BusinessMagazin

Tag: buget

  • EXCLUSIV: Proiectul de buget pe 2014 – Companiile de stat îngheaţă din nou angajările, dar pot majora salarii

     Prevederile au fost incluse în proiectul de buget obţinut de MEDIAFAX.

    “Operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, cel mult cu indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014.

    Operatorii economici care nu au înregistrat profit în anul precedent sau care primesc subvenţii sau transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru activitatea de exploatare pot majora cheltuielile de natură salarială realizate în anul precedent, cu încadrarea în nivelul aprobat prin bugetele de venituri şi cheltuieli, în limita procentului mediu de creştere a salariilor aplicabil pentru personalul din sectorul bugetar, dar nu mai mult decât indicele mediu de creştere al preţurilor prognozat pentru anul 2014″, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Proiectul bugetului pe 2014 – venituri de 201,9 miliarde lei şi cheltuieli de 216,4 miliarde lei. Care este câştigul salarial prevăzut

     Defalcat, bugetul de stat se bazează pe venituri de 100,8 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 119,1 miliarde lei, din care 47,7 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal.

    Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit pe venituri de 51,8 miliarde de lei şi cheltuieli de 52 miliarde de lei..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un centru de afaceri va fi construit la Craiova. Investiţia este de aproximativ 5 milioane de lei

     Primarul Craiovei, Lia-Olguţa Vasilescu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a semnat contractul pentru construirea unui centru de afaceri -Business Center Sud Craiova -, care va deservi zece firme.

    Proiectul este finanţat din fonduri europene, dar şi cu bani de la bugetul de stat şi cel local.

    “Am semnat contractul pentru Business Center Sud Craiova în această săptămână. Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea infrastructurii şi sistemului de îmbunătăţire a afacerilor la nivelul zonei metropolitane Craiova cu spaţii de birouri adecvate din punct de vedere al amplasării dimensiunilor şi echipării unde firmele mici din Craiova să-şi poată desfăşura activitatea într-un mediu profesionist”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Am sperat să vină un guvern care să creeze condiţii de relansare economică, nu s-au creat

    “Dacă după celebrul an 2010, când am consimţit să fiu alături de Guvern pentru nişte măsuri extrem de dure, care ştiam că vor avea costuri politice uriaşe, am sperat ceva, am sperat că după stabilizarea macroeconomică ce s-a produs începând cu 2011 va veni un guvern care să creeze condiţii de relansare economică. Aşa cum arată lucrurile acum, nu s-au creat condiţii, şi cred că esenţa este să nu alunecăm din nou într-o situaţie dificilă. Sper să nu se întâmple. Dacă bugetul anului 2014 nu va fi unul al relansării, ci al stagnării, măcar bugetul anului 2015 să fie unul al relansării economice”, a declarat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢĂ ZF – Niţă: Statul nu va cere “la infinit” companiilor să verse la buget 85% din profit

     “Mizez foarte mult pe investiţii, pe participarea capitalului românesc şi pe investiţiile companiilor româneşti. Vom face asta pe termen scurt”, a afirmat Niţă, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    El a mai spus că unele companii, precum Romgaz, au posibilitatea de a obţine credite pentru investiţii şi că obligativitatea cedării a 85% din profit nu va fi “la infinit”, ci pe o perioadă limitată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patimile unui buget încă nenăscut

    PREMIERUL VICTOR PONTA A RELUAT IDEEA EX-MINISTRULUI RELU FENECHIU DE A INTRODUCE O TAXĂ PE PREŢUL BENZINEI ŞI AL MOTORINEI, SPRE A FACE ROST DE BANI PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Calculul tuturor accizelor se va schimba la anul, în aşa fel încât cursul de schimb luat ca reper să nu mai fie cel de la 1 octombrie.

    În acelaşi timp, ar urma să se mărească baza de impunere, astfel încât firmele şi particularii să plătească impozit pe parcări şi pe piscine şi probabil vor fi eliminate şi o serie de exceptări din codul fiscal, singura certitudine în acest moment fiind, conform ministrului Liviu Voinea, că „nu vom impozita nici nevasta, nici amanta„.

    Cea mai şocantă ipoteză luată în discuţie în USL a fost majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22%, în paralel cu o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ipoteza a fost deocamdată respinsă cu succes de PNL, dar îşi va păstra în perioada următoare funcţia clară de sperietoare pentru opinia publică, astfel încât orice alte măsuri de majorare a fiscalităţii să pară de acum benigne. Ideea nu e nouă şi nu e specifică gândirii USL: în 2010, în plină recesiune, FMI a propus majorarea cotei unice la 20%, însă guvernul Boc a preferat tăierea salariilor şi a pensiilor, iar anul trecut, acelaşi FMI s-a opus atât reducerii CAS, cât şi planului USL de reintroducere a impozitului progresiv cu cote de 8-10-16%.

    REAPARIŢIA IDEII DE MAJORARE A COTEI UNICE ACUM, când economia nu mai e în recesiune (toate prognozele actuale vorbesc de o creştere de peste 2% anul acesta şi în 2014), a venit însă ca o surpriză totală în raport cu certitudinea că, după ce din 2009 până în 2011 am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de cca 8% din PIB la cca 3%, România a cam terminat cu austeritatea şi a venit în sfârşit momentul să reducă taxele ca să stimuleze economia. Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România, a catalogat-o drept a doua cea mai importantă ştire a anului, după includerea României în indicele JP Morgan al pieţelor emergente, tocmai din cauza factorului surpriză.

    „Atât politicienii, cât şi FMI au prezentat România ca pe o poveste de succes în privinţa ajustării fiscale„, arată Muscalu; după tăierea TVA la pâine ar fi urmat în 2014 o nouă tăiere de TVA la carne şi o scădere a CAS, iar în iunie, la întâlnirea cu cancelarul Angela Merkel, premierul Ponta i-a spus că nivelul de 16% al cotei unice va fi păstrat pe durata mandatului său. În plus, nici înca-sările la buget nu păreau chiar aşa de rele, ţinând cont că pe primele opt luni, veniturile erau de 21,2% din PIB, faţă de 21,4% în acelaşi interval din 2012, deşi cam departe de planul Guvernului de a atrage pe tot anul venituri de 33,4% din PIB.


     

  • FMI şi CE au acceptat pentru 2014 un DEFICIT BUGETAR de 2,2% din PIB şi o CREŞTERE ECONOMICĂ de 2,2%

     Premierul a precizat că s-a prevăzut în datele de construcţie a bugetului ca investiţile să depăşească 6% din PIB pentru a da posibilitatea să continue creşterea economică.

    Scenariu iniţial al FMI prevedea o creştere economică de 2,1%, în condiţiile unui deficit bugetar de 2% din PIB, au declarat anterior surse pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ ÎN GRECIA: A eliminat o restricţie veche de 100 de ani

     “Nici măcar un client nu a intrat astăzi. Nu orele de lucru erau problema, ci dacă populaţia are bani sau nu”, comentează pentru Wall Street Journal proprietarul unui magazin de îmbrăcăminte din centrul Atenei.

    Potrivit noilor reglementări, adoptate de guvern la presiunile creditorilor internaţionali, magazinele universale din Grecia pot lucra şapte duminici pe an, în timp ce magazinele mai mici, independente, pot deschide în fiecare duminică.

    Până acum, retailerii din Grecia puteau lucra maximum două duminici pe an, una dintre cele mai restricţionate pieţe de consum din Europa în ceea ce priveşte sfârşitul săptămânii, cu reguli care datează de la 1908.

    Guvernul speră că decizia va creşte competitivitatea şi va crea zeci de mii de locuri de muncă într-o economie cu un şomaj de 27%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cei mai buni contribuabili ai ţării

    Veniturile bugetului general consolidat s-au realizat în perioada iulie-septembrie în proporţie de 92,5%, în timp ce cheltuielile s-au efectuat în proporţie de 96%.

  • De la 1 ianuarie, statul face angajări

    Liderul PNL, Crin Antonescu, a acceptat până la urmă ideea de asumare a răspunderii, deşi sunt în continuare o serie de fruntaşi liberali care resping fie asumarea răspunderii, fie elemente din proiect. Klaus Iohannis, prim-vicepreşedintele PNL, a afirmat chiar că descentralizarea e o “găluşcă atât de mare”, încât n-o să mai continue cu nimic în următorii doi ani.

    Primele schimbări vor avea loc însă, cel mai probabil, la nivel de personal: toate instituţiile care vor fi transferate autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2014 îşi vor schimba şefii cu alţii numiţi temporar, până la concurs, de preşedinţii consiliilor judeţene sau de primari.

    Procedurile pentru ocuparea definitivă a funcţiilor respective trebuie declanşate ulterior în termen de 30 de zile, iar în 60 de zile vor fi aprobate structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare al instituţiilor preluate. Propunerea persoanelor pentru funcţiile de conducere a structurilor descentralizate aparţine şefilor de CJ, urmând ca decizia să fie luată prin votul Consiliului Judeţean, respectiv prin dispoziţia primarului general al Capitalei.

    Conform Mediafax, care citează anexele la proiectul de lege, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

    Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

    Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

    Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi CGMB.

    Direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB.