“Am avut o discuţie cu BERD şi Ministerul de Finanţe şi există posibilitatea de a încheia un acord prin care, cel puţin autorităţile locale, din beneficiarii publici, să poată să primească de la BERD împrumutul pentru partea de confinanţare”, a spus Ponta, la o conferinţă pe tema fondurilor europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am avut o întâlnire cu Banca Comercială şi Industrială a Chinei, cea mai mare bancă din lume, cu un capital de 3 trilioane de dolari. Le-am cerut reprezentanţilor băncii să deschidă o filială în România şi mi-au spus că, în principiu, sunt de acord, ceea ce pentru noi este un lucru foarte important”, a spus Dragnea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Banca Rossia, vizată de sancţiunile americane, a anunţat vineri, într-un comunicat, că Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi către clienţii băncii. Măsura afectează şi divizia Sobinbank a băncii.
Banca SMP, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, ale căror nume au fost incluse pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, a anunţat la rândul ei că operaţiunile cu carduri Visa şi MasterCard ale clienţilor săi au fost blocate.
Concret, aceşti clienţi nu pot retrage bani cu cardurile şi nu le pot folosi nici la cumpărături.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt suficiente dovezi de extindere a structurii grupului care acţionează concertat pentru ca BNR să decidă includerea celor doi noi acţionari. Există, de asemenea, suspiciuni de manipulare a pieţei de capital pentru care, la finalizarea actului de constatare, va fi sesizat DIICOT”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, întrebat cum va reacţiona banca centrală după ce Corneliu Tănase a vândut un pachet ede aproape 10% din titlurile Băncii Comerciale Carpatica.
Potrivit unor surse din piaţa de capital, două persoane fizice au cumpărat pachetul de acţiuni vândut de Corneliu Tănase, reprezentând 9,95% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC).
Omul de afaceri a cedat vineri 9,95% din capitalul instituţiei de credit, prin două tranzacţii deal egale, cu câte 4,97% din titlurile BCC, în valoare cumulată de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Denumit DB Global Technology, centrul va fi condus de Marian Popa (59 ani), se arată într-un comunicat al societăţii remis MEDIAFAX.
“Marian Popa va supraveghea organizarea şi dezvoltarea celui de-al patrulea centru global de tehnologie al DB, unde vor fi create până la 500 de locuri de muncă în domeniul IT&C până la finalul anului 2016. Procesul de recrutare a demarat la finele anului 2013, iar numărul angajaţilor este estimat să ajungă la 100 de specialişti până la jumătatea anului”, se arată în comunicat.
Anterior, în perioada 2004-2012, Popa a condus Endava CEE, un proiect greenfield în cadrul căruia numărul salariaţilor a crescut de la 40 la 800 de angajaţi, distribuiţi în patru sedii din Europa Centrală şi de Est.
Centrul de tehnologie va dezvolta software pentru Deutsche Bank şi va reprezenta, potrivit comunicatului, o platformă pentru specialişti software cu nivel înalt de pregătire.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Rezultatul a fost influenţat în principal de creşterea investiţiilor în tehnologie şi dezvoltarea de produse şi de menţinerea venitului net la un nivel similar cu cel din anul anterior – 844 milioane lei în 2013, faţă de 833 milioane lei în 2012, se arată într-un comunicat al băncii.
Soldurile clienţilor, incluzând portofoliul de credite şi plasamentele prin operaţiuni buy/sell back, s-a majorat cu 10% faţă de 2012, ajungând la 10,55 miliarde lei. În 2012, ING Bank a anunţat un portofoliu de credite de 9,6 miliarde lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Banca m-a contactat şi mi-a cerut să-mi achit ratele, dar nu pot face plăţile”, spune, îngrijorată, o femeie în vârstă din Simferopol, în timp ce alta se întreabă “cum va primi pensia”.
Maksim, un tânăr angajat la banca ucraineană PrivateBank din Simferopol, îi linişteşte pe clienţii îngrijoraţi şi îi asigură că “toate conturile vor fi redeschise în curând”.
Numeroase persoane sunt însă îngrijorate, după ce conturile le-au fost “temporar blocate” de PrivateBank, una dintre cele mai importante bănci din Ucraina, după decizia autorităţilor proruse din Crimeea de a adopta rubla ca monedă oficială.
În lipsa lichidităţilor în peninsulă, clienţii băncii au fost autorizaţi să retragă doar 500 de hrivne pe zi, ceea ce înseamnă 37 de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Lumea spune că avem o localizare avantajoasă. Nu sunt sigur că localizarea noastră în ziua de azi e un activ. Unele avantaje puteau şi pot fi extrase de aici, inclusiv pe partea de transport”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu la conferinţa ASPEN, organizată la Banca Naţională a României, la puţin timp după ce presa a relatat că Transnistria doreşte anexarea la Federaţia Rusă.
Jurnal de Chişinău a scris în ediţia electronică că preşedintele aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Lumea spune că avem o localizare avantajoasă. Nu sunt sigur că localizarea noastră în ziua de azi e un activ. Unele avantaje puteau şi pot fi extrase de aici, inclusiv pe partea de transport”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu la conferinţa ASPEN, organizată la Banca Naţională a României, la puţin timp după ce presa a relatat că Transnistria doreşte anexarea la Federaţia Rusă.
Jurnal de Chişinău a scris în ediţia electronică că preşedintele aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.
El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro