BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Vânzările Carrefour România au revenit anul trecut la nivelul din 2008, de 1 miliard de euro

     În 2008, ultimul an de boom al economiei româneşti, Carrefour România înregistra o creştere cu 37% a vânzărilor, la 1 miliard de euro, de la 728 milioane euro în 2007. Ulterior, compania a avut doi de scăderi, cu un minim de 930 milioane euro în 2010, după care vânzările au revenit pe creştere uşoară, până la 955 milioane euro în 2011 şi 986 milioane euro în 2012, potrivit datelor prezentate anterior de retailer.

    Vânzările sunt raportate fără TVA.

    În 2013, Carrefour a mizat pe extinderea reţelei de magazine de proximitate Express, deschizând 38 de unităţi noi. Compania a mai deschis anul trecut un hipermarket, 13 supermarketuri Market şi un magazin online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul care a salvat compania găsită în pragul falimentului şi sufocată de datorii

    CONTEXTUL: Producătorul de cărămizi Cemacon s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul supraîndatorării, din cauza creditului contractat pentru dezvoltarea afacerii de fostul acţionariat şi management. Datoria pe care o avea compania depăşea de 5 ori cifra de afaceri, explică Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. În aceste condiţii, se impunea restructurarea companiei, menită să readucă pe profit compania.

    DECIZIA: În 2010 a fost luată decizia restructurării companiei, care a presupus o abordare aplicată pentru prima dată în România, restructurarea out of court. Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.

    EFECTELE: Pachetul de credite n valoare de peste 26 de milioane de euro a fost restructurat, iar compania a intrat pe un trend crescător al rezultatelor financiare. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri, cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013.

    NEVOIA RESTRUCTURĂRII CREDITULUI BCR A DEVENIT EVIDENTĂ LA SCURT TIMP DUPĂ EVALUAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A COMPANIEI ÎN 2010. „Negocierea propriu-zisă a început însă în prima parte a anului 2011. Restructurarea creditului BCR a reprezentat unul dintre elementele esenţiale pentru restructurarea Cemacon”, spune Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al Cemacon.

    Procesul de restructurare a început practic în urmă cu patru ani, unul dintre paşi fiind schimbarea echipei de management, iar Stoleru a preluat conducerea companiei. El îşi aminteşte că în 2010 producătorul de cărămizi avea un credit de patru ori mai mare decât cifra de afaceri, care trebuia rambursat în cinci ani şi pentru că nu putea fi acoperit în condiţiile de atunci era un exemplu clar de supraîndatorare. Totodată, vânzările erau în scădere, portofoliul de produse era învechit, iar capacitatea de producţie nu era optimizată pentru cererea din acel moment şi pentru volumul vânzărilor.

    „Reorganizarea operaţională a implicat o întoarcere la 180 de grade a companiei”, afirmă Stoleru. Tot el adaugă că schimbarea radicală a cursului companiei se vede cu ochiul liber în rezultatele companiei, care a avut cea mai mare creştere din industrie în ultimii trei ani. Noua echipă de management a abordat noi pieţe, a lansat un nou portofoliu de produse, a dezvoltat şi consolidat reţeaua de distribuitori şi a finalizat un proces amplu de rebranding.

    Dovadă şi rezultatele companiei, care din 2010 a înregistrat plusuri anuale ale vânzărilor, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a bifat un plus de 38% faţă de 2012, depăşind 48 de milioane de lei. Tot anul trecut, pierderile totale au scăzut cu 67% faţă de 2012, iar la sfârşitul anului 2013 cota de piaţă estimată de reprezentanţii companiei depăşea 16%, faţă de 6% cât era în 2010. Raportat la 2009, cifra de afaceri a Cemacon a crescut cu 107%. În acelaşi interval, piaţa de cărămidă a scăzut cu 34%.

    REZULTATELE DE ANUL TRECUT, AFIRMĂ REPREZENTANŢII COMPANIEI, S-AU BAZAT PE CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢA DIN TRANSILVANIA, EXTINDEREA ARIEI DE DISTRIBUŢIE, NOUA GAMĂ DE PRODUSE EVOCERAMIC ŞI CONTRIBUŢIA CENTRELOR PROPRII DE VÂNZARE. Fabrica de la Recea, din judeţul Zalău, a funcţionat 11 luni din întreg anul 2013, un record de la momentul în care a fost dată în funcţiune; capacitatea de producţie a fost utilizată în proporţie de 88%. Pentru că volumele de vânzări au depăşit producţia, stocurile companiei s-au redus, iar veniturile operaţionale au permis autofinanţarea, explică Stoleru.

    În contextul diminuării stocurilor, profitul operaţional, EBITDA, se situează la 9,3 milioane lei, cu o rată de 19%. Rezultatul financiar din 2013 rămâne însă negativ, sub influenţa costurilor cu dobânzile aferente pachetului de credite de peste 26 de milioane euro contractat de companie înainte de 2010, completate de diferenţele negative de curs valutar.

    DRUMUL N-A FOST ÎNSĂ DELOC UŞOR. „Împreună cu divizia de restructurare a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), am reuşit să evităm un traseu care ar fi putut genera într-un timp scurt starea de insolvenţă a companiei”, spune Stoleru.

    Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei. Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, spune că procesul de restructurare a presupus o strategie de schimbare a managementului combinată cu multe alte iniţiative comerciale, menite să restabilizeze compania. Restructurarea creditului, prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, reprezintă un mecanism de rezolvare a supraîndatorării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare.

    „Dacă unul dintre aceste trei elemente ar fi lipsit, restructurarea nu ar fi fost posibilă”, punctează Vizental. Concret, creditul a fost restructurat prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, un mecanism de rezolvare a supraînda-torării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare. Practic, BCR a transferat 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA, care o poate converti într-un număr de acţiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deţine cel mai mare acţionar actual, KJK Fund II.”. Situaţia Cemacon a reprezentat o procedură aplicată pentru prima dată în România: restructurarea out of court combinată cu o conversie a creanţelor, explică reprezentantul CITR, care a gestionat 750 de proceduri de insolvenţă în ultimii 11 ani. „Aplicăm şi în cazul acesteia aproximativ aceiaşi paşi ca şi în cazul reorganizării în insolvenţă, doar că la un alt nivel şi fără a avea în spate prevederile unei legi care, uneori, facilitează procesul de negociere”, declară Vizental.

    ÎN URMA ACESTOR MĂSURI, „CEMACON RĂMÂNE CU O EXPUNERE SUSTENABILĂ, EŞALONATĂ PE 10 ANI, CARE POATE FI ACOPERITĂ DIN ACTIVITATEA CURENTĂ A COMPANIEI”, SPUNE STOLERU. El povesteşte că negocierea cu BCR a început în 2011 şi ar putea să se încheie spre jumătatea anului 2014. Însă semnarea acordului cu banca a fost punctul cheie, spune Stoleru.

    Iar pentru ca producătorul de cărămizi să nu ducă toată povara datoriei, va fi înfiinţată o nouă societate care va prelua vechea fabrică şi terenul pe care se află unitatea de producţie, explică Vizental. Această firmă va prelua totodată şi expunerea bancară corespunzătoare, preluând o parte din valoarea creditelor.

  • Ford, GM şi Renault sunt îngrijoraţi că situaţia din Ucraina le poate afecta vânzările în Rusia

     Rusia este importantă pentru producătorii auto, anul trecut fiind comercializate pe această piaţă 2,78 milioane de vehicule, relatează Bloomberg. În Germania, cea mai mare piaţă europeană, au fost vândute anul trecut 2,95 milioane de vehicule, iar în Marea Britanie 2,26 milioane.

    “Situaţia actuală este foarte instabilă şi o monitorizăm cu atenţie. Nu vom face nimic pe termen scurt. Este prea devreme să tragem concluzii”, a declarat Stephen Odell, directorul operaţiunilor Ford în Europa.

    Ford fabrică automobilele Focus şi Mondeo la o uzină din regiunea St. Petersburg.

    General Motors operează o fabrică la St. Petersburg, iar constructorul auto american majorează capacitatea de producţie pentru a construi circa 350.000 de vehicule în Rusia.

    “Urmărim situaţia îndeaproape, pe toate fronturile, pentru a fi pregătiţi să acţionăm. Este o piaţă mare pentru noi”, a declarat Dan Amman, preşedintele GM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţele din România unde sunt disponibile sub zece locuri de muncă

    La nivelul ţării, ANOFM a anunţat disponibile un număr de 10.354 locuri de muncă. Creşterea faţă de anul trecut este semnificativă, când la începutul lunii martie erau disponibile doar 7.994 posturi. În aceeaşi perioadă a anului 2013, judeţele cu cele mai puţine locuri disponibile erau Galaţi şi Mehedinţi. Din punct de vedere al numărului crescut de posturi disponibile, primele trei judeţe erau aceleaşi: Cluj, Bucureşti şi Prahova.

    Din punct de vedere al şomajului, situaţia nu s-a schimbat faţă de anul trecut. La sfârşitul lunii decembrie, rata şomajului era de 5,65% la nivel naţional, în creştere cu doar 0,05% faţă de valoarea înregistrată cu 12 luni în urmă.

  • Profi a deschis două noi magazine

    Magazinul din Botosani este ultimul din cele cinci preluate de PROFI in toamna anului trecut de la reteaua de magazine locala Pita. Situat pe strada George Enescu nr 4, bl. T94, acesta este cel mai mare dintre cele cinci, avand o suprafata totala de 1002 mp, din care sala de vanzari acopera 690 mp.

    Magazinul care se va deschide maine la Giurgiu vine la numai o saptamana dupa ce PROFI a inaugurat prima sa unitate din localitate. Situat in Piata Comertului nr. 48, magazinul este tot in format standard si are o suprafata totala de 513 mp si o sala de vanzari de 420 mp.

    Cu aproximativ 5000 de angajati care activeaza in magazine in format standard, City si Mall, ProfiI Rom Food eprezent in 107 localitati din 38 de judete. Compania, deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors, a raportat o cifră de afaceri de 1,15 miliarde lei.

  • Rata şomajului a stagnat în ianuarie, la 7,3%

    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) era în decembrie de 732.000 persoane, iar în ianuarie 2013 de 708.000 persoane.

    Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,5% în cazul celor de sex feminin)”, arată INS, într-un comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR a avut anul trecut un profit de aproape 600 milioane lei. Activele au scăzut cu 8,9%

     “Profitul net după impozitare şi interese minoritare, în anul 2013 a atins valoarea de 591,2 milioane RON (133,8 milioane EUR) faţă de pierderea de 1.234,7 milioane RON (276,9 milioane EUR) din 2013, pe baza unui rezultat operaţional excelent, care a compensat costurile de risc încă ridicate, de asemenea considerând efectul pozitiv cu caracter singular al eliberărării de pasive fiscale în T2 2013, în valoare de 560,8 milioane RON (127,7 milioane EUR)”, arată banca deţinută de grupul austriac Erste, într-un comunicat.

    Profitul înainte de impozitare a fost de numai 66,8 milioane lei.

    Rezultatul operaţional a fost de 2,48 miliarde lei (563,4 milioane euro), în creştere 5,6% faţă de valoarea de 2,35 miliarde lei din 2012. Venitul operaţional a scăzut cu 1,2%, la 3,99 miliarde lei (902,9 milioane euro). Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 10,9%, la 1,5 miliarde lei (339,5 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian: Cresterea din PIB din 2013 – cinstire “muncitorului” roman

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Asa ca in absenta altor opinii educate cele mai interesante raman cele ale analistilor si consultantilor, si observ ca marea majoritate a acestora pun cresterea economica pe seama norocului, a efectului de baza, a unor sectoare care nu au nici o sansa sa repete performanta, sau, si nu in ultimul rand, considera ca este un act al Domnului.
    Asa o fi, cum spun ei.

    Dar, poate ca este binevenita si opinia unuia din linia intai, care se bucura si se mandreste cu cresterea economica din 2013. Fie ca este sustenabila sau nu, fie ca se vede in indicatori macro sau in buzunarul fiecaruia, fie ca serveste sau nu relansarii consumului, finantarii deficitelor, extinderii infrastructurii sau sprijinirii domeniilor publice, cresterea PIB-ului din 2013 trebuie privita ca un succes al “muncitorului” roman. Antreprenor mare sau IMM-ist, corporatist, agricultor sau la modul propriu muncitor calificat sau necalificat, la stat sau la privat, “muncitorul” roman din prima linie a dus greul anul trecut, la tranta cu economia reala.

    Asta in conditiile in care concordia politica care a domnit (si care acum s-a terminat) nu a reusit din pacate sa creeze niste mecanisme si directii care sa ajute cu adevarat mediul de afaceri.
    Fiscalitatea complicata, ineficienta organelor de control si blocajele financiare nu reusesc sa domoleasca evaziunea si apetitul pentru munca la negru.

    Bancile au inca rani nevindecate de la creditele neperformate din trecut, castiga imprumutand statul, participand in proiecte garantate de acesta sau din provizioane, deci chiar nu au motive sa inceapa creditarea de masa, si nici macar nu poti sa le condamni.

    Scoala continua proiectul ei personal de a exporta absolventi, iar cei care din varii motive raman in tara au nevoie de costuri enorme pentru a fi recalificati in ceea ce cu adevarat are nevoie piata muncii.

    Diplomatia economica a Romaniei este absenta in zona BRICS (exceptand probabil cazuri oportuniste sau clientelare), tocmai intr-un context in care exporturile au devenit tinta de prima marime a tot mai multor afaceri.

    In continuare esuam in a gasi formule de stimulare a repatrierii celor 3-4 milioane de romani din Europa care sunt deja renumiti pentru harnicie si profesionalism si care contribuie din ce in ce mai evident la PIB-ul de aiurea.

    Cresterea din 2013 care sunt sigur ca a tras atentia asupra Romaniei (cu placere sau invidie) este meritul exclusiv al “muncitorului” roman care roboteste de dimineata pana seara ca sa puna o paine pe masa, cum se spune. Ca un adevarat luptator de transee, “muncitorul” roman – erou necunoscut fie el antreprenor mare sau IMM-ist, corporatist, functionar public, agricultor sau la modul propriu muncitor calificat sau necalificat, la stat sau la privat – s-a adaptat la conditiile ostile de mediu si a adus cea mai buna valoare adaugata din 2008 incoace.
    Cu un plan bun pe termen lung, combatand neajunsurile de mai sus si stabilind ceea ce se cere de mult, si anume planificare si prioritizare sectoriala, Romania nu poate avea probleme de dezvoltare sustenabila. Si asta pentru ca se bazeaza si in cele ce urmeaza pe “muncitorul” roman, calul de povara al economiei care a crescut datorita lui cu 3,5%.
     

  • STUDIU: Românii, mai pesimişti la sfârşitul anului trecut privind starea economiei

     “Dacă sfârşitul anului a venit cu semne bune pentru majoritatea ţărilor europene (în cazul aşteptărilor privind starea economiei – n.r.), România cunoaşte un uşor regres faţă de trimestrul al treilea din 2013, de la -12, la -14 puncte”, se arată în studiul Climatul de consum în Europa, efectuat în 14 ţări europene de GfK.

    Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranţa consumatorilor români de a avea mai mulţi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este şi ea în creştere. Cu toate că indicatorul dorinţei de cumpărare rămâne în mod clar negativ, la -12,1 puncte, spre sfârşitul anului se înregistra o tendinţă clar ascendentă.

    “În ciuda creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, cu toate că nivelul începe să crească treptat. Acest lucru reiese, de exemplu, şi din datele privind puterea de cumpărare. Potrivit GfK, în 2013, puterea de cumpărare per capita era în medie de 3.491 euro. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană”, potrivit GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provident a făcut un profit de 6,8 milioane de euro în 2013

    În luna septembrie a anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria, folosind infrastructura şi resursele de management deja existente în România. Compania are în prezent patru sucursale în Bulgaria şi aproape 200 de angajaţi şi de agenţi care deservesc circa 2.400 de clienţi.Valoarea totală a împrumuturilor emise în 2013 în România şi Bulgaria s-a apropiat de 105 milioane de lire sterline (127,5 milioane de euro), în timp ce veniturile au crescut la 67 de milioane de lire sterline (peste 81 de milioane de euro). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 5,6 milioane de lire sterline (circa 6,8 milioane de euro). Investiţiile în lansarea şi extinderea operaţiunilor în Bulgaria s-au ridicat la 2,5 milioane de lire sterline (peste 3 milioane de euro).

    Compania acordă împrumuturi cu valori între 500 şi 3.500 de lei pe o perioadă de până la 56 de săptămâni, dobânda anuală efectivă putând depăşi 100% pe an. Spre exemplu, la 1.000 de lei împrumutaţi pe o perioadă de 46 de săptămâni, rata săptămânală este de 29 de lei (115 lei/lună) dacă plata se face prin transfer bancar şi urcă la 38 de lei (152 lei/lună) în cazul în care clientul optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu a creditului. În 2013, compania a deschis puncte noi de lucru în judeţele Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Caraş-Severin, Tulcea şi Sălaj. În cei opt ani de prezenţă în România, Provident a investit peste 205 milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 30 de milioane de euro.

    Filiala locală a grupului britanic International Personal Finance (IPF), a depăşit pragul de 300.000 de clienţi activi în ultimul trimestru din 2013, în creştere cu 17% comparativ cu nivelul raportat în decembrie 2012.