10,7% în 2014), potrivit datelor Eurostat”, a mai spus directorul general al ASCENDIS.

    Grupul Ascendis şi-a început activitatea în anul 1997. Cu afaceri de 4,7 milioane de euro în 2014, grupul oferă servicii de consultanţă, training, team building, well-being şi training de limbi străine. Compania are o echipă de 67 de consultanţi şi facilitatori şi un portofoliu de peste 160 de clienţi constanţi.

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • Cum să faci bani cu ajutorul Facebook. Metoda pe care puţin oameni o ştiu

    Grupurile de Facebook au devenit tot mai populare, sunt uşor de creat şi de administrat, există tehnici prin care numărul de membri poate creşte destul de rapid şi în plus aveţi variante prin care puteţi monetiza publicul.

    Grupurile de Facebook au început să devină din ce în ce mai populare deoarece, spre deosebire de o pagină cu „like-uri”, aici i se poate permite oricui să posteze conţinut, grupul poate fi făcut secret, iar cei din afară nu pot vedea conţinutul.

    În continuare aveţi un mic ghid despre cum puteţi face un grup de Facebook, care sunt tehnicile de mărire a numărului de membri, dar şi cum puteţi obţine chiar şi bani de pe urma unui grup important şi cu expunere mare. Iată şi o listă cu cele mai mari grupuri de Facebook din România.

    Crearea unui grup de Facebook

    Crearea unui grup de Facebook este foarte simplă şi se face în doar câţiva paşi. În primul rând trebuie să te loghezi în contul tău de Facebook şi să accesezi pagina principală.

    Pe coloana din stânga, sub numele tău, paginile favorite şi Apps îţi apar grupurile în care eşti membru şi titlul „Groups”. În momentul în care treci cu mouse-ul peste numele „Groups”, în dreapta lui îţi va apărea opţiunea „More” pe care trebuie să o selectezi.

    Cititi mai multe pe www.Playtech.ro

  • La ce s-au uitat românii pe YouTube în 2015

    Satiră cu ritm, animaţie şi jocuri populare, acestea sunt câteva dintre elementele care stau la baza viralizării în 2015 pe YouTube în România. Creaţiile româneşti sunt cele care ţin capul de afiş atunci când vorbim de consum de muzică pe YouTube în 2015, potrivit Google.  

    Top 10 video-uri virale în România în 2015 (non-music)

    Umorul a fost cheia viralizării pe YouTube în România anul acesta. Cele mai multe dintre video-urile din top folosesc acest ingredient, în diferite reţete: de la muzică şi satiră (Noaptea Târziu) şi animaţie (Robotzi de la Creative Monkeyz), până la vlog-urile lui Mihai Zmenta sau episoade de comedie ale grupului Vacanţa Mare. Reprezentativă pentru 2015 este şi zona de „gaming”, cu două intrări în acest top: un video cu momente spectaculoase din jocul Grand Theft Auto 5 şi un „play-through” a unui joc devenit popular în România, PixWords.


    1 DA-TE-N SARBATOAREAMEA #NoapteaTârziu(Cover amuzant Connect-R-Da-te-n dragostea mea)

    2 RObotzi.S04.Ep19.Truc

    3 Call Baby! comenzi pentru masina :))

    4 DA MAMA, SUNT BEATĂ! / Analfabetii de pe internet

    5 Barbie de România se străduieşte să cânte “Barbie Girl” şi leşină pe scenă!

    6 VACANTA MARE – NORA PENTRU LEANA, 2 ORE DE UMOR 100% ROMANESC

    7 Mircea săracu – Doza de Haş

    8 AWESOME GTA 5 STUNTS & FAILS (Funny Moments Compilation)

    9 PixWords 1-40 levels romana (Romanian) part 1

    10 Adevar si provocare #20 | Tequila

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul video-uri publicate în 2015. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările, nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii) şi tipul de conţinut. Ierarhizarea video-urilor a fost făcută în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România. În top a fost reţinut doar cel mai popular video de pe un canal, respectiv acela cu cele mai multe vizualizări

    Top 10 cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube în România (videoclipuri oficiale)

    Artiştii români domină topul de anul acesta al celor mai vizionate videoclipuri muzicale de pe YouTube în România: opt din cele 10 piese din top sunt creaţii autohtone. Colaborările dintre Delia şi Carla’s Dream sunt cele care au stârnit cel mai mare interes în 2015 pe YouTube România, primele două poziţii în top fiind rezultatul acestora.

    Artist Video Canal
    1 Carla’s Dreams feat. Delia Cum ne noi (Official video)

    2 Delia  Da, mama (by Carla’s Dreams) Official Video

    3 Ruby feat. What’s Up Nu pune la suflet (Official Video)

    4 Jo feat. Randi Pana vara viitoare (Official Video) by Famous Production

    5 Corina + Mira + Skizzo Skillz Fete din Balcani (Official MusicVideo)

    6 NAGUALE feat. ANDRA Falava (Official Video) by KAZIBO

    7 Major Lazer & DJ Snake Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)

    8 Ruby feat. Morosanu & Dorian Popa Lasa cucu-n pace (Official Video)

    9 Peter Pop feat Lora Singuri in doi

    10 Wiz Khalifa See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul doar video-uri publicate în 2015, videoclipuri oficiale (de pe canalul care deţine conţinutul), fără video-uri doar cu versuri sau o poză. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările şi nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii). Ierarhizarea video-urilor a fost realizată în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România

    Cele mai populare video-uri pe YouTube la nivel global (non-music)

    1. Silento- Watch Me (Whip/Nae Nae) #WatchMeDanceOn
    2. Clash of Clans: Revenge (Official Super Bowl TV Commercial)
    3. Crazy Plastic Ball PRANK!!
    4. Love Has No Labels | Diversity & Inclusion | Ad Council
    5. Lip Sync Battle with Will Ferrell, Kevin Hart and Jimmy Fallon
    6. Justin Bieber Carpool Karaoke
    7. 6ft Man in 6ft Giant Water Balloon – 4K – The Slow Mo Guys
    8. Golden boy Calum Scott hits the right note | Audition Week 1 | Britain’s Got Talent 2015
    9. Dover Police DashCam Confessional (Shake it Off)
    10. Mean Tweets – President Obama Edition


    Cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube la nivel global (videoclipuri oficiale)

    1. Wiz Khalifa – See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack
    2. Maroon 5 – Sugar
    3. Ellie Goulding – Love Me Like You Do (Official Video)
    4. Major Lazer & DJ Snake – Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)
    5. Taylor Swift – Bad Blood ft. Kendrick Lamar
    6. David Guetta – Hey Mama (Official Video) ft Nicki Minaj, Bebe Rexha & Afrojack
    7. Sia – Elastic Heart feat. Shia LaBeouf & Maddie Ziegler (Official Video)
    8. Fifth Harmony – Worth It ft. Kid Ink
    9. Adele – Hello

  • Lider în ţara buldoexcavatoarelor

    Liviu Neagu a fost primul angajat al Bergerat Monnoyeur în România, în anul 1991. După mai bine de 24 de ani de dezvoltare a pieţei şi de vândut buldoexcavatoare şi alte utilaje cu nume complicate, Liviu Neagu este convins de legătura indestructibilă dintre calitatea guvernării şi predictibilitatea mediului de business. În ultimii ani, s-a vehiculat intens ideea că mediul de business se poate dezvolta independent de politic şi că multe dintre investiţiile care s-au făcut în România pot acţiona independent de deciziile guvernanţilor. Dacă sunt unele segmente de piaţă în care cererea cu oferta s-au reglat (cum este cazul outsourcingului sau al lohnului), industriile de anvergură au nevoie de ceea ce Liviu Neagu numeşte viziune.

    Managerul care conduce vânzările utilajelor CAT în România, dar şi ADUC (Asociaţia Distribuitorilor de Utilaje de Construcţii) crede că ceea ce se întâmplă acum pe piaţa utilajelor are strictă legătură nu numai cu starea economică a Europei, dar mai ales cu lipsa de viziune a guvernelor care au condus până acum România. „Piaţa construcţiilor e un domeniu ciudat. Sunt realizări, în oraşele mari s-au făcut schimbări, dar foarte încet şi nu sunt duse până la capăt. Chiar dacă o parte din transformare a avut loc, ea nu este completă. Din păcate însă, calitatea pieţei construcţiilor şi viziunea din spatele ei sunt primele care se văd. Dacă ai autostrăzi, dacă ai parcări, dacă ai parcuri de birouri, dacă e frumos.“

    Piaţa construcţiilor a fost în creştere în 2015, anul fiind considerat cel mai bun de la debutul crizei economice încoace; creşterea s-a bazat însă aproape exclusiv pe investiţiile private, lucrările de infrastructură întârziind încă să genereze un avans important pentru această piaţă. În primele şapte luni ale acestui an, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că volumul lucrărilor de construcţii a crescut în total cu 11,6%, în contextul în care clădirile nerezidenţiale au înregistrat un plus de 17,7%, cele rezidenţiale – o creştere cu 11,5%, în timp ce construcţiile inginereşti, sau de infrastructură, au consemnat un plus de doar 2,4%.

    Efectul creşterii pieţei s-a văzut imediat şi în excelurile lui Liviu Neagu: piaţa de utilaje a crescut anul acesta cu 20% şi a ajuns până la 1.600 utilaje noi vândute – „Chiar dacă este cel mai bun an de după criză, suntem încă la jumătate faţă de ceea ce se întâmpla în perioada de vârf a pieţei (în anul 2008 s-au vândut 3.400 de utilaje noi). Problema nu este însă că nu se vând la fel de multe utilaje, pentru că trebuie să ne obişnuim cu noile date de piaţă, cu realitatea. Problema este că nu se vând utilaje pentru că România nu e pe harta investiţiilor mari şi pentru că nici măcar utilajele existente în piaţă nu lucrează la capacitate – un utilaj lucrează în medie 2.000 de ore pe an la nivel mondial, or în România media este sub 1.000 de ore“.

    Cifrele nu arată ca în vremurile bune, dar ar fi arătat şi mai prost dacă nu ar fi fost active subvenţiile din exerciţiul bugetar 2007-2013, pentru care România a avut o perioadă de graţie de doi ani. „Subvenţiile au aceelerat mult achiziţia de utilaje, ceea ce e bine pentru că este nevoie în piaţă de utilaje de construcţii, dar pe de altă parte ar trebui să le dăm şi de lucru“, spune Liviu Neagu, care precizează că impactul achiziţiilor pe baza subvenţiilor europene a fost undeva la 45% din piaţa totală de utilaje a acestui an, iar în tot acest exerciţiu bugetar subvenţiile au însemnat între 40 şi 70% din piaţă. Două treimi din utilajele vândute fac parte din brandurile  premium: Caterpillar, Komatsu, Volvo, Wirtgen, Liebherr sau Aman. Cumpărătorii sunt, conform lui Liviu Neagu, în proporţie de 90% companii româneşti, „oameni care au pornit cu un copiator şi vânzând telefoane mobile şi au făcut mai târziu construcţii, sau firme care au lucrat proiecte mici şi vor să se extindă“. 

    Din cele 1.600 de utilaje vândute anul acesta, 25% au plecat către clienţi de la Bergerat Monnoyeur, grup care va atinge astfel afaceri de 50 de milioane de euro în 2015. Bergerat Monnoyeur face parte din grupul Monnoyeur, care este prezent în România prin patru companii cu afaceri toate estimate pentru 2015 de 170 milioane de euro. Dintre acestea, cel mai mare business îl aduce IPSO (dealer oficial al tractoarelor John Deer şi axat în general pe utilaje agricole), care va atinge afaceri de 110 milioane de euro la finalul acestui an. Din grup mai fac parte Sitech şi Energia, specializate pe noi tehnologii, respectiv pe energie (motoare, power systems, cogenerare, energii convenţionale şi neconvenţionale). „Ca grup, suntem prezenţi doar în domenii cheie: agricultura, energia, construcţiile şi noile tehnologii. Suntem mereu prezenţi în acele segmente pe care le considerăm calde. În tot ceea ce facem, suntem lideri de piaţă, pentru că sloganul nostru este «game changers» şi trebuie să fim mereu capabili să schimbăm regulile jocului, să dăm un nou sens businessului în care activăm. Aceasta este cerinţa acţionarilor şi avem sistematic şedinţe în care ei ne cer să le dăm idei, să analizăm trenduri sau să le prezentăm studii de caz pe care să le exporte şi în alte ţări“, spune Liviu Neagu, care consideră că viziunea pe care grupul a avut-o pentru România (şi nu numai) i-a făcut lideri de piaţă.

    Managerul povesteşte că Bergerat Monnoyeur a intrat pe piaţa din România la începutul anilor ’90, când utilajele de construcţii erau un lux pentru o piaţă care trecea prin schimbări masive. „În primii 10 ani, nu s-a vândut nimic sau aproape nimic; era însă vorba de o strategie pe termen lung, era o piaţă care în sine se construia şi trebuia să fim aici, să avem răbdare, să educăm piaţa. Eu am fost primul angajat. În primii zece ani, vorbeam numai la viitor despre planurile şi vânzările de aici. Atunci, îi spuneam unui potenţial client că un Caterpillar costa cam 100.000 de dolari şi el îmi spunea că echivalentul rusesc al acelui utilaj era cam 10.000 de dolari. Cum să dea de zece ori mai mult? Dar lucrurile s-au schimbat. E nevoie de viziune şi proiecte pe termen lung. Este ceea ce se întâmplă în ţările foarte dezvoltate sau în ţările mai puţin dezvoltate, dar bogate, cum este China. Ne trebuie viziune nu ca să vindem utilaje, ci ca să putem lăsa ceva în urmă.“ 

    Pentru strategie însă, „e nevoie de jucători de şah care să vadă 20-30 de mutări înainte“, crede Liviu Neagu, care nu vrea să intre în politică, dar şi-ar oferi serviciile într-un grup de strategie care să ofere consultanţă guvernului. Unul dintre primele sfaturi pe care le-ar da ar fi ca statul să dea drumul la lucrările mari, de anvergură, care ar pune România pe harta marilor proiecte şi care ar impulsiona toate pieţele conexe. Ar impulsiona, desigur, şi vânzările de utilaje şi poate, astfel, România nu ar mai fi ţara unde vânzările de utilaje sunt dominate autoritar (cu 40% din vânzări) de buldoexcavator, utilajul multifuncţional pe care cunoscătorii îl numesc maşina săracului, deşi costă de la 60.000 de euro în sus. „Este o maşină polivalentă, dar nu este o maşină de productivitate. Când o ţară vinde predominant buldoexcavatoare, denotă că nu derulează proiecte mari. În alte ţări, utilajele de productivitate ajung să depăşească piaţa BSP“, explică Liviu Neagu. 

    Pentru 2016, directorul Bergerat Monnoyeur este optimist-realist-rezervat. Vorbeşte despre o creştere de 5% faţă de 2015, când vânzările au crescut cu 20% faţă de 2014, dar vorbeşte şi despre faptul că va fi primul an fără subvenţii şi încă nu poate estima ce efect va avea acest lucru asupra pieţei, indiferent de trendul pe care merge aceasta.


     

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Aşa-i rău şi-aşa nu-i bine

    Chestiile legate de oameni sunt teoretice, motivaţia pozitivă este din cărţi, iar V-am spus eu este realitatea şi practica supremă, este adevărul pe care el îl stăpâneşte cu îngăduinţa înţeleptului neînţeles.

    Este plin de condescendenţă; lumea din jur mai degrabă este incompetentă şi rău intenţionată, dar el este îngăduitor. Rareori este el şeful cel mai mare, dar, în sinea lui, el ştie că merită mai mult. Tocmai de aceea nu prea ratează vreo ocazie de a avea o părere. Este vigilent astfel încât părerea lui să fie fix axată pe ce nu merge sau ar fi posibil să nu meargă bine. Dacă este bun conţinutul, atunci poate este ceva în neregulă cu procesul. Dacă procesul este bun, atunci sigur este ceva în neregulă cu conţinutul. Măcar un detaliu mic ar trebui să poată fi pus sub semnul întrebării, şi Gică-Contra-Am-Dreptate va şti cum să se exprime astfel încât să pară că acel detaliu este insurmontabil, că cel care a scăpat detaliul este cu totul şi cu totul cel puţin inconştient, dacă nu chiar incompetent şi neadecvat.

    Disponibilitatea de a înţelege şi alte perspective, subiective, evident, decât pe ale lui, obiective, este aproape nulă. El ştie. Binele lui este binele tuturor, iar răul pe care îl vede el este baubaul de care el salvează lumea, cartierul, organizaţia. Binele din capul lui este singurul bine posibil, corectitudinea din mintea lui este ceva unic şi axiomatic. Ce zic alţii nu se poate din principiu, gândul că alţii ar putea avea altă perspectivă este totuna cu gândul că acea perspectivă trebuie contestată, nu investigată. La ce bun să vrei să pricepi de ce altcineva are altă opinie, când tu ai o opinie clară? Ce ştie lumea? Ce ştiu ei?

    Dacă este introvertit, Gică Contra este acru şi condescendent, dacă este extrovertit este posibil să pară interesat şi de ajutor, dar el este doar la pândă şi este vigilent ca să găsească repede nod în papură. Dacă este foarte competent în ceea ce face, nu va avea deloc răbdare cu cineva care îi încalcă teritoriul, chiar dacă aceasta se întâmplă în mod nevinovat sau neintenţionat. Dacă este mai degrabă incompetent, nepriceput în ceea ce se discută sau dezbate, va pune în dubiu ce spun alţii doar de dragul de a contesta. El este relaxat şi senin când este contra, nu îl trec decât fiori de glorie, nicidecum de grijă.

    El crede că, fiind împotrivă, aceasta îl face să fie interesant şi superior, dar de fapt aceasta îl face să fie toxic. El contestă doar ca să atragă atenţia, dar îi scapă din vedere că o pierde din ce în ce mai uşor. De aici şi cercul vicios în care se trezeşte: ca să capete şi mai multă atenţie, este din ce în ce mai aprig. Adică mai toxic, mai nociv, mai distructiv. Îl opreşte doar sentimentul că are dreptate. De fapt acest fior de dreptate este doar un mic răgaz pentru interlocutorii care astfel au timp să respire şi să se liniştească. Gică Contra se amuză dacă scoate lumea din sărite, nu i se pare nimic în neregulă cu asta, nici prin cap nu i-ar trece că un om scos din sărite la nesfârşit s-ar putea să înceapă să îl ignore după o perioadă de imunizare. De fapt singurul lucru la care este bun un Gică Contra este doar imunizarea: te căleşti alături de el, dar odată călit, lui nici că îi mai merge.

    Ce facem cu Gică Contra?

    Ideal este să îl ignorăm dacă nu arată disponibilitatea de a înţelege contextul şi perspectiva interlocutorilor. Nimic nu îl doare mai tare decât să nu fie luat în seamă. Este vorba despre igienă, nu despre politeţe. Ajungem oricum să reuşim să îl ignorăm după ce vom fi trecut prin etape nesfârşite de politeţe.

    Mai uşor decât ignorarea este să îl întrebaţi ce este bine din raţionamentul pe care îl contestă. Totdeauna este posibil să fie ceva greşit sau să scape ceva, însă, la fel de totdeauna, la baza fiecărui raţionament sau proiect este o intenţie bună, o idee bună, un plan sau o perspectivă interesantă. Care sunt acestea, le vede? „Ce este bine?“ este întrebarea la care Gică Contra intră în blocaj, se înroşeşte şi îşi arată fără voie carotida. Nici nu trebuie să răspundă, esenţial este să vă străduiţi, cu perseverenţă, să audă întrebarea. Când îi vedeţi carotida, aţi reuşit, aşa e bine. Abia acum îl trec şi pe el fiorii de neadecvare şi poate deveni şi el un interlocutor normal. Cel mai adesea Gică Contra este foarte deştept, un foarte bun specialist…, dar ce folos? El înţelege Ce-ul, dar nu înţelege De-ce-ul.

  • Românii „cuceresc“ încet, dar sigur poziţiile de top din Kaufland

    Bogdan Borcea (32 de ani), născut la Sibiu, este cel mai nou executiv român care şi-a făcut loc în consiliul de administraţie al Kaufland în România.

    În ultima perioadă tot mai mulţi executivi ro­mâni ajung în boardul grupului german care domină comerţul românesc cu afaceri de 1,8 mld. euro anul trecut.

    În toamna acestui an Bogdan Borcea a fost numit administrator al Kaufland România SRL pe o perioadă nelimitată şi el îşi face loc în consiliul de administraţie alături de alţi şapte executivi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Outletul Fashion House a a atras anul acesta zece noi chiriaşi

    Fashion House Outlet Centre Bucureşti se apropie de gradul de ocupare de 90% a primei faze din proiect, după ce zece noi chiriaşi au decis să deschidă magazine în primele zece luni ale anului 2015, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei. Printre acestea se numără branduri precum Guess, Mustang Jeans, Spanish Kids, Kiddie Rides, Format Lady, Faith by MD, Nissa, Napoleoni, TED’s, Lacoste & Gant. Trei noi chiriaşi au decis recent să închirieze un spaţiu în outlet şi urmează să fie anunţaţi în curând, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Fashion House Outlet Centre face parte din Fashion House Group, parte a parcului de retail West Park Retail, cel mai mare dezvoltator şi operator de outlet-uri din Europa Centrală şi de Est, precum şi Rusia, parte a grupului Liebrecht & wood, din care face parte şi parcul de retail West Park Retail din zona Militari din Capitală. Valoarea medie a cumpărăturilor efectuate de un client s-a majorat cu 22,4%, în timp ce rata de conversie, în creştere cu 24% comparativ cu anul trecut, rămâne cea mai ridicată din piaţă, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    La rândul său, West Park Retail, având o suprafaţă închiriabilă totală de 74.500 m.p cuprinsă în trei unităţi de tip big-box şi proiectul Fashion House Outlet Centre, a atras noi chiriaşi şi în acest an, printre care se numără primul magazin sub brandul Casa Convenienza din România (1,050 m.p. GLA), inaugurat în luna mai – una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere din piaţa locală de retail.

    Inaugurat în 2008, Fashion House Outlet Centre Bucureşti este primul centru de tip outlet din România. Fiind situat strategic în apropiere de centura Bucureştiului şi cu acces direct din autostrada A1, proiectul deserveşte o populaţie de 2,77 milioane de locuitori pe o distanţă de 90 minute de mers cu maşina. Cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 20.000 m2 dispuşi în trei faze, Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte în prezent peste 60 magazine, un food court şi o parcare generoasă cu 2.150 locuri.

    De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Grupul cuprinde mai multe entităţi, incluzând dezvoltatorul Liebrecht & wooD, Grupul Fashion House responsabil de implementarea şi gestionarea conceptului de outlet center pe pieţele emergente, precum şi compania de property management  WeCARE ce operează în Polonia. Toate procesele de investiţii din cadrul grupului Liebrecht & wooD sunt supervizate de Liebrecht & wooD Development Company.

    Portofoliul de proiecte al Grupului include clădiri de birouri, parcuri de birouri şi ansambluri mixte în Varşovia (Kopernik Office Buildings, Jerozolimskie Business Park, Flanders Business Park, Batory Office Buildings, Plac Unii) şi Bucureşti (Victoria Park), depozite în Varşovia şi Poznań (Manhattan Business & Distribution Center, Poznań Distribution Centre), precum şi unele dintre primele centre de tip outlet din Polonia, România şi Rusia, sub marca FASHION HOUSE Outlet Centre.

    Liebrecht & wooD a intrat pe piaţa românească în anul 2001, începând cu dezvoltarea centrului comercial Militari din Bucureşti. În 2007, compania a inaugurat un complex de birouri modern intitulat Victoria Park din Bucureşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 20.500 m.p. Până în prezent, compania a investit circa 200 de milioane de euro în România.

  • Alexandrion Grup România lansează proiectul “Serile Brâncoveanu”, la Muzeul de Artă din Ploieşti

    Primul astfel de eveniment a fost organizat la Ploieşti, în incinta Muzeului de Artă, clădire înscrisă pe lista monumentelor istorice ce poartă amprenta arhitecţilor români şi străini din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Evenimentele ce vor urma şi în alte oraşe ale ţării vor fi organizate, de asemenea, în clădiri reprezentative pentru cultura şi istoria României – muzee de artă, palate, conace, vechi case boiereşti.

    “Nu întâmplător am pornit acest proiect la Ploieşti, în judeţul Prahova, locul pe care îl numim cu drag <acasă> pentru că aici, în Prahova, mai exact, în comuna Bucov, se află Distileriile Alexandrion, locul în care iau naştere produsele noastre. Suntem, deci, legaţi într-un mod aparte de acest judeţ şi ne-am bucurat să fim alături de partenerii noştri în această seară specială”, a declarat Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup România.

    Peste 100 de persoane au participat la eveniment, iar invitatul special al serii a fost George Georgakopoulos, preşedintele executiv al Bancpost, care a vorbit invitaţilor despre rolul sistemului bancar în susţinerea activă a economiei româneşti. Seara a fost completată de un moment artistic asigurat de sopranele Irina Baianţ şi Oana Andra, soliste la Opera Română, acompaniate de profesorul Alexandru Petrovici şi s-a încheiat cu o degustare a vinarsului Brâncoveanu, susţinut de Liviu Grigorică brand ambassador Brâncoveanu.

    Înfiinţat în anul 1994, Alexandrion Grup a creat unele dintre cele mai puternice brand-uri din România, recunoscute atât pe plan intern, cât şi internaţional. Portofoliul de produse al Alexandrion Grup cuprinde toate categoriile de băuturi spirtoase cerute pe piaţă, inclusiv băuturi tradiţionale româneşti. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Alexandrion 5* şi 7*, Cava D’Oro, Vodka Alexander şi Vodka Kreskova, vinarsul Brâncoveanu XO, VS şi VSOP.

  • Un studiu arată că persoanele care nu au cont de Facebook sunt mai fericite

    Un studiu realizat de o echipă din cadrul Happiness Research Institute arată că oamenii care au renunţat la contul lor de pe reţeaua de socializare s-au declarat mai fericiţi, potrivit The Independent.

    Studiul a avut loc în Danemarca şi au participat 1095 din care 94% îşi accesau contul de Facebook în fiecare zi. Cei 1095 de participanţi au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a continuat activitatea normală pe reţeaua socială, iar membrii celui de-al doilea grup le-a fost interzis accesul pentru o săptămână.

    La sfârşitul săptămânii, participanţi au fost rugaţi să îşi evalueze calitatea vieţii pe o scară de la 1 la 10. Calificativele au fost comparate cu cele pe care le dăduseră înaintea începerii proiectului.

    Cercetătorii au notat că persoanele care au continuat să utilizeze Facebook-ul acordaseră, iniţial, o medie de 7.67 calităţii propriei vieţi, acest procent a crescut puţin până la 7.75.  Pe de altă parte, media  utilizatori care au renunţat la Facebook a crescut de la 7.56 la 8.12.
    În plus, cei care au renunţat la Facebook se simţeau mai fericiţi, mai puţin îngrijoraţi şi mai puţin singuri decât cei care accesau reţeaua socializare.

    Meik Wiking, CEO-ul Happiness Research Institute, a declarat pentru publicaţia Local: “Facebook-ul distorsionează percepţia pe care o avem asupra realităţii şi cea despre viaţa celor din jurul nostru. Am luat în considerare faptul că noi ne trăim vieţile comparându-le cu ale celorlalţi şi, în timp ce majoritatea utilizatorii publică pe Facebook doar lucruri pozitive, reţeaua socială prezintă o realitate distorsionată”.
    „Există şi beneficii ale utilizării reţelelor de socializare, însă este important ca oamenii să fie conştienţi asupra efectului pe care aceste instrumente le au în perceperea realităţii.”, spune el.