BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Şova: Greu de spus când vor fi taxate autostrăzile, discuţia este teoretică, sigur nu în 2014 – 2015

     “Este foarte greu de zis. Discuţia despre taxarea autostrăzilor deocamdată este o discuţie teoretică. Momentan nu vom avea. Cu siguranţă nu vom avea nici anul acesta, nici anul viitor, mi-e greu să evaluez pentru 2016. Ca să ai o autostradă taxată trebuie să ai în primul rând un coridor continuu, însă noi nu avem deocamdată coridor continuu nici de la Nădlac până la Sibiu. De asemenea, autostrada de la Nădlac la Sibiu este construită cu fonduri europene, deci va trebui să vedem exact în ce condiţii se pot pune taxe”, a spus ministrul, întrebat de presă despre momentul introducerii taxelor pe autostradă.

    Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a declarat la finele lunii mai că taxarea pe autostrăzile Bucureşti-Piteşti (A1) şi Bucureşti-Constanţa (A2) ar putea fi introdusă din 2015, la începutul lucrărilor de reabilitare, sau din anul următor, după finalizarea acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova a propus FMI scoaterea unor companii de sub management privat. Răspunsul a fost negativ

     “Am arătat Fondului Monetar Internaţional, în întâlnirea pe care am avut-o, că au fost foarte multe situaţii în care managementul privat al companiilor nu a respectat hotărârile adunării generale ale acţionarilor, luate în conformitate cu înţelegerile şi cu angajamentele luate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional prin intermediul scrisorilor de intenţie.

    Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat”, a declarat Şova, la o întâlnire cu presa, răspunzând unei întrebări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheţea: Nu suntem entuziasmaţi să facem provizioane pentru a curăţa bilanţurile, dar e un rău necesar

     “Noi, bancherii, am solicitat Băncii Naţionale curăţarea portofoliilor de neperformante de foarte mult timp. Discuţia că ar trebui scoase din bilanţ creditele provizionate în totalitate a plecat de la ARB în urmă cu un an jumate. În ultima perioadă BNR a adoptat o normă prin care putem să scoatem din bilanţuri creditele neperformate provizionate în totalitate şi adiţional a venit cu două recomandări: prima privind provizionarea creditelor care au un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile şi pentru care n-au început procedurile judiciare de executare silită şi a doua de a proviziona 90% din creditele care au fost acordate clienţilor care au intrat în insolvenţă”, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că, în condiţiile celor două recomandări, provizioanele înseamnă cheltuieli mari şi o reducere a profitabilităţii sau chiar intrarea pe pierdere în cazul unor bănci, lucru pentru care bancherii nu sunt “încântaţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: 70% dintre angajatori nu intenţionează să facă noi angajări în următoarele 3 luni

     La studiu au participat 625 de angajatori.

    Previziunea Netă de Angajare calculată după eliminarea variaţiilor sezoniere este de +9%, valoare similară cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul al treilea din 2013.

    “Acesta este cel de-al optulea trimestru de optimism ponderat, dar constant. Încetul cu încetul, angajatorii au reînceput să-şi crească volumul de angajări, dar încrederea lor continuă să fie mai redusă decât în anii de dinainte de criza economică. Chiar dacă angajatorii vor continua să prefere organizaţii agile, au apărut totuşi semnale că aceştia îşi depăşesc treptat reticenţa de a face angajări şi au din nou în vedere nevoile pe termen lung”, a declarat directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronat: Staţiunile balneare au nevoie de sprijinul statului, altfel riscă să se degradeze

     “În momentul de faţă, jumătate dintre staţiunile balneare din România sunt dependente de biletele de odihnă şi tratament acordate de Casa Naţională de Pensii. Faptul că unele staţiuni sunt dependente de această piaţă le asigură o marjă de profit mică, care nu le permite să facă investiţii. Pe de altă parte, companiile din domeniu care au făcut investiţii importante înregistrează pierderi ca urmare a dobânzilor mari pe care le plătesc pentru creditele luate”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear din România (OPTBR).

    El spune că aceste situaţii alungă investitorii, mai ales că statul nu a venit cu nicio facilitate care să compenseze pierderile sectorului balnear.

    Rădulescu a explicat că, în condiţiile în care multe societăţi balneare înregistrează pierderi, este evident că nu au profit reinvestit, pentru al cărui impozit să fie scutite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criminalitatea cibernetică a costat economia lumii 445 miliarde de dolari

    Suma nu este atât de mare precum cea înaintată de preşedintele SUA Barack Obama, care estimase daunele la 1 miliard de dolari, însă este suficient de mare pentru a compara pericolul cibernetic cu cel al traficului de droguri, relatează Boston Globe.

    “Este o problemă globală, însă facem prea puţin pentru a o combate”, a declarat James Lewis, unul din membri grupului.

    Raportul a fost finanţat de către compania McAfee, parte a grupului Intel, şi reprezintă primul demers de acest gen. Din analiză reiese că Statele Unite au pierdut 100 de miliarde de dolari, Germania 60 de miliarde şi China 45 de miliarde. Japonia, a patra economie a lumii, a raportat pierderi de 1 miliard, însă specialiştii sunt de părere că cifrele nu sunt reale.

    Grupul a definit trei segmente de risc: în primul rând, furtul dreptului de proprietate intelectuală. În al doilea rând, furtul de carduri de credit sau date financiare. Şi în al treilea rând, specialiştii s-au referit la spionajul economic, adică furtul datelor securizate ale companiilor care sunt apoi folosite în cadrul unor tranzacţii sau negocieri.

  • Micii comercianţi pun la bătaie ultimele arme pentru a face faţă exploziei hipermarketurilor

    “Nu văd încotro mergem. Nu mai poate fi vorba de profit. Câştig un salariu, la fel cum şi dumneavoastră câştigaţi un salariu. În cinci ani, nu cred că vom mai fi aici“, spune Denisa, proprietara unui magazin în centrul Bucureştiului. Chiria mică şi faptul că lucrează ea însăşi cu familia în magazin au ajutat-o să nu închidă. Problemele au început când un Mega Image a răsărit la nici 50 de metri de magazinul său. Într-o lună vânzările au scăzut cu un sfert. În şase luni, cu jumătate. Argumentul principal pe care clienţii l-au găsit la concurenţă îl spune tot ea: preţul mai mic.

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăr Coca-Cola de la raft de la concurenţii mei ca să pot să o vând la un preţ normal. Preţul lor e mai bun chiar decât cel al distribuitorului Coca-Cola. Şi atunci cum să mai rezişti?“, se întreabă retoric Denisa. De doi ani de zile a discutat împreună cu familia care ar putea fi planul B. Însă nu l-au găsit. Mai întâi au încercat să găsească preţuri mai mici la alţi furnizori, însă puterea de negociere a marilor retaileri îi face să nu fie la fel de competitivi. „Am zis să încercăm un magazin de haine pentru copii mici. Au şi nişte prieteni un astfel de magazin şi nu a mers. Apoi ne-am gândit la o covrigărie. Dar pentru asta e nevoie de un vad bun, ceea ce noi nu avem. Încă nu ştim ce să facem.“

    Fireşte, vecinii şi clienţii fideli încă îi preferă magazinul, însă mai degrabă pentru cumpărături de mică valoare, precum cafea, ţigări sau răcoritoare. O soluţie găsită de alţi patroni de magazin, însă una costisitoare, a fost cea a vânzării pe datorie. Maria, proprietara unui magazin situat la parterului unui bloc de pe strada Năsăud din Bucureşti, face asta de cinci ani. „Nimeni nu poate să vândă aşa, chiar dacă au cele mai bune preţuri. Îmi cunosc toată clientela, iar de cei care nu îmi dau bani am scăpat de câţiva ani. Cine plăteşte la timp primeşte şi pe caiet“, povesteşte negustoarea. De aceea are şi preţuri mai piperate, dar clientul le acceptă ca pe un soi de dobândă.

    E una dintre variantele care se practică de multă vreme în rândul micilor comercianţi, dar care a devenit un factor de diferenţiere mai ales pe timp de criză. Există însă şi comercianţi care au ajuns să aibă de încasat sume importante, aşa că au încetat asemenea practici. „Stocul meu de marfă e de 4.000 de lei, iar de încasat de la clienţi am 3.500-4.000 de lei, de aceea o să mă opresc“, spune Aurel, proprietarul unui magazin din Bolintin Vale.

    Unii dintre marii retaileri, precum Metro sau Selgros, ai căror clienţi erau tocmai micile magazine şi chioşcuri, au dezvoltat în ultimii ani şi sisteme de franciză menite să îmbine unul dintre punctele forte ale comerţului tradiţional, adică apropierea dintre proprietar şi client, cu avantajele comerţului modern: o imagine unitară, organizare modernă a magazinului, dar şi aspecte care le lipsesc comercianţilor, precum marketing, promovare şi instruire pentru angajaţi.

    Măsura vine după ce din 160.000 de magazine de proximitate au mai rămas 80.000 la nivel naţional. Lansat în urmă cu doi ani de către Metro, programul La Doi Paşi a atras circa 1.000 de magazine francizate, potrivit celor mai recente date disponibile. Magazinele deschise în franciză de Metro Cash & Carry au în medie 70 de metri pătraţi, însă suprafaţa poate varia între 40 şi 200 mp, pentru a putea permite funcţionarea după un regim de autoservire. Remodelarea unui magazin după conceptul stabilit de Metro Cash & Carry costă în medie 5.000 de euro, însemnând amenajarea spaţiului cu echipamente noi şi cheltuieli de marketing. Compania impune preţurile maximale şi un număr minim de produse achiziţionate de la retailer.

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Stanciu despre femeia care a şantajat-o: Nu ştiu ce sau cine a determinat-o să aibă această atitudine

     “Am cunoscut-o, dar nu foarte îndeaproape. Ea lucra la cabinetul soţului meu. (…) Cu ani de zile în urmă i-a fost prezentată soţului meu ca fiind o persoană căreia i-a fost restructurat locul unde lucra domnia sa, o persoană care nu este căsătorită, care are doi copii şi care se află într-o situaţie familială grea. Soţul meu (…), în general faţă de copii, poate determinat şi de faptul că mama lui a murit când el avea şapte ani, a manifestat întotdeauna înţelegere şi întotdeauna a dat copiilor care i se părea că sunt în nevoie”, a spus judecătoarea Livia Stanciu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că procurorii anticorupţie urmează să stabilească motivele pentru care femeia din Galaţi a şantajat-o.

    Magistratul a adăugat că femeia a crezut că dacă o va ameninţa cu un scandal mediatic, va reuşi să obţină suma de 20.000 de euro. Livia Stanciu a spus că nu poate tolera o astfel de atitudine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.