BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Planurile noului şef al Romtelecom şi Cosmote

    Pe o piaţă a telecomunicaţiilor în curs de dezvoltare cum este cea din România, noile tehnologii sau servicii precum MyWallet nu numai că sunt necesare, dar au un potenţial imens de creştere„, spunea săptămâna trecută Nikolai Beckers, în cadrul primei discuţii informale cu presa din România de la preluarea recentă a poziţiei de director executiv al Romtelecom şi Cosmote, ocupată anterior de Stefanos Theocharopoulos. „Utilizatorii sunt deschişi la plăţile mobile, dar ca să aibă succes, este nevoie să fie creat un întreg ecosistem pentru acest tip de plăţi şi trebuie atinsă o masă critică„, este de părere executivul.

    Declaraţia lui a venit în contextul în care Deutsche Telekom, grupul german care controlează pe plan local Romtelecom şi Cosmote prin intermediul OTE, a anunţat şi prezentat recent la Varşovia, în Polonia, soluţia MyWallet. Sunt planuri concrete de lansare şi în România în 2014, potrivit declaraţiei făcute de Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile companiei din Europa. „În mod clar vom lansa anul viitor aplicaţia MyWallet şi în România, cu toate că o dată exactă nu a fost încă stabilită„, a spus Nemat.

    Aplicaţia MyWallet a fost deja lansată în Polonia de divizia de telefonie mobilă a Deutsche Telecom şi este folosită de 13.000 de utilizatori pentru plăţi cu cardul bancar direct de pe telefonul mobil în peste 100.000 de puncte din întreaga ţară, între care diverse magazine, cafenele sau restaurante şi pe viitor şi în reţeaua de transport public din Varşovia, de pildă, ca parte a unor proiecte-pilot de extindere a sistemului. Pe lista ţărilor unde urmează să mai fie lansat portofelul din telefon mai sunt, pe lângă România, şi Ungaria, Slovacia sau Cehia.

    APLICAŢIA PERMITE PRACTIC CONSUMATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ DIVERSE CUMPĂRĂTURI CU CARDUL BANCAR FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE PLASTICUL ÎN SINE ŞI CHIAR FĂRĂ SĂ MAI SCOATĂ PORTOFELUL DIN BUZUNAR, prin atingerea telefonului timp de câteva secunde de un terminal de plăţi de tip POS compatibil cu tehnologia aflată la baza aplicaţiei. MyWallet, o aplicaţie ce poate fi descărcată prin internet pe telefon, conţine deja datele cardurilor bancare şi, câtă vreme telefonul are baterie, cu toate că nu este neapărat nevoie să fie pornit, plata poate fi realizată în urma acestui contact dintre cele două terminale.

    INTREG PROCESUL FUNCŢIONEAZĂ PRIN TEHNOLOGIA DE COMUNICAŢII FĂRĂ FIR NEAR FIELD COMMUNICATION (NFC), ceea ce presupune implicit o serie de limitări, dincolo de faptul că este necesar să existe parteneriate cu cât mai multe bănci, aşa încât majoritatea cardurilor bancare să poată fi acceptate în sistem. În Polonia, de pildă, compatibile acum sunt doar cardurile MasterCard emise de câteva instituţii bancare, însă există planuri de extindere atât pe partea băncilor, cât şi integrarea în sistem a cardurilor Visa. O limitare evidentă este aceea că pentru plată pot fi folosite doar telefoanele mobile inteligente dotate cu această tehnologie, adică majoritatea smartphone-urilor lansate recent de producători, deţinute însă deocamdată de un număr relativ restrâns de consumatori. Apoi, comercianţii trebuie să facă şi ei investiţii într-un terminal de plăţi compatibil NFC.

  • Antreprenorul care ar fi putut împiedica scufundarea Titanicului

    Cu sau fără sprijinul  bancherilor, compania a avut un singur an de pierderi în două decenii de existenţă şi şi-a diversificat activitatea: de la reparaţia unui microsop, la construirea unei centrale de cogenerare pe biomasă în valoare de 83 de milioane de euro şi achiziţia unei companii elveţiene. Vicepreşedintele Adrem Invest nu şi-a exercitat niciodată profesia de inginer, priveşte lucrurile cu precizia specifică  acesteia şi este convins că în doi ani afacerea va ajunge la 100 de milioane de euro, iar în 20, la un miliard.

    “Titanicul s-a scufundat pentru că pe vremea aceea nu era cunoscut procedeul de vidare a oţelului şi importanţa acestuia: conţinutul de hidrogen din componenţa oţelului face ca o fisură să se propage”. Este exemplul pe care Corneliu Bodea l-a folosit pentru a explica pe înţelesul tuturor invitaţilor de la evenimentul Meet the CEO o parte din tehnologia care a adus companiei Adrem Invest contracte în toate colţurile lumii şi afaceri de peste 40 de milioane de euro.

    Cu o diplomă obţinută în cadrul Facultăţii de Construcţii a universităţii UNITEH din Bucureşti, vicepreşedintele Adrem Invest nu şi-a exercitat nicio zi funcţia de inginer: cu un an înaintea absolvirii s-a angajat la firma înfiinţată de fratele lui în poziţia de director. “Sunt un antreprenor român care alături de fratele meu, acum 21 de ani, am început o afacere” sună, pe scurt, definiţia parcursului profesional al antreprenorului.

    Dacă fratele lui a fost mai înclinat spre inginerie, el a fost atras mai mult de afaceri. Fire autodidactă, a dorit să îşi consolideze experienţa practică cu studii şi a ales Open University din Marea Britanie, unde a obţinut două certificări în management (2004-2005) şi a urmat şi un program MBA în administrarea afacerilor, pe care l-a absolvit în 2008. Totuşi, dezvoltarea lui Corneliu Bodea este strâns legată de istoria  Adrem Invest, unde a început să lucreze la 25 de ani. Istorie care nu este chiar atât de uşor de sintetizat. Calm, cu un discurs presărat pe alocuri cu anecdote, Bodea şi-a început povestea despre companie cu explicarea denumirii: Adrem înseamnă, în latină, “precizie”, iar Invest este un termen pe care l-a introdus avocatul lor din proprie iniţiativă la Registrul Comerţului, după ce a văzut că majoritatea firmelor înscrise aveau mai multe nume în componenţă. “Investiţiile (cu trimitere la Invest ca parte a numelui companiei – n.r.) au venit cu mult mai târziu.” Bodea leagă momentul zero de perioada tulbure de la începutul anilor ’90: a venit în companie la scurt timp după ce s-au încheiat evenimentele din Piaţa Universităţii – “de unde îmi aduc aminte şi acum cântecele – nu am mai avut unde să mergem şi am făcut o companie”, glumeşte el. Compania a fost înfiinţată ca urmare a unei idei îndrăzneţe în acea vreme – modernizarea rapidă a industriei româneşti. Idee care “în practică nu s-a materializat, iar în curând s-a prăbuşit complet, odată cu devalorizarea leului”.

    Bodea îşi aminteşte amuzat primul contract al firmei, concretizat în repararea unui microscop electronic de la Institutul Oncologic de fratele lui, la propunerea unui profesor, care i-a spus acestuia “repară-l dacă vrei să faci nişte bani în plus”. Chiar dacă nu îşi aduce aminte valoarea exactă a acestuia, ştie că era echivalentul unui salariu bun în acea perioadă. “Am încasat factura şi am cheltuit-o” pentru companie, spune el, despre predispoziţia de a investi. A fost un risc asumat de la început şi care a continuat pentru că atunci “când înfiinţezi o firmă de la zero, nu îţi permiţi să faci profit, prin urmare, am investit ulterior toate facturile încasate”. Contractele nu au continuat să apară, prin urmare cei doi antreprenori, împreună cu unicul angajat al firmei, şoferul, au fost nevoiţi să renunţe la inovaţiile tehnologice şi să remodeleze întreaga afacere în perioada anilor ’93-’95, când întreaga industrie românească se prăbuşise. Comerţul cu bere Kaiser transportată pe bancheta din spate maşinii Mercedes era una dintre soluţii: “mergeam din terasă în terasă cu oferte făcute la o maşină de scris de-a lui tata”. Bodea îşi aminteşte amuzat şi puţin nostalgic despre maşina de scris de tip Olympus a tatălui, de profesie gazetar. Berea se adăuga unei întregi liste de produse care inundaseră piaţa din acea vreme – printre care detergenţi şi supă la plic – şi a fost o schimbare dramatică în activitate firmei, mai ales pentru că nu aducea profit, asigura doar rulajul necesar supravieţuirii. De aceea, spre sfârşitul anului 1994, Adrian Bodea a hotărât “gata, nu mai facem comerţ” şi a îndreptat din nou activitatea firmei spre tehnologie.

  • 150 de ani de activitate pentru liderul pieţei de uşi automate

    Compania a fost fondată cu 150 de ani ca afacere independentă de familie cu activitatea concentrată pe producţia de sisteme de acţionare a uşilor şi ferestrelor.

    Geze a atins, după 150 de ani de existenţă, o cifră de afaceri de 326 milioane de euro în anul financiar 2011-2012 prin activitatea celor peste 2.500 de angajati ai companiei din Leonberg şi a celor 27 de subsidiare la nivel mondial.

    În România, sistemele Geze sunt disponibile din anul 2002. În urma rezultatelor înregistrate, în anul 2007 s-a înfiinţat o reprezentanţă locală, care s-a transformat în anul 2010 în subsidiara GEZE România. Geze este liderul pieţei de uşi automate.  Geze România, cu o cifră de afaceri de aproximativ două milioane euro anual, se axează pe asigurarea solidităţii financiare, pe dezvoltarea departamentelor de service şi mentenanţă şi pe consultanţa dedicată arhitecţilor.

    Ca reper în piaţa construcţiilor din România şi prin consultanţa furnizată în toate fazele dezvoltării proiectelor, Geze a reuşit să îşi dezvolte portofoliul printr-o gamă largă de proiecte de referinţă din diverse domenii precum: birouri (Petrom City, Modatim Timiţoara, Swan Offices, Nusco Tower, BVO), comercial(Sun Plaza, Palas Iasi, Maritimo Constanţa, reţelele de supermarket-uri: Lidl, Penny Market, Dedeman), industrial(Emerson Cluj, Artifex Focsani, ELBA Timişoara).

    Înfiinţată în 1863, compania GEZE GmbH se numără printre cei mai prolifici dezvoltatori şi producători de sisteme de acţionare a uşilor şi ferestrelor şi de tehnologie de siguranţă la nivel mondial. În prezent, grupul deţine 27 de subsidiare la nivel mondial, peste 2.500 de angajati şi o cifră de afaceri de 326 milioane de euro în anul financiar 2011-2012.

  • Cum să nu ajungi niciodată la serviciu fără ca angajatorul să te prindă

    Imprimanta nu mai este doar un echipament într-un colţ de birou, ci un calculator în sine, conec-tat la reţea şi la internet, capabil să primească comenzi de tipărire prin reţea, chiar dacă angajatul este la kilometri distanţă, la o întâlnire sau pe drum înapoi spre birou“, spune Gabriel Pantelimon, directorul general al Xerox România. Ideea este susţinută şi de un studiu („Office Insights“ – Tend-inţe în birotică) realizat în acest an pentru Canon.

    Mare parte a respondenţilor – 1.671 de angajaţi din 18 ţări – folosesc încă tehnologie tradiţională de birou, inclusiv PC-uri, telefoane fixe şi imprimante, dar importanţa laptopurilor, a tabletelor şi a telefoanelor inteligente este în creştere. Iar cei care folosesc deja unelte inteligente le consideră „de importanţă crucială pentru slujba lor“, se arată în studiu. În tot mai multe companii, mobilitatea angajaţilor şi tipărirea documentelor de la distanţă sunt văzute ca avantaje, dar cei mai mulţi din-tre utilizatori nu au cunoştinţele complete pentru a putea folosi din plin avantajele acestui sistem de lucru.

    Doar 20% dintre companii permit angajaţilor să lucreze pe propriile echipamente, dar ponderea ar putea creşte dacă grijile referitoare la costuri şi securitate vor avea soluţii pe măsură. „Nimeni nu prea şi-a pus până acum problema că imprimanta devenită computer poate fi su-pusă unor atacuri informatice, iar documente confidenţiale pot fi astfel furate, motiv pentru care şi aici este nevoie de securitate. Există însă iniţiative şi parteneriate în acest sens,“ spune Gabriel Pantelimon.

    El dă ca exemplu tehnologia ConnectKey, folositoare angajaţilor ce pot comanda imprimarea unui document de la computerul conectat în reţea şi ridica după câteva ore hârtiile, imprimanta executând comanda numai după ce angajaţii scanează badge-urile de acces în clădire. Acest sis-tem este deja folosit în companii din România, iar Vodafone este numai unul dintre exemple.

    Tipărirea de la distanţă este posibilă şi în cazul imprimantelor HP, prin tehnologia ePrint, fără a avea nevoie de drivere specifice şi prin simpla trimitere a fişierelor direct la adresa de mail a echi-pamentelor.  Însă „inteligenţa“ imprimantelor merge chiar până la a fi integrate în cloud. „Cu ajuto-rul tehnologiei HP ePrint, imprimantelele au alocate adrese de e-mail unice şi personalizabile spre care utilizatorii pot trimite e-mailuri cu fişiere ataşate“, spune Tiberiu Dobre, country manager Printing & Personal Systems, divizie din HP România. 

    Dat fiind că aceste imprimante sunt compatibile cu protocolul AirPrint, şi utilizatorii de soluţii Apple au posibilitatea de a imprima fotografii, documente sau conţinut web, fără a avea nevoie de drivere şi fără a instala alte aplicaţii, adaugă Dobre. Anul trecut a fost pus în aplicare şi protocolul wireless pentru conectarea directă 
a smartphone-urilor şi a tabletetelor la imprimantele HP.

    La număr de unităţi vândute în România, piaţa este estimată la 250-300.000 imprimante cu tehnologie laser şi cerneală, ceea ce reprezintă cam jumătate din piaţa de PC-uri. În zona impri-mantelor, HP deţine o cotă de piaţă de 57%.

  • STUDIU DE CAZ: Cum să reduci cheltuielile pentru e-mail la jumătate şi să salvezi 150.000 de euro

    CONTEXTUL: Conceptul de cloud computing intră în atenţia tot mai multor companii, inclusiv din România. Tendinţa mondială de migrare de la aplicaţiile instalate pe computere şi achiziţia şi operarea propriei infrastructuri IT la închirierea acestei infrastructuri şi utilizarea online a aplicaţiilor prin cloud începe să prindă teren şi pe plan local.

    DECIZIA: Provident Financial România implementează soluţia de cloud computing Office 365 a Microsoft. Este cel mai mare astfel de contract semnat până acum de Microsoft pe plan local – aproximativ 750 de utilizatori, angajaţi ai comerciantului de credite de mică valoare, folosesc soluţia Office 365.

    EFECTELE: Dincolo de creşterea productivităţii angajaţilor şi a mobilităţii forţei de vânzări sau de reducerea costurilor de administrare a departamentului IT, cheltuielile cu soluţia de e-mail pentru angajaţi sunt estimate să se reducă la jumătate de la implementarea din 2011 şi până în 2016. Mai mult, potrivit calculelor Provident, o infrastructură IT internă similară cu Office 365 ar fi costat 150.000 de euro, cheltuieli care sunt astfel economisite.

    SOLUŢIILE DE TIP CLOUD COMPUTING, PRIN CARE O COMPANIE EXTERNALIZEAZĂ INFRASTRUCTURA ŞI SERVICIILE IT ŞI FOLOSEŞTE APLICAŢII SOFTWARE ONLINE, fără să le mai instaleze pe computere, par să fi rămas rezervate mai degrabă companiilor mici şi mijlocii cu cel mult câteva zeci de angajaţi decât corporaţiilor. În 2011 însă, Microsoft a semnat cel mai mare contract pentru implementarea soluţiei Office 365, la acel moment pentru un număr de aproximativ 300 de utilizatori din rândul angajaţilor companiei, anume Provident Financial România.

    În prezent, toţi cei peste 750 de angajaţi folosesc soluţii cloud. Astfel, aceştia au acces la toate funcţiile suitei de aplicaţii Office, fără ca acestea să fie instalate pe computerele din companie, ci accesate de la distanţă prin internet. Asemenea tuturor soluţiilor de tip cloud disponibile pe piaţa locală, Office 365 vine la pachet cu servicii de suport şi este vândut ca un abonament lunar pentru fiecare utilizator în parte, cu tarife diferite în funcţie de numărul de servicii incluse, de la câţiva euro şi până la sume de ordinul zecilor de euro pe lună pentru un angajat.

    IDEEA IMPLEMENTĂRII CLOUD COMPUTINGULUI ÎN PROVIDENT A APĂRUT DIN DOUĂ MOTIVE: pe de-o parte, soluţia de e-mail folosită era găzduită şi administrată de o sucursală din cadrul grupului britanic, ceea ce însemna costuri destul de ridicate, iar pe de altă parte, compania avea nevoie de un sistem de lucru colaborativ, cu funcţionalităţi de videoconferinţă, dar şi management al documentelor, aşa încât să eficientizeze activitatea şi să diminueze cheltuielile cu deplasările. În prima parte din 2011, compania a derulat un proiect pilot de migrare în nori pentru 60 dintre angajaţi, iar apoi a decis extinderea soluţiei pentru un număr mai mare de oameni, mai cu seamă că o analiză efectuată de departamentul IT a arătat că pentru o infrastructură şi servicii similare Office 365 deţinute la nivel intern ar fi fost necesară o investiţie în hardware, software şi servicii de peste 150.000 de euro.

    Proiectul de implementare s-a derulat în mai mule etape, în urma unor analize la nivel de funcţionalităţi şi compatibilităţi şi apoi analize ale infrastructurii în vederea migrării. În final, cei 300 de utilizatori iniţiali, cifră extinsă ulterior la 750, s-au mutat în nori, cu planuri diferite de licenţiere în funcţie de necesităţile de lucru – Exchange Online pentru angajaţii care au nevoie doar de e-mail, planul E1 care include Lync şi SharePoint Online pentru utilizatorii mobili şi planul E3 care oferă suplimentar şi Office Professional Plus. Iar pentru echipa de management au fost incluse şi smartphone-uri Windows Phone 7.5 pentru integrarea nativă cu Office 365.

    VALOAREA CONTRACTULUI NU A FOST FĂCUTĂ PUBLICĂ, însă o estimare pe baza tipului de servicii Office 365 selectate şi a numărului de utilizatori se învârte în jurul a câtorva mii de euro, plată efectuată lunar fără alte investiţii în echipamente şi aplicaţii.
    Cele mai evidente efecte ale migrării în cloud sunt faptul că în decurs de cinci ani de la implementare, costurile soluţiei de e-mail vor fi scăzut cu 50%. Apoi, investiţia este mai mică decât dacă s-ar fi făcut o investiţie în infrastructură şi servicii IT proprii – cheltuiala iniţială de peste 150.000 de euro în acest sens va fi plătită astfel în cel puţin patru ani, pe când infrastructura IT internă necesită îmbunătăţiri şi noi inves-tiţii mai repede decât atât.

    Mai mult, angajaţii companiei dispun de aceleaşi funcţionalităţi nu numai pe desktop, ci şi pe dispozitivele mobile precum tablete sau telefoane mobile inteligente fără costuri suplimentare, pe când soluţia de e-mail mobil folosită anterior impunea plata unei licenţe pentru fiecare dispozitiv de aproximativ 20 de euro pe lună. Apoi, compania a sesizat o creştere a productivităţii, precum şi o diminuare a cheltuielilor cu transportul aferente călă-to-riilor periodice pentru şedinţe la nivel de grup ale managementului şi mai multor mem-bri din echipa de vânzări.

    Şi, nu în ultimul rând, s-au optimizat costurile inclusiv cu administrarea departamentului de IT al Provident, întrucât soluţia Office 365 este administrată direct de către Microsoft, pe când o soluţie proprie ar fi presupus ges-tio-narea internă a serverelor, actualizarea solu-ţiilor software şi responsabilitatea securităţii datelor. Ceea ce, în final, ar fi însemnat angajaţi în plus.

  • Cum te fereşti de hoţii informatici?

    PRE EXASPERAREA DIRECTORILOR DE IT SAU A DIRECTORILOR GENERALI CARE AR VREA SĂ EXPEDIEZE RAPID PROBLEMA SECURITĂŢII CLOUD COMPUTINGULUI, nu există un răspuns simplu universal valabil: “da, este”, “nu, nu este”, spune Valentin Jurcuţ, enterprise sales & services director pentru România şi Europa Centrală şi de Est în cadrul Bitdefender, unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii de securitate din lume.

    Chiar dacă, în general, este foarte posibil ca datele unei companii să fie mai sigure în cloud decât pe serverul propriu, în ecuaţie intră mult prea mulţi factori pentru ca răspunsul să poată fi tranşant, indiferent de o serie întreagă de condiţii. “Securitatea datelor din cloud depinde de o multitudine de factori, pornind de la reputaţia serviciului de cloud ales. În cazul în care se optează pentru un serviciu de cloud precum Amazon, şansele sunt ca datele din cloud să fie mult mai sigure decât în cazul în care acelaşi serviciu ar fi oferit de propriul departament de IT.

    Majoritatea soluţiilor din cloud oferă criptarea implicită a datelor, puţinele incidente înregistrate fiind cauzate de setarea improprie a permisiunilor pe fişiere”, afirmă specialistul Bitdefender. Securitatea rămâne însă una dintre problemele fundamentale ale industriei conturate în jurul cloud computingului, în condiţiile în care un singur server fizic poate găzdui o multitudine de alte servere virtuale, iar un atac sau o eroare care afectează un asemenea echipament fizic va avea impact asupra unui număr mare de utilizatori.

    “Cloudul este format dintr-o multitudine de maşini virtuale localizate pe servere fizice care rulează în centre de date. Un singur server poate deservi un număr mare de clienţi sau un număr mare de servicii pentru acelaşi client. În cazul compromiterii unui server, impactul de securitate poate avea consecinţe uriaşe asupra consumatorului de servicii cloud”, explică el riscul potenţial al unui atac informatic asupra serverelor dintr-o companie sau un centru de date.

    Cu toate acestea, problemele de securitate nu sunt generate în mod neapărat doar de atacuri externe, ci pot veni şi din interior, de la angajaţi rău-voitori din departamentul IT sau chiar de la utilizatori din companie care au cunoştinţe reduse în domeniu. Cloudul este un spaţiu de stocare folosit la comun de o multitudine de indivizi cu niveluri tehnice diverse, ceea ce poate pune probleme celorlalţi utilizatori.

    “De multe ori, spaţiile de stocare a documentelor în comun sunt adevărate focare de infecţie pentru angajaţii care le accesează. E de ajuns ca un singur individ să încarce un fişier infectat pentru a compromite siguranţa tuturor utilizatorilor care intră în contact cu el.” Ce este de făcut în astfel de situaţii şi care ar fi soluţia împotriva unor asemenea riscuri? O generaţie diferită de aplicaţii de securitate gândită special pentru a funcţiona pe aceste servere virtuale din centrele de date, afirmă Valentin Jurcuţ. Bitdefender, companie controlată de familia Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să se afirme la nivel global prin soluţiile antivirus pentru clienţii din mediul rezidenţial, se concentrează pe acest tip de soluţii de securitate pentru centrele de date, ca parte a unui efort mai amplu de extindere pe segmentul clienţilor din mediul de afaceri.

  • SAP România lansează un soft specializat pentru retaileri

    Soluţia de business pentru retaileri analizează obiceiurile de cumpărare prin utilizarea datelor de la casele de marcat la nivel de produs individual, cu ajutorul tehnologiei in-memory computing, asigurată de platforma analitică SAP HANA.

    “Până acum, retailerii nu aveau nici tehnologia şi nici resursele necesare pentru analizarea obiceiului de cumpărare la nivel individual, toate aceste statistici fiind realizate la nivel agregat.”, a declarat Valentin Tomşa, directorul general al SAP România, despre Affinity Insight, realizat în premieră internaţională de consultanţii din cadrul departamentului Performance & Insight Optimization al SAP România.

    Practic, soluţia Affinity Insight este un instrument de analiză ce permite comercianţilor să prelucreze în timp foarte scurt datele de vânzări la nivelul coşului de cumpărături al fiecărui client în parte, scopul fiind identificarea corelaţiilor cantitative dintre anumite produse sau grupuri de produse. Pe baza acestor informaţii, retailerii urmăresc în principal: eficientizarea promoţiilor, maximizarea profitabilităţii pe coşul mediu de cumpărături, optimizarea spaţiului la raft şi a plasărilor secundare.

    Până la apariţia platformei tehnologice inovatoare SAP HANA, analiza acestor date, la nivel de regiune, magazin, grupă de produse, grupe de clienţi, interval orar, era anevoioasă, durând zile întregi. Acum viteza de până la de 10.000 de ori mai mare cu care HANA procesează datele, faţă de bazele de date tradiţionale, permite optimizarea ambelor etape: pregătirea promoţiilor prin analiza datelor şi răspunsuri rapide la întrebări de business succesive, dar şi urmărirea efectului promoţiilor în timp util.

    “Identificarea afinităţilor între anumite produse este posibilă prin crearea unor algoritmi de calcul inovatori şi unici în lume, toată această metodologie fiind pusă la punct de către consultanţii SAP din România”, a adăugat Tomşa.

    Departamentul Performance & Insight Optimization (PIO) din România s-a înfiinţat în 2010, fiind într-o continuă creştere, şi este format din specialişti care au cunoştinţe avansate de matematică şi informatică. Echipe similare mai există doar în Statele Unite şi Germania.

    “Scopul nostru este de a concepe soluţii pentru probleme non standard privind optimizarea proceselor specifice de business. Affinity Insight este o primă soluţie standard realizată de către echipa PIO locală. Ne mândrim că această soluţie a fost concepută în Romania, fiind prima aplicaţie autohtonă care intră în portofoliul de aplicaţii SAP la nivel mondial. Soluţia a fost finalizată în decembrie 2012, iar primul contract de livrare a fost semnat în ianuarie 2013, ceea ce reprezintă încă o dovadă a succesului aplicaţiei”, a explicat Viorel Marcu, manager Performance & Insight Optimization, SAP România.

  • Infograficul săptămânii: O istorie de cinci decenii

    VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE


     

     

     

     

  • Deloitte demarează a 14-a ediţie a competiţiei “Technology FAST 50 Central Europe”

    Sesiunea de înscrieri pentru este deschisă până pe 15 iulie.  Aflat la a 14-a ediţie, Deloitte Europa Centrală Technology FAST 50 include cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, în baza ratei de creştere a veniturilor din ultimii cinci ani (2008 – 2012). De asemenea, companiile trebuie să deţină proprietate intelectuală care contribuie semnificativ la veniturile operaţionale; sau să dedice o parte substanţială din venituri pentru cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

    “România s-a alăturat acestui proiect pentru prima dată în 2008 şi de atunci şi-a consolidat în mod susţinut nivelul de reprezentativitate de la 6% în 2008 (cu trei companii finaliste) la 12% astăzi. Ediţia de anul trecut a marcat rezultate istorice,” spune Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. “Astfel, o companie românească s-a plasat pe locul 1 pentru al doilea an consecutiv, în timp ce o altă finalistă a debutat în categoria dedicată companiilor de dimensiuni mari (Big 5), ceea ce reprezintă o premieră pentru industria locală de tehnologie. În plus, cu o creştere medie de 3.408%, finalistele noastre s-au situat cu mult peste media clasamentului per ansamblu, iar România ocupă acum locul 3 în regiune ca reprezentare, după Polonia şi Ungaria”.

    În 2012, lista finalistelor din România a fost formată din Vola.ro S.R.L. (locul 1, din Bucureşti, cu o creştere de 17.323% a veniturilor în perioada 2007-2011), SmartTel S.A. (locul 14, Bucureşti, plus 894%), TeamNet International S.A. (locul 16, Bucureşti, plus 870%), Crys Computers S.R.L. (locul 25, Bucureşti, plus 597%), Accesa (locul 28, Cluj-Napoca, plus 501%) şi Ingenio Software S.R.L. (locul 43, Bucureşti, plus 264%).

    Proiectul Deloitte include companii din Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina şi Lituania.

    Pe lângă clasamentul primelor 50, programul include o categorie separată pentru companiile în plină ascensiune (Rising Stars), care nu se încadrează la criteriul celor minim cinci ani de activitate. Companiile eligibile trebuie să fie operaţionale de cel puţin trei şi cel mult cinci ani (3 – 5 ani) şi să raporteze venituri anuale de peste 30.000 de euro pentru perioada 2010 – 2012. În caz contrar, li se aplică aceleaşi criterii de selecţie ca la FAST 50.

  • Coreea de Nord nu dispune de tehnologia de miniaturizare nucleară

     După ce a efectuat al treilea său test nuclear la 12 februarie, Coreea de Nord a anunţat că acesta “a folosit un dispozitiv miniaturizat şi mai uşor” ce ar putea fi fixat pe ogiva unei rachete cu rază lungă de acţiune.

    O perspectivă cu atât mai îngrijorătoare pentru Coreea de Sud şi aliaţii săi în contextul în care Phenianul a reuşit, la începutul lui decembrie, să trimită în spaţiu o rachetă, un progres semnificativ pentru tehnologia sa balistică.

    Majoritatea experţilor par să fie de acord însă cu faptul că Phenianul nu dispune de o capacitate intercontinentală (ICBM) şi nici nu stăpâneşte tehnologia de miniaturizare a bombei atomice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro