Tag: China

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE şi CONFLICTE

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • China denunţă solicitările Statelor Unite de intensificare a presiunilor asupra Coreei de Nord

    “China nu va accepta niciodată «responsabilităţi» impuse de Statele Unite”, a transmis luni publicaţia People’s Daily, aparţinând Partidului Comunist chinez.

    Schimburile comerciale între Phenian şi Beijing reprezintă aproximativ 90% din comerţul extern al Coreei de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia Chinei răstoarnă industria automobilelor pe benzină şi motorină. Demersul surprinzător al asiaticilor

    China doreşte să se alăture unei liste în creştere a ţărilor care doresc să interzică maşinile care merg pe combustibil fosil, ceea ce înseamnă o lovitură puternică pentru industria maşinilor tradiţionale.

    Din 2009, China are cea mai mare piaţă a maşinilor mici, iar în ritmul prezent această piaţă chineză ar creşte cu 30% până în 2025, scrie Science Alert.

    De asemenea, China nu are numai cea mai mare piaţă de automobile din lume, ci şi cea mai mare piaţă de automobile electrice, fiind cu mult înaintea Statelor Unite, care se află pe locul 2.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Oraşul cu cei mai mulţi miliardari din lume

    Datele provin dintr-un studiu realizat de firma Hurun, o firmă din Shanghai, care publică un clasament anual despre cei mai mari bogătaşi ai lumii, precum alte entităţi ce „urmăresc” marii milionari, precum Forbes şi Bloomberg. Rapoartele recente au sugerat că elita Chinei a acumulat o bogăţie din ce mai mare şi mai mare, în ciuda unei economii tumultoase. Creşterea uriaşă a bogăţiei este parţial legată de deschiderea ofertelor publice iniţiale din China, care au fost suspendate de autorităţile guvernamentale timp de mai mulţi ani, potrivit Hurun.

    Hurun a calculat averea totală a celor mai bogaţi rezidenţi din China, luând în calcul preţurile acţiunilor la 15 ianuarie, ceea ce înseamnă că s-a ţinut cont de scăderea bruscă a pieţei. Dacă averea totală ar fi fost calculată vara trecută, ar fi existat încă 50 de miliardari chinezi. 

     

  • Oraşul cu cei mai mulţi miliardari din lume

    Datele provin dintr-un studiu realizat de firma Hurun, o firmă din Shanghai, care publică un clasament anual despre cei mai mari bogătaşi ai lumii, precum alte entităţi ce „urmăresc” marii milionari, precum Forbes şi Bloomberg. Rapoartele recente au sugerat că elita Chinei a acumulat o bogăţie din ce mai mare şi mai mare, în ciuda unei economii tumultoase. Creşterea uriaşă a bogăţiei este parţial legată de deschiderea ofertelor publice iniţiale din China, care au fost suspendate de autorităţile guvernamentale timp de mai mulţi ani, potrivit Hurun.

    Hurun a calculat averea totală a celor mai bogaţi rezidenţi din China, luând în calcul preţurile acţiunilor la 15 ianuarie, ceea ce înseamnă că s-a ţinut cont de scăderea bruscă a pieţei. Dacă averea totală ar fi fost calculată vara trecută, ar fi existat încă 50 de miliardari chinezi. 

     

  • Oraşul cu cei mai mulţi miliardari din lume

    Datele provin dintr-un studiu realizat de firma Hurun, o firmă din Shanghai, care publică un clasament anual despre cei mai mari bogătaşi ai lumii, precum alte entităţi ce „urmăresc” marii milionari, precum Forbes şi Bloomberg. Rapoartele recente au sugerat că elita Chinei a acumulat o bogăţie din ce mai mare şi mai mare, în ciuda unei economii tumultoase. Creşterea uriaşă a bogăţiei este parţial legată de deschiderea ofertelor publice iniţiale din China, care au fost suspendate de autorităţile guvernamentale timp de mai mulţi ani, potrivit Hurun.

    Hurun a calculat averea totală a celor mai bogaţi rezidenţi din China, luând în calcul preţurile acţiunilor la 15 ianuarie, ceea ce înseamnă că s-a ţinut cont de scăderea bruscă a pieţei. Dacă averea totală ar fi fost calculată vara trecută, ar fi existat încă 50 de miliardari chinezi. 

     

  • Cum arată CEL MAI MARE aeroport din lume şi când se va deschide – GALERIE FOTO

    Aeroportul este situat în districtul Daxing şi va fi inaugurat în 2019; el va fi folosit atât pentru zboruri comerciale şi pentru a spori prezenţa aviaţiei civile chineze. El va servi drept bază pentru China Southern Airlines şi pentru China Eastern Airlines.

    Potrivit companiei BuroHappold Engineering, care a câştigat licitaţia pentru amenajarea designuluui interior, pasagerii se vor bucura de multe spaţii largi, atât acoperite cât şi în aer liber.

    Potrivit site-ului de arhitectură a lui Zaha Hadid, “simetria aeroportului şi formele sale interconectate creează o compoziţie fluidă ce evocă armonia şi balanţa din peisajele chinezeşti.”

    În faza iniţială de lansare aeroportul va avea patru piste (45 de milioane de pasageri pe an), apoi două se vor adăuga mai târziu, împingând capacitatea aeroportului la 100 de milioane de pasageri pe an. 

    Ceea ce ar însemna că ar deveni cel mai mare aeroport din lume, după suprafaţă şi aproape cel mai aglomerat, după aeroportul Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport.

     

  • Cum arată CEL MAI MARE aeroport din lume şi când se va deschide – GALERIE FOTO

    Aeroportul este situat în districtul Daxing şi va fi inaugurat în 2019; el va fi folosit atât pentru zboruri comerciale şi pentru a spori prezenţa aviaţiei civile chineze. El va servi drept bază pentru China Southern Airlines şi pentru China Eastern Airlines.

    Potrivit companiei BuroHappold Engineering, care a câştigat licitaţia pentru amenajarea designuluui interior, pasagerii se vor bucura de multe spaţii largi, atât acoperite cât şi în aer liber.

    Potrivit site-ului de arhitectură a lui Zaha Hadid, “simetria aeroportului şi formele sale interconectate creează o compoziţie fluidă ce evocă armonia şi balanţa din peisajele chinezeşti.”

    În faza iniţială de lansare aeroportul va avea patru piste (45 de milioane de pasageri pe an), apoi două se vor adăuga mai târziu, împingând capacitatea aeroportului la 100 de milioane de pasageri pe an. 

    Ceea ce ar însemna că ar deveni cel mai mare aeroport din lume, după suprafaţă şi aproape cel mai aglomerat, după aeroportul Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport.