Tag: studiu

  • ANALIZĂ KPMG: Două treimi dintre şefii firmelor din România văd o situaţie economică mai bună în 2016

    Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimişti din regiune, având în vedere că, în medie, 51% dintre respondenţii din regiune cred că situaţia economică se va îmbunătăţi într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale şi doar 15% se aşteaptă la vremuri mai grele, arată sondajul realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015”, realizat în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).

    Aproape toţi managerii din România care au participat la sondaj (98%) consideră economia subterană o problemă, faţă de 73% în regiune, iar 39% au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) şi frauda de TVA (21%).

    Totodată, oamenii de afaceri din România au o încredere mai mare în evoluţia pozitivă a euro decât a respondenţilor din celelalte ţări din regiune.

    La sondaj, realizat online în septembrie, au participat 731 directori executivi şi proprietari de companii din România, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, care şi-au exprimat opinia cu privire la economiile lor naţionale, moneda Euro, investiţii străine, mediul fiscal şi politica de remunerare şi angajare a companiei lor.

    “Dintre cei intervievaţi la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creşterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurenţa acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenţi care se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaţilor (potrivit unui procent de 42% dintre respondenţi) şi creşterea cererii pe piaţa internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori”, se arată în comunicatul KPMG.

    Puţin peste jumătate (53%) dintre respondenţii din ţările ECE nu intenţionează să modifice numărul angajaţilor, iar 36% dintre companii planifică angajări, în timp ce 12% intenţionează să facă disponibilizări de personal.

    De asemenea, 58% dintre participanţii la sondaj intenţionează să crească salariile angajaţilor, în scădere totuşi faţă de sondajul precedent, de la 69%.

  • 62% dintre românii emigraţi îşi doresc să investească în România

    62% dintre românii emigraţi vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, conform rezultatelor studiului despre diaspora românească realizat de Open-I Research pentru Asociaţia Romanian Business Leaders. Ei consideră că cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) şi agricultura (44%), însă principala barieră pe care o sesizează este gradul ridicat de corupţie din ţară.

    Principalul motiv pentru care românii emigrează este posibilitatea de a avea o situaţie materială şi loc de muncă mai bune (70%), dar recunosc că ajung să le lipsească cei dragi (73%) şi interacţiunile sociale (33%). Interesant este faptul că, deşi 70% dintre respondenţi  îşi doresc să se întoarcă în ţară, 46% dintre ei nu au nici un plan concret în această direcţie. Mai mult decât atât, cei mai mulţi consideră că viitorul lor în România ar fi incert, în special din cauza  gradului ridicat de corupţie din ţară. Astfel, acesta este principalul motiv pentru cei care nu îşi mai doresc să revină în ţară (83%), iar lipsa corupţiei este menţionat de 56% dintre respondenţi ca fiind unul dintre cele mai importante avantaje oferite de ţara de adopţie (56%), depăşit doar de  nivelul de trai mai bun.

    „Veniţi dintr-o cultură în care familia şi sentimentul de apartenenţă reprezintă valori esenţiale, românii au, de cele mai multe ori, dificultăţi în a se adapta într-un mediu nou, departe de familie. Pe de altă parte, oricât de mult şi-ar dori să revină în România, corupţia, nivelul scăzut de trai şi diferenţele de mentalitate reprezintă cele mai importanteimpedimente”, a spus Adina Nica, Managing Director Open-I Research.„ Ei sunt interesaţi să investească în deschiderea unei afaceri în România, iar un procent de 81% dintre ei trimit regulat bani în România.”, a adăugat Nica.

    Din studiu mai rezultă că jumătate dintre emigranţii români (48%) sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul ţării, în timp ce 34% consideră că nu se va schimba nimic. Deşi îşi doresc să revină în ţară, cei mai mulţi respondenţi (43%) îi încurajează pe cei care vor să emigreze să o facă, în timp ce doar 27% îi descurajează.

    Studiul privind românii din diaspora a fost iniţiat în noiembrie 2015 de către agenţia de cercetare Open-I Research, la cererea Asociaţiei Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de peste 300 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania şi Belgia. Chestionarul va rămâne deschis până la finalul lunii ianuarie 2016.

  • 13 companii româneşti în clasamentul Deloitte Technology Fast 500 EMEA 2015

    Compania cel mai bine plasată este ZebraPay, cu o rată de creştere medie de 998% în ultimii patru ani (2010 – 2014). Clasamentul Technology Fast 500 este pregătit pe baza nominalizărilor pentru programul Deloitte Technology Fast 50.

    ”Obţinerea unei poziţii în clasamentul EMEA Fast 500 este de fiecare dată o performanţă impresionantă, dar ratele de creştere de anul acesta sunt deosebit de bune”, a spus Alina Mirea, Partener Deloitte şi liderului programului Fast 50 în România.

    Comparativ cu clasamentul regional Fast 50, lansat în octombrie 2015, România are trei companii noi în clasament: Accesa IT Consulting, dcs plus şi Gama IT.

     

    Companiile româneşti din clasamentul Deloitte’s Technology Fast 500 EMEA 2015

    #          Companie        Domeniu     Rata de crestere   www

    85        ZebraPay SRL Media  998%   www.zebrapay.ro

    89        ITNT   Software          933%   www.itnt.ro

    127      ASTINVEST COM SRL         Software          705%   www.astinvest.com

    172      INSOFT Development & Consulting    Software          577%   www.insoft-dc.ro

    206      PICONET SRL           Software          486%   www.piconet.ro

    238      GESKIMO SRL          Software          419%   www.geskimo.com

    263      Nordlogic Software SRL          Software          381%   www.nordlogic.com

    271      LIFE IS HARD            Software          374%   www.lifeishard.ro

    360      Bittnet Systems SA       Software          296%   www.bittnetsystems.ro

    400      QUALITANCE QBS SRL      Software          273%   www.qualitance.com

    476      dcs plus   (S.C. DCS FAST LINK S.R.L.)       Software          222%   www.dcsplus.net

    480      Accesa IT Consulting    Software          219%   www.accesa.eu

    499      Gama IT           Software          211%   www.gamait.ro

     

    Clasamentul, care se află la a 15-a ediţie, este o iniţiativă a grupului de tehnologie, media şi telecom (TMT) Deloitte, la nivel global, şi plasează compania olandeză de licitaţii online Catawiki pe primul loc. Per total, regiunea EMEA a înregistrat o rată de creşterea veniturilor de 1.012% pentru companiile reprezentând peste 20 de ţări.

    Companiile care se califică în acest clasament pot fi publice sau private, însă trebuie să fie din domeniul tehnologiei şi să aibă sediul în zona EMEA. O companie „tehnologică” este o companie care dezvoltă sau deţine tehnologie patentată, care contribuie în mod semnificativ la veniturile obţinute de companie, sau care produce un produs având legătură cu tehnologia ori se dedică, în bună măsură, cercetării şi dezvoltării tehnologice. Utilizarea tehnologiei dezvoltate de către alte companii într-un fel unic nu permite calificarea în clasamentul Deloitte.

    Franţa a dominat din nou clasamentul, fiind ţara cu numărul cel mai mare de companii în top, pentru al cincilea an consecutiv, celelalte companii din top 5 provenind din ţări ca Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia. Două companii din Israel au fost prezente în top 5, iar patru din top 10 au ca origine Marea Britanie.

    Sectorul software a reprezentat 52% din total în acest an, urmat de media cu 18%. Comunicaţiile au avut o contribuţie 10%, hardware 10%, sectorul farma 6% şi cel al tehnologiilor curate 4%. Pentru a vedea lista completă a companiilor prezente în clasamentul Deloitte Technology Fast 500, vă rugăm să accesaţi www.deloitte.com/fast500emea.

    Deloitte furnizeaza servicii clientilor din sectorul public si privat in urmatoarele domenii profesionale – audit, taxe, consultanta, consultanta financiara. Prin intermediul retelei sale globale de firme membre, care activeaza in peste 150 de tari, prin 225.000 de profesionisti.

  • Pe ce îşi cheltuie românii banii de sărbători

    Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),

    Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.

    Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).

    În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

    Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

     

  • Randamentele fabuloase ale investiţiilor în lux

    Bijuterii sau pur şi simplu diamante? Maşini de epocă? Poate obiecte de artă? Pentru persoanele cu averi mari, cumpărarea unui diamant sau a unei maşini rare este deopotrivă o investiţie, dar şi o cheltuială pentru propria plăcere. Aproape un sfert din bogaţii lumii continuă să cheltuiască mai mult pe bunuri de lux şi numai 8% spun că vor să reducă sumele alocate acestor produse, arată studiul The Wealth Report 2015, realizat de compania de consultanţă Knight Frank. Cei mai mulţi dintre cei cu apetit în creştere pentru bunuri de lux se găsesc în Marea Britanie, ţară cu cea mai mare densitate a rezidenţilor cu averi de peste 30 de milioane de dolari. La finalul lui 2014 în Marea Britanie se aflau 81 de miliardari în euro şi aproape 2.500 de persoane cu averi mai mari de 100 de milioane de euro. Pentru comparaţie, studiul arată că România are doar 2 miliardari şi 48 de persoane cu averi de peste 100 de milioane de euro. Numai în 2014, averile bogaţilor au crescut cu 700 de miliarde de dolari. În vârful piramidei bogaţilor sunt 53 de nou intraţi tot anul trecut, arată The Wealth Report.

    Nu se vorbeşte foarte mult despre românii care aleg să investească în pietre preţioase sau colecţii de timbre, dar este de notorietate colecţia de maşini a lui Ion Ţiriac. Aceasta reuneşte peste 150 de exponate de epocă, fabricate începând cu anii 1899, dar şi automobile performante, cu un design actual. Este singura colecţie din lume cu cele 6 Rolls-Royce Phantom produse până în 1972, precum şi cu exemplare care au apărut anterior unor personalităţi ca Sir Elton John, Sammy Davis Jr. sau Bernie Ecclestone. Ion Ţiriac spune, în materialul de prezentare de pe site-ul Ţiriac Collection, că totdeauna a fost pasionat de maşini, dar că din păcate, vreme de 50 de ani nu a prea avut timp pentru a se dedica acestui hobby. Povesteşte că a început să cumpere maşini în momentul în care şi-a permis, din punct de vedere economic, respectiv când a început să facă bani din sport. „În 1969 a fost cel mai bun an al meu, când am câştigat 17 turnee. Cel mai rău m-am clasat la Roland Garros, pe locul opt, fiind singurul amator lângă şapte profesionişti. În acel an am adunat la un loc 5.000 de dolari şi mi-am cumpărat primul Mecedes 280 S, ţin minte că am ales S, pentru că era cu carburator şi puteau românii să umble cu şurubelniţa la el“.

    Campionii din tenis câştigă acum zeci de milioane de dolari, sume despre care Ion Ţiriac spune că sunt rezonabile. Adaugă şi că a fost un mare pasionat de Ferrari: „Mereu am luat, am luat, am luat, le-am ţinut pe unde nu am mai ştiut. O poveste complet ridicolă – când a ieşit Ferrari F40 mi-au alocat unul – cu marketingul «serie limitată» pe care îl au sunt probabil cea mai isteaţă companie din lume -, de-abia aşteptam să vină şi am mai luat unul la suprapreţ.“

    Le-a ţinut vreme de zece ani la un prieten, spune Ion Ţiriac, iar la un moment dat neamţul l-a întrebat ce să facă cu cele două Ferarri de la el din grajd; Ion Ţiriac le-a vândut într-o singură zi la preţ de unul şi regretă şi în ziua de azi, pentru că în prezent un astfel de automobil se vinde cu peste un milion de euro. „Este o boală cronică, nu numai o pasiune. Nu mă mai duc la licitaţii, deşi din când în când nu pot să mă abţin. Sunt lucruri care îmi plac, poate peste măsură şi atunci nu prea am limită. De pildă 600-le Mercedes eu cred că e o maşină din care am opt bucăţi şi cred că mai cumpăr dacă mai găsesc. Mi se par atât de performante şi fiabile încât am cumpărat tot pe ce am putut să pun mâna.“

    Recondiţionarea unei maşini de colecţie poate dura până la doi ani şi jumătate, iar costurile pot fi uriaşe, deoarece pentru o singură piesă de la o maşină rară un investitor poate ajunge să plătească cât pentru o maşină întreagă. Cât ajunge să valoreze după recondiţionare? „Numai atât cât este cineva dispus să plătească pe ea“, punctează Ion Ţiriac, care apreciază că Spania a găzduit, cel mai proababil, cele mai mari colecţii de maşini. Valoarea unei maşini de colecţie este dată de un complex de factori, iar istoria contează în cazul acesta aproape tot atât de mult cât şi obiectul în sine. „S-au făcut doar 16 maşini Phantom 4 şi au fost vândute numai către casele regale. Eu am singurele două Phantom 4 care se află în mâini private“, spune Ţiriac, care povesteşte că a învăţat să conducă la 15 ani, când lucra la fabrica de camioane Steagul Roşu „şi am luat palme de mi-au sărit urechile de la cei mai în vârstă până am învăţat să conduc“.

  • Strategii transatlantice: pe când mai multe companii româneşti care să investească în SUA?

    Există loc pentru mai multe investiţii ale companiilor americane în România, dar aş vrea să văd şi mai multe companii româneşti care să ia în considerare oportunitatea de a merge în SUA. Sunt două căi prin care comerţul şi investiţiile pot dezvolta relaţiile între cele două ţări. Cred că relaţiile economice dintre SUA şi România sunt puternice şi pot deveni foarte puternice“, susţine economistul american Joseph Quinlan, specialist în relaţii transatlantice.

    Analistul  a susţinut mereu importanţa consolidării relaţiilor economice transatlantice şi într-un interviu din luna octombrie a amintit că printre atuurile României pentru atragerea de investiţii se numără poziţia geografică favorabilă şi costurile mici cu forţa de muncă. Investiţiile realizate pe piaţa locală de cele peste 400 de companii membre ale Camerei de Comerţ Americane în România – AmCham– au depăşit 20 miliarde de dolari în ultimii 25 de ani, iar numărul de locuri de muncă create a fost în acelaşi interval de peste 200.000.

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Acestea au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. În primele opt luni ale acestui an, investiţiile străine directe în România au fost de 2,3 miliarde de euro, aproape de nivelul înregistrat pe întreg anul 2014, lucru ce întăreşte ipoteza că 2015 va fi cel mai bun an pentru ISD-uri din anii postcriză.

    În plus, aminteşte Joseph Quinlan, economia românească are un ritm de creştere mai rapid decât media UE. Tocmai de aceea este important acum să fie luate decizii legate de îmbunătăţirea infrastructurii, educaţie, precum şi pentru aplicarea reformelor strategice importante pe termen mediu şi lung.  Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene, ar putea ajuta România să atragă şi mai mulţi investitori străini, mai spune Quinlan.

    „Infrastructura este foarte importantă. Nu puteţi să aveţi comerţ şi investiţii fără infrastructură bună.“ Un rol important pentru economia României poate îl pot avea şi antreprenorii. În ceea ce priveşte dezvoltarea antreprenoriatului, Joseph Quinlan este de părere că reprezintă un ingredient critic pentru prosperitatea econonomică pe termen lung. Majoritatea analiştilor anticipează pentru acest an o creştere economică de 3-4%.

    Infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus în ultimii ani cuvântul asupra investiţiilor străine, după cum au repetat analiştii. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România în anii de criză a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene sunt importante având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern.

    Recomandările cheie ale AmCham pentru creşterea competitivităţii României cuprind elaborarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea economică a ţării, nevoia de investiţii direcţionate  în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, dar şi intensificarea eforturilor în vederea eficientizării şi modernizării aparatului administraţiei publice. Calitatea infrastructurii de comunicaţii şi forţa de muncă calificată sunt cele mai apreciate de membrii AmCham România, în timp ce lipsa de viziune pe termen lung, subfinanţarea sistemului de sănătate şi de educaţie, infrastructura de transport inadecvată, ineficienţa administraţiei publice şi lipsa de transparenţă şi predictibilitate sunt principalele motive de nemulţumire, potrivit unui sondaj realizat printre membrii AmCham privind mediul de afaceri din România.

    Atuurile care fac din Europa cea mai profitabilă destinaţie pentru investiţiile americane includ faptul că Uniunea Europeană are una din cele mai mari şi mai solide economii pe plan mondial, faptul că 15 din primele 25 de ţări cele mai favorabile investiţiilor sunt în Europa, conform unui clasament realizat de Banca Mondială, sau faptul că multe din economiile europene se numără printre cele mai competitive la nivel mondial (6 din top 10). În plus, Europa a înregistrat progrese importante din punctul de vedere al inovaţiei şi al activităţilor cu valoare adăugată mare (knowledge-based activities), potrivit unui raport al AmCham.

    Joseph Quinlan, autorul studiului The Case for Investing in Europe, apreciază că „relaţiile economice transatlantice merită toate eforturile celor doi parteneri comerciali de a depăşi actualele provocări, prezenţa deja masivă a investiţiilor americane în Europa conferind acestei regiuni cea mai mare influenţă externă asupra bunăstării companiilor americane.“

    Quinlan susţine că oportunităţile care se conturează în cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii – TTIP – vor aduce beneficii nu doar Europei şi SUA, ci întregii lumi, „acordul fiind unul critic pentru bunăstarea economiei globale pe termen lung“.

    În ceea ce priveşte atractivitatea României pentru investiţii americane, Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, a spus că România dispune de resurse considerabile. „Având o populaţie extrem de educată, poliglotă, cu cunoştinţe tehnice, România are atuurile necesare pentru a atrage investitori şi pentru a reprezenta o rampă de lansare pentru investitori în regiune. Această ţară are de asemenea norocul de a avea o diversitate de resurse naturale: energie, agricultură, silvicultură. Totodată, poziţia sa geografică strategică prezintă un mare potenţial. Situată la graniţa Uniunii Europene, România reprezintă un punct de răscruce între nord, sud, est şi vest. Investitorii şi-ar dori o Românie transparentă, stabilă şi previzibilă, iar România ar trebui să caute, să stimuleze şi să asigure investiţii care ar aduce beneficii prin crearea de locuri de muncă şi accesul la surse sigure de energie“.

    Daniela Nemoianu, preşedintele AmCham, consideră că România nu trebuie să rămână doar un beneficiar al statutului de membru UE, ci să devină un contribuitor activ la competitivitatea economică a Europei: „România trebuie să contribuie la creşterea competitivităţii globale a Europei şi să se poziţioneze ca un stat membru al UE responsabil şi capabil să îşi îndeplinească responsabilităţile, prin valorificarea punctelor forte şi a avantajelor strategice. Credem că viitorul economic al României nu este legat doar de performanţa economică a marilor companii multinaţionale prezente aici, ci şi de succesul antreprenorilor şi IMM-urilor capabile să concureze pe plan local şi internaţional“.

  • Opinie Lavinia Raşca: Cui i-e frică de antreprenoriat?

    Sunt puternic motivate să facă pasul către antreprenoriat: fie pentru că au sentimentul că nu se mai pot dezvolta profesional, fie pentru că se simt înregimentate de reguli şi proceduri sau nu le mai place relaţia cu şefii sau atmosfera de lucru. Doresc să fie independente atunci când iau decizii. Unele şi-au descoperit sau şi-au redescoperit pasiuni şi vor să li se dedice, ceea ce e foarte dificil sau aproape imposibil atâta vreme cât lucrează pentru alţii de dimineaţă până seara.

    Nu este pentru prima oară când am astfel de întâlniri. Şi de fapt constat în ultimul timp o nelinişte la mulţi manageri, femei şi bărbaţi în jur de patruzeci de ani, care doresc să facă, profesional vorbind, ceva al lor, în care să-şi valorifice competenţele acumulate.

    Doamnele cu care am discutat doreau să afle sau să valideze lucruri despre care mai auziseră: cum să fie, ce să facă şi la ce să se gândească atunci când fac marele salt, din postul sigur şi bine plătit pe care îl ocupă într-un rol total nou, pe care nu şi-l pot imagina foarte clar. Aveau dubii sau temeri? Cu siguranţă: pluteau prin aer unele îndoieli şi oarecari emoţii. Au pus unele dintre întrebările care le frământă, în legătură cu altele s-au lămurit în timpul discuţiilor.

    M-am bucurat să le văd entuziaste şi foarte atente, atunci când mi-am început intervenţia spunând că antreprenoriatul este mai mult decât lansarea unei afaceri. Că reprezintă capacitatea unor persoane de a valorifica o oportunitate pe care au observat-o şi o consideră potrivită, indiferent dacă au sau nu resursele necesare. Mi-au spus că această definiţie (îi aparţine lui Howard Stevenson) este foarte utilă şi le dă curaj, întărindu-le credinţa că succesul depinde în primul rând de calitatea omului care iniţiază procesul de lansare a unei afaceri şi abia apoi de alţi factori.

    Ce bine mi-a părut să aud acest lucru! Nu de puţine ori, când am folosit-o, am fost tratată cu scepticism, sau chiar cu sarcasm şi etichetată ca teoretică şi nerealistă. Îmi aduc  aminte comentarii de genul: „Ce utopie! Fără bani? Imposibil!” sau „Cu bani, orice este posibil!”. După atâţia ani de practică, pot spune liniştită că definiţia aceasta, acceptată de foarte mulţi dintre cei care se ocupă de antreprenoriat în lumea largă, este adevărată. Că un antreprenor bun ştie şi reuşeşte să atragă resursele de care are nevoie.

    Prin „antreprenor bun” înţeleg că a ales să valorifice o oportunitate potrivită pentru el şi pentru piaţă (am arătat în alte articole ce înseamnă o oportunitate potrivită şi că este competent, încrezător în forţele proprii, implicat şi de încredere).

    Ca să fie aşa şi să realizeze aceste lucruri, este bine ca orice persoană să pornească la drum în antreprenoriat întrebându-se: „Ce-mi place? Ce ştiu? Pe cine ştiu (cunosc)?”.

    Arthur Rock, unul dintre părinţii capitalului de risc american, spunea că atunci când lua în calcul posibilitatea de a investi într-o afacere, urmărea ca antreprenorul să fie excelent, chiar dacă oportunitatea pe care o valorifica prin intermediul afacerii sale nu era foarte strălucită şi era atent să nu cumva să fie invers – o oportunitate strălucită, dar un antreprenor de mâna a doua. Când planurile de afaceri i se păreau interesante, avea discuţii îndelungate cu candidaţii la finanţare, pentru a afla ce i-a mobilizat şi cum au reuşit să ajungă la rezultatele din momentul respectiv. Voia să ştie cum îşi rezolvau problemele, cum se descurcau în situaţii noi, cum atrăgeau resursele necesare pentru atingerea obiectivelor, ce echipe conduceau şi alte astfel de lucruri. Pe scurt, dorea să afle care le erau competenţele – adică ce cunoştinţe, aptitudini şi atitudini aveau.

    În literatura de specialitate şi, normal, în viaţa de zi cu zi sunt dezbateri aprinse pe următoarea temă: „sunt competenţele necesare în antreprenoriat înnăscute, sau pot fi deprinse prin practică şi prin studiu?“. Eu cred că este vorba despre combinaţii între cele două categorii, în proporţii care diferă foarte mult de la un caz la altul. Sunt binevenite voinţa neclintită, pasiunea, perseverenţa, curiozitatea, creativitatea, spiritul practic, aptitudinile sociale, competenţele de business. Talente ca acestea pot fi înnăscute, dar se dobândesc sau se dezvoltă prin studiu şi exerciţiu. Eu cred că citarea continuă şi generalizată a unor exemple răsunătoare de succes de tipul Bill Gates şi Steve Jobs lasă impresia că antreprenoriatul e apanajul unor chemaţi ai sorţii, puţini la număr, persoane cu totul şi cu totul deosebite. Acest lucru îi descurajează pe mulţi. Mai este apoi acreditată, prin tot felul de articole şi discursuri motivaţionale dubitabile, ideea că acest tip de antreprenori-eroi nici măcar nu şi‑au finalizat studiile, care oricum nu sunt necesare, cu atât mai puţin – se spune –, în România. Şi că e bine să te apuci de antreprenoriat în tinereţe, altfel şansele scad foarte mult.

    Am o ştire – ca să folosesc o expresie la modă: în general, chiar dacă au întrerupt oficial studiile, cei mai sus numiţi şi mulţi alţii asemenea lor au învăţat toată viaţa, în diferite moduri, dar foarte serios. Pe de altă parte, cercetările arată că majoritatea antreprenorilor dinamici, din ramurile de vârf, au la bază studii solide şi că o bună parte a tinerilor declară că preferă să dobândească mai întâi experienţă în companii mari şi de abia apoi să pornească pe cont propriu.

    Şi încă o ştire: Arthur Rock, despre care am scris mai înainte, spunea: „Nu există un stil antreprenorial mai bun ca altul. Important mi se pare ca antreprenorul să aibă stil“. Eu aş adăuga că nu am văzut acelaşi stil la doi antreprenori. Stilul este o combinaţie de motivaţie şi competenţe, în cele trei dimensiuni ale lor (ca să utilizez modelul lui Pablo Cardona, de la IESE Business School, care consider că le clasifică foarte clar):

    • personale: creativitate, hotărâre neclintită, perseverenţă, integritate, echilibru emoţional, simţ autocritic, modestie;

    • interpersonale – comunicare, carismă, delegare, respect;

    • de business – viziune, gestionarea resurselor, negociere, crearea unei reţele de relaţii cu persoane-cheie.

    Cu diferite ocazii în care am vorbit despre succes antreprenorial, am mai primit un comentariu din public. „Succesul este imposibil fără corupţie şi noroc“. Sunt total împotriva primei ipoteze – legătura dintre succes şi corupţie. Corupţia poate conduce uneori spre rezultate efemere, dar acestea nu pot fi asimilate succesului, în schimb, într‑un fel sau altul, conduce către un sfârşit lamentabil. Însă sunt de acord că succesul este foarte important în afaceri.

    Numai că, aşa cum spunea Robin Chase, o bine cunoscută antreprenoare americană, „norocul apare atunci când oportunitatea întâlneşte pregătirea”. Dacă tot am ajuns aici, aş aduce în discuţie încă un factor de succes: relaţiile pe care antreprenorul e bine să le aibă. Relaţii cu specialişti care să-i dea sfaturi bune, fără să le ceară bani sau mulţi bani. Relaţii cu cei ce le pot deveni parteneri şi angajaţi. Este vorba de încredere şi respect reciproc. De aceea este atât de importantă întrebarea: „Pe cine cunosc?”. Şi tot de aceea este important ca cei din jur să fie convinşi că antreprenorul este „de încredere”.

    ÎN LOC DE ÎNCHEIERE. În timp ce puneam punct şi mă pregăteam să trimit articolul către redacţie, a sunat telefonul. Era una dintre doamnele despre care am povestit. „Lavinia – aud –, ai avea timp să te uiţi peste planul meu de afaceri?” „Sigur – răspund. Cu ce scop l-ai scris? Cauţi finanţare?” „Nu. Vreau să mă asigur că m-am gândit corect, la lucrurile importante.” Ce coincidenţă! Mi se pare că se leagă foarte bine de ceea ce am scris. Concluzia? Nu vă fie frică de antreprenoriat!

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Românii intenţionează să cheltuiască cel mai mult dintre europeni pe cadouri, raportat la venituri

    Românii îşi propun să cheltuiască pentru cadourile de Crăciun 110 euro, reprezentând o treime din venituri, ceea ce îi clasează pe primul loc în Europa în funcţie de raportarea la venituri, deşi cea mai mare sumă este alocată de britanici, de 420 euro, arată un studiu realizat de ING.

    Astfel, britanicii intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe cadourile de Crăciun faţă de restul europenilor, americanilor şi australienilor, dar suma alocată de aceştia reprezintă 15% din veniturile lor medii lunare, rezultă din Raportul ING privind cheltuielile de Crăciun şi Anul Nou, la care au participat peste 13.000 de persoane.

    Totuşi, românii sunt cei care intenţionează să aloce pe cheltuielile de Crăciun cel mai mare procent din veniturile lunare nete, respectiv 32%, raportat la venituri nete medii lunare de 346 euro. Studiul a luat în calcul datele Eurostat pentru veniturile nete medii din anul 2013.

    Românii sunt urmaţi în clasament de cehi (cu 25% din venituri) şi britanici (15%) în ceea ce priveşte cheltuielile de Crăciun în raport cu venitul net.

    “Cu toate că situaţia economică s-a imbunătăţit în cea mai mare parte a Europei, studiul relevă că majoritatea europenilor îşi menţin în acest an o abordare prudentă privind cheltuielile de Crăciun şi
    intenţionează să investească o sumă similară cu cea cheltuită în 2014. Doar unul din şase europeni (16%) intenţionează să cheltuiască mai mult în 2015″, se arată într-un comunicat ING.

    O treime din europeni (33%) au economisit pentru Crăciunul din acest an, cei mai mulţi fiind cei din Marea Britanie (43%) şi România (42%).

    În plus, mai puţin de una din zece persoane din Europa (9%) s-a îndatorat anul trecut pentru cheltuielile de Crăciun, ceea ce arată că majoritatea au o abordare prudentă. Cu toate acestea, britanicii şi românii s-au îndatorat mai mult decât restul Europei (cu 15%, respectiv 16%).

    În timp ce unii declară că sunt dornici să îşi planifice cheltuielile şi să economisească, studiul arată că aproape jumătate din europeni nu au încă un buget clar pentru Crăciun şi nu ştiu cât de mult vor
    cheltui în final.

    Nemţii sunt cei care declară în număr cel mai mare că vor stabili un buget clar pentru Crăciun (63%), în timp ce locuitorii din Polonia şi Belgia (50%) nu sunt siguri că vor face acest lucru.

    Potrivit studiului, 40% dintre români sunt nehotărâţi cu privire la cât vor cheltui pentru sărbători.

     

  • Industria IT din România: 14.000 de companii, 75.500 de angajaţi şi venituri totale de 4 mld. euro

    Potrivit studiului, toate companiile care activează pe nişa de IT şi tehnologie din România au generat, în 2014, venituri cumulate de 4 mld. euro şi oferă locuri de muncă permanente pentru 75.500 de angajaţi, potrivit softlead.ro.

    Studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES , realizat în baza veniturilor oficial declarate ale tuturor celor 14.000 de companii analizate, dar şi pe un eşantion de 393 reprezentanţi ai celor mai mari firme de profil din ţară, arată că Bucureştiul şi Clujul conduc detaşat în topul regional al zonelor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 48% din totalul lor. Pe de altă parte, Cluj – Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 dintre 25 de clujeni lucrând în acest domeniu.

    În ceea ce priveşte forţa de muncă activă, în Bucureşti şi judetele Cluj, Iaşi şi Timiş sunt prezenţi 73% din totalul angajaţilor din industria IT locală. Bucureştiul se remarcă de departe ca fiind oraşul cu cei mai mari angajatori, asigurând aproape jumătate din totalul locurilor de muncă în IT din România. Pe de altă parte, din perspectiva evoluţiei anuale a numărului de angajaţi, judeţele Iaşi, Dolj, Bihor, Constanţa şi Gorj se evidenţiază prin creşterea numărului total de angajaţi în domeniu, cu peste 30%, comparativ cu 2013.

    Celor peste 75.000 de angajaţi permanenţi ai jucătorilor din IT-ul românesc li se alătură specialiştii PFA, numărul lor ridicându-se la circa 17.000 în 2014, la nivelul întregii ţări.

    Datele analizate de Clusterul iTech Transilvania by ARIES relevă şi zonele cu cei mai mari angajatori din ţară, din nou, Bucureştiul şi Clujul fiind, în egala măsură, ”gazdele” celor mai mari, cu peste 1.000 de angajaţi/companie.

    „Industria IT este cel mai mare generator de business şi locuri de muncă din România şi va continua să fie mulţi ani de aici înainte. Ne-am dorit o imagine coerentă şi detaliată a tot ceea ce înseamnă această piaţă: câţi bani generează, care este nevoia concretă de specialişti, ce salarii se practică, pe ce tehnologii se axează”, declară Voicu Oprean, Preşedinte ARIES Transilvania, potrivit softlead.ro.

    Cifra de afaceri însumată a industriei IT din Romania a fost de aproximativ 16 miliarde lei în 2014 (circa 4 miliarde euro), în creştere cu 26% faţă de 2013. Din totalul acestor venituri, aproape 60% au fost realizate de companiile localizate în Bucureşti, urmate de cele din Cluj (11%), iar celelalate oraşe sub 10%.

    Profil de angajat în IT-ul românesc: Un sfert sunt seniori. Cât câştigă?

    Referitor la remuneraţiile din IT-ul românesc, salariul mediu net la jumătatea anului 2015, declarat de către reprezentanţii companiilor în cadrul studiului, este de circa 2.600 lei. Peste jumătate dintre companiile participante la studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES  (54%) au operat sau urmează să opereze creşteri salariale, până la finele anului, cu aproximativ 16%.

    „Concluzia este simplă: IT-ul va continua să susţină economia românească şi să fie un angajator de top. Aşteptarea noastră este ca numărul angajaţilor direcţi, altături de cei care colaborează în regim de PFA în IT, să atingă peste 100.000 persoane la finalul lui 2015, comparativ cu 93.000 în decembrie 2014”, adaugă Voicu Oprean.

    Beneficiile oferite în cea mai mare proporţie de către firmele de IT din România sunt trainingurile şi bonusurile de Sărbători sau vacanţă (aproximativ 58%), bonusurile de performanţă (55%) şi evenimentele dedicate angajaţilor (51%). De asemenea, angajaţii primesc, în proporţie ridicată, sprijin financiar pentru evenimente deosebite în familie, asigurări medicale, dar şi tichete de masă, mai scrie sursa citată.