BusinessMagazin

Tag: perioada

  • Brokerii de asigurări estimează creşterea medie a tarifelor RCA la 22-24%

    „Piaţa e strâns legată de creşterea economică şi acest lucru se vede în ultimul an şi jumătate şi la persoane fizice şi la firme. Multe firme alegeau varianta cea mai ieftină înainte, acum se orientează spre companii mai bine poziţionate. Şi se uită şi la alte tipuri de asigurări, linii de care nu discutam acum 3-4 ani din cauza lipsei de resurse“, a spus el.

    Statistic, impactul creşterii economice începe să se reflecte în asigurări cu un decalaj de 6 luni, la pieţele mature, dar în cazul României decalajul creşte la 12-18 luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dobanzile negative vor fi un dezastru pentru economie – avertismentul a doi fosti mari bancheri centrali

    Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.
     
    Cea mai mare problema este incertitudinea
     
    In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si “vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.
     
    Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.
     
    Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic
     
    Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.
     
    In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.
     
    Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.
     

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • Aplicaţie prin care iubitorii de câini prin care aceştia pot împrumuta un patruped

    După cafenelele care se adresează celor care iubesc animalele, dar din diferite motive nu-l pot avea pe al lor personal, a apărut şi o aplicaţie care le permite celor care iubesc câinii să împrumute unul pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.

    Disponibilă momentan pentru zona Bostonului, scrie Boston Globe, aplicaţia Bark’N’Borrow oferă posibilitatea doritorilor să aleagă un căţel după criterii ca rasă, nivel de dresaj sau mărime, dar nu numai, în timp ce proprietarii de prieteni canini pun anunţuri în care şi-i prezintă, putând astfel găsi persoane care să aibă grijă de câinii lor când nu pot fi alături de ei. Aplicaţia a fost foarte bine primită, existând deja topuri cu cei mai populari câini de împrumut.

  • Imagini incredibile ale familiilor regale din Africa – GALERIE FOTO

    Fotograful francez Daniel Laine s-a aflat în Africa din 1988 până în 1991, perioadă în care a fotografiat circa 70 de regi care au marcat istoria Africii în secolul XX.

     Regi şi familii regale din Africa – GALERIE FOTO

    Nu a fost un demers facil, pentru că a purtat negocieri diplomatice intense pentru a-i putea fotografia pe monarhi; un război în Sudan l-a împiedecat pe Laine să-l fotografieze pe regele din Shiluk, care a domnit la un moment dat în Egipt. Alţii, cum a fost regele din Swaziland, au refuzat categoric.

    Cum trăiesc ultimii regi africani – GALERIE FOTO

    Cu toate acestea, Laine a putut aduna material pentru un album de 160 de pagini. Prezentăm câteva din imaginile sale, cu menţiunea că sunt fotografii luate acum 20 de ani şi că unele date nu mai sunt de actualitate, iar unele din persoanele prezentate nu mai sunt în viaţă. Fotografiile lui Daniel Laine sunt documente extrem de importante pentru umanitate şi evoluţia acesteia.

  • Dragobete vs Valentine’s Day, interes scăzut al brandurilor pentru sărbătoarea autohtonă


    Dacă în perioada 1 – 14 februarie 2016 au fost înregistrate 1.468 de reclame difuzate/tipărite, ce au avut ca subiect  Valentine’s  Day, în perioada 11 – 24 februarie 2016 s-au înregistrat doar 408 reclame ce au avut ca subiect Dragobetele, se arată într-un comunicat mediaTrust.

    Top 3 reclame Dragobete

    Lidl este brandul cu reclama cel mai des difuzată pentru Dragobete: „De Dragobete, în această noapte…(praline belgiene Pallace, 9,99 lei, buchet de 7 lalele, 9,99lei)”, care a înregistrat 52 de difuzări cu un rate card estimat la 16.916 euro.
    Super Bingo Metropolis este pe locul doi cu reclama „De Dragobete sărbătoreşte româneşte cu super premii…”, care a înregistrat 46 de difuzări şi un rate card estimat la 123.000 euro.
    TVR2 este pe locul trei cu reclama “Dragostea se împarte la 2 (Dragobete)…” – cu 43 de difuzări şi un rate card estimat la 119.000 euro.

    Top 3 reclame Valentine’s Day

    Vodafone este brandul cu cele mai multe reclame înregistrate pentru această sărbătoare. Vodafone este pe primul loc cu reclama “De Valentine’s Day, trebuie să spun (Antonia, supernet 4G, net nelimitat în weekendul îndrăgostiţilor)” care a înregistrat 428 de difuzări şi un rate card de aproximativ 1.699.592 euro.
    Locul doi este ocupat de Lidl cu reclama: „Orice zi e mai frumoasă (de Valentine’s Day, pijama damă, 39,99lei, set neglijeu cu string, 39,99lei)” cu 121 difuzări şi un rate card estimat la 361.850 euro.
    Kiss FM este pe locul trei cu reclama: Ştim că vă iubiţi ca-n filme (…până de Valentine’s, cuplul vostru e în teste, 6 tricouri XX Love/oră, 14 tricouri cu 2 locuri..)”,  care a înregistrat 92 difuzări în perioada analizată, cu un rate card de 40.792 euro.

    Distribuţia reclamelor pe categorii de produse Dragobete vs Valentine’s Day

    Dragobete: în perioada 11 – 24 februarie 2016, categoria TV a înregistrat cel mai mare volum de publicitate (116 de reclame), urmată de Divertisment (81 reclame), Radio (56 reclame), Supermarket-uri (52 reclame), Evenimente (34 reclame) etc.
     

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu ceva nuanţe de roz. Şi mâncare italiană

    Şi poate nu v-aţi fi aşteptat, dar opt bărbaţi din zece intenţionează să marcheze în mod special măcar unul din cele două evenimente, faţă de doar şase femei din zece. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de compania braşoveană BrandBerry, studiu care a urmărit să identifice o serie de percepţii şi comportamente legate de evenimentele dedicate iubirii din februarie. Studiul a fost realizat în perioada 11 – 13 februarie 2015, eşantionul fiind unul multistratificat. Au fost colectate 458 de răspunsuri şi validate 398. Marja de eroare este de plus/minus 4,9%, la un nivel de încredere de 95%.

    „Atât sărbătoarea Sfântului Valentin, cât şi Dragobetele sunt asociate cu cuvinte precum dragoste, iubire sau cadou. Ceea ce le deosebeşte este faptul că ziua de Sf. Valentin are şi asocieri negative precum «kitsch», «import» sau «american», în acest caz utilizat peiorativ, în timp ce pentru ziua de Dragobete sunt utilizate atribute precum tradiţie, original, româneşte sau primăvară“, spune Romulus Oprică, senior researcher & managing partner la BrandBerry. Şi Sf. Valentin, şi Dragobtele sunt asociate de jumătate dintre respondenţi cu „ziua îndrăgostiţilor“; interesantă este popularitatea în creştere a zilei de Dragobete, care beneficiază de marketingul asociat cu Sf. Valentin, cât şi pe fondul unui curent de recuperare a tradiţiilor româneşti, care se manifestă în ultimii ani.

    Aproape două treimi dintre respondenţi au afirmat că intenţionează să marcheze în mod special măcar unul dintre cele două evenimente dedicate iubirii din această lună, bărbaţii arătând o dorinţă ceva mai mare decât femeile (82,1% faţă de 64,3%). Procente apropiate (83% bărbaţi şi 64% femei) spun că intenţionează să ofere cadouri cu acest prilej, suma medie alocată fiind de circa 200 de lei, ceva mai mare în cazul bărbaţilor, desigur. „Faţă de anii precedenţi, cel puţin cei din perioada de criză, suma medie alocată are o creştere de cca 30%.

    Chiar şi aşa, majoritatea respondenţilor au alocată o sumă de cel mult 100 lei (56%) iar un sfert au alocat maximum 200 lei; cei care au alocat peste 200 lei fiind sub 20%. Puţin sub 6% dintre respondenţi au alocat pentru Sf. Valentin sau Dragobete un buget mai mare de 500 lei“, explică Romulus Oprică.

    Întrebaţi fiind ce cadou ar oferi dacă orice ar fi posibil, majoritatea răspunsurilor s-au referit la excursii şi vacanţe, cu câteva referiri şi la maşini, case, bijuterii sau parfumuri. Pentru că, totuşi, nu orice este posibil, respondenţii au fost rugaţi să răspundă ce cadou consideră că vor oferi anul acesta. Răspunsurile au variat între flori, în principal, şi parfumuri sau cine romantice. Aproape 60% dintre cei chestionaţi se aşteaptă să şi primească un cadou cu ocazia zilei / zilelor îndrăgostiţilor, nu doar să ofere. Întrebaţi ce anume se aşteaptă să primească, respondenţii au indicat drept posibile cadouri, în majoritate covârşitoare, florile.

    Pe lângă a sta acasă cu persoana iubită, activitate indicată ca posibilă de aproape 60% dintre respondenţi, în top 3 preferinţe se mai regăsesc ieşitul la un restaurant în oraş (36,2%) sau o excursie / drumeţie (32,5%). Răspunsurile au fost multiple, respondenţii putând indica mai multe activităţi planificate.

    Oamenii au mai fost întrebaţi în ce oraş din lume, respectiv din România, ar face un city-break cu ocazia zilei îndrăgostiţilor. Parisul este câştigătorul incontestabil al preferinţelor exprimate pentru un city-break romantic în afara României (41,9%), el fiind urmat, la mare distanţă, de Veneţia, Roma şi Viena. Amsterdamul a fost nominalizat doar de bărbaţi.

    Dacă în ceea ce priveşte oraşul internaţional avem un câştigător detaşat, la titlul de oraş al iubirii în România concurează Braşovul şi Sibiul, acestea fiind la o diferenţă suficient de mică (25,6%, respectiv 23,2%) încât să nu putem afirma cu certitudine care este câştigătorul. Braşovul şi Sibiul sunt urmate în clasament de Timişoara, Bucureşti, Sighişoara şi Cluj. Interesant este faptul că în top 10 propus de respondenţi puţin peste 70% din opţiuni sunt din Transilvania. Bucureştiul este menţionat de 11,7% dintre bărbaţi şi doar de 5,3% dintre femei, în timp ce Braşovul şi Sibiul sunt preferate mai degrabă de femei decât de bărbaţi.

    Respondenţii au mai fost rugaţi să asocieze ziua îndrăgostiţilor cu un animal, cu o culoare, cu o plantă, fel de mâncare sau desert. Am identificat astfel o serie de asocieri clişeu, dar şi unele care ne dezvăluie comportamente cotidiene ale respondenţilor. Astfel, dacă ziua îndrăgostiţilor ar fi un animal, acesta ar fi pisică, însă la strânsă competiţie cu câinele (căţelul) şi într-o oarecare competiţie cu iepurele, spune Romulus Oprică.

    Dacă ar fi culoare ar fi în mod automat roşu, cu eventuale mici nuanţe de roz, iar dacă ar fi plantă ar fi aproape obligatoriu trandafir. Dacă ar fi desert ar fi mai ales tort, cel mai probabil de ciocolată, dar şi tiramisu sau savarină. Dacă ar fi mâncare, ziua îndrăgostiţilor ar fi, în viziunea majorităţii respondenţilor, paste, pizza, salată sau friptură.

  • 35 de locuri de muncă în Germania; unde se organizează concursul şi pentru ce meserii

    Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti dispune, prin intermediul Reţelei EURES, de 35 de posturi pentru muncitorii calificaţi în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Sibiu, în perioada 22 – 23 martie 2016.

    Compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii: sudor MIG – MAG, WIG (7 posturi), lucrător calificat în producţie – industria automobilelor (7 posturi), hamal (6 posturi), operator CNC (5 posturi), electrician (5 posturi), operator stivuitor (5 posturi).

    Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum şi cunoştinţe bune de limba german㠖 nivel B1.

    Salariul oferit este de 8,80 – 11,88 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, la care se adaugă diferite bonusuri, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Se oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

    Persoanele cu domiciliul în Bucureşti, care corespund cerinţelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5, telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate şi pentru a primi invitaţie de participare la selecţie.

    Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente: cerere tip (se completează la sediul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă); copie act de identitate sau paşaport (valabilitate minim 6 luni); C.V model  Europass (cu fotografie)  în  limba germană (Lebenslauf); cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni); adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.
     

  • Să le dea cineva chinezilor batiste de pânză!

    Mă împăcase cu această idee veşnicul hater care, la orice discuţie despre starea presei, purtată online, apare cu ideea că „…presa e pe ducă, pentru că totul e pe net. Şi tăiem şi mai puţini copaci!“.

    Iată că n-am tăiat mai puţini copaci, ba dimpotrivă, ceva mai mulţi decât ne-am închipui, unul dintre motive fiind că umilul chinez de rând a renunţat să-şi sufle nasul cu degetele şi a început să folosească batiste de hârtie (apropo, câţi dintre cunoscuţii dv. mai folosesc batistă de pânză?); în plus cruciada împotriva plasticului, altfel cât se poate de justificată, a sporit consumul de hârtie de ambalaj, acesta fiind al doilea motiv pentru această stare. Mai mult, ţările sărace folosesc din ce în ce mai multă hârtie, pentru educaţie, pentru manuale, în ideea reducerii analfabetismului şi a instruirii intensive.

    Aş lega peak paper de peak oil, o altă marotă a secolului XX pe care am tot regăsit-o şi în anii de după 2000. Dacă e să luăm în serios primele estimări legate de sfârşitul erei petrolului, acum ar trebui să fim cam ca eroii filmelor Mad Max, fie cele din anii 80, fie cel din 2015, hălăduind prin deşerturi în căutarea ultimelor cisterne cu benzină. Nu este aşa, iar petrolul a scăzut de la 150 de dolari barilul la sub 50, într-o mişcare greu de anticipat în urmă cu cinci ani, în perioada campionatului mondial de aruncat cu preţul petrolului, care ajungea şi la 500 de dolari barilul.

    Sigur că înţeleg că sunt şi raţiuni geopolitice la mijloc, şi răfuieli între producători şi o colcăială de interese, dar, pe de altă parte, nu putem să nu constatăm, simplu, că cetăţeanul planetar posesor de automobil a primit un purcoi de 3.000 de miliarde de dolari, bani transferaţi din încasările pe care ar fi trebuit să le primească ţările producătoare de petrol. Acelaşi hater, culturalizat de vestitul documentar „Cine a ucis maşina electrică?“, ar trebui să apară în momentul acesta şi să-mi spună despre moartea motorului cu ardere internă şi de Tesla sau Prius.

    Nu ştiu cine a ucis maşina electrică, dar ştiu că Tesla, de exemplu, pierde 4.000 de dolari la fiecare maşină vândută şi maşina este puternic subvenţionată de stat. Chiar dacă pierderile portdrapelului lui Elon Musk au scăzut de la 14.700 de dolari la 3.794 de dolari, valoarea finală este uimitoare: Tesla Motors, SolarCity şi SpaceX au primit în total, în ultimii ani, 4,9 miliarde de dolari subvenţii din partea statului. Toate acestea pentru ca o elită (pentru că insul care conduce o Tesla are un venit mediu anual de 320.000 de dolari) să pozeze în ecologistă. Nu mă iluzionez, pentru că acelaşi ins mediu consumă în prezent mai puţin carburant decât în urmă cu trei – patru decenii, şi lumea trebuie să se gândească la un înlocuitor pentru benzină.

    Să ne întoarcem la umila hârtie. Este un semnal important, cât se poate de important, pentru că marchează un hotar, cel al trecerii din epoca maşinilor, care a început cu Revoluţia Industrială, în epoca informatică. Şi nu, nici peak coal, adică vârful consumului de cărbune, şi nici peak steel, echivalentul în materie de oţel, şi nici măcar peak oil nu marchează mai bine momentul, cât banala, dar atât de importanta hârtie. Aşadar, putem spune liniştiţi că mileniul al treilea a început în 2013, odată cu depăşirea piscului de hârtie.
    Să le dea, totuşi, cineva chinezilor batiste de pânză!

    Ilustrez cu un colaj al lui Ion Bârlădeanu, un artist al hârtiei cu o istorie fabuloasă.