BusinessMagazin

Tag: imobiliare

  • Grupul spaniol Santander lanseaza un nou fond de investitii care vizeaza inclusiv Romania

    “Fondul va fi inregistrat in Irlanda si va investi atat in
    economiile dezvoltate din Europa, cat si in Romania, Polonia, Cehia
    si alte tari din Europa de Est”, a declarat Carlos Zamora, director
    general adjunct al Santander Real Estate, pentru revista Investment
    & Pensions Europe.

    Fondurile spaniole de pensii si-au majorat destul de putin
    investitiile in active imobiliare in cursul ultimilor zece ani,
    insa fondurile imobiliare au avut parte de un adevarat boom, iar
    acum, odata ce preturile pe piata imobiliara spaniola nu mai cresc,
    se orienteaza spre Europa de Est.

    Grupurile financiare BBVA, La Caixa si Santander controleaza piata
    fondurilor de pensii din Spania, care in total reprezinta active de
    73,5 miliarde de euro, in crestere cu 10,59% fata de anul trecut.
    Fondurile de pensii ale Grupo Santander administreaza active de 8,4
    miliarde de euro, insa proprietatile imobiliare unde acestea au
    participatii sunt impartite intre fondurile de investitii
    imobiliare ale grupului si multe alte fonduri mai mici, afirma
    Zamora.

    “Cel mai mare fond imobiliar pe care il administram, Santander
    Banif Imobiliario, are active de 4 miliarde de euro si
    administreaza 2 milioane mp de spatii comerciale, de birouri,
    imobiliare si industriale, ceea ce inseamna jumatate din piata
    spaniola”, adauga Zamora. Cum insa toate investitiile acestuia sunt
    facute in Spania, unde piata nu mai poate creste, Santander a dorit
    sa-si diversifice optiunile, motiv pentru care a luat in calcul
    extinderea in zone mai rentabile ale Europei.

    Consultantii Mercer Human Resource din Barcelona au calculat ca
    activele imobiliare detinute de fondurile spaniole de pensii au
    crescut intre 1996 si 2005 doar cu 1%, la 2,7%, si acestea
    concentrate majoritatea in fonduri imobiliare cu activitate
    limitata la Spania. Restul activelor reprezinta investitii in
    titluri cu venit fix sau variabil (aproape 70%), respectiv numerar
    si actiuni la fonduri mutuale.

    Grupul BBVA a adoptat aceeasi strategie, inclusiv din cauza
    limitarilor legislative din Spania, care cer ca majoritatea
    activelor unui fond de pensii sa fie reprezentate de active
    lichide. “Circa jumatate din investitiile noastre in proprietati
    imobiliare sunt in fondul nostru propriu imobiliar. Acum insa
    incepem sa ne orientam spre plasamente in strainatate – Orientul
    Extrem, Rusia, Polonia, Ungaria, tari candidate la intrarea in UE
    si chiar Germania. Exista multe piete noi de explorat”, a declarat
    Javier Barada, oficial al departamentului de fonduri al BBVA.

    BBVA Propiedad, fondul imobiliar al grupului, a investit in ultimul
    an 307 milioane de euro in proprietati din Spania. Ca si Santander,
    BBVA estimeaza pentru acest an randamente de 6-7%. “Economia
    spaniola insasi se orienteaza spre diversificarea investitiilor in
    Europa, in special in Germania, Polonia, Ungaria si alte tari
    est-europene care intentioneaza sa adere la UE”, adauga Juan Carlos
    Maeso, director al fondurilor imobiliare ale BBVA.

  • Jumatate dintre cladirile din centrul vechi al Bucurestiului se pot prabusi la un seism de 7 grade

    “Centrul vechi al Bucurestiului este un satulet de provincie
    prafuit pe langa centrul altor orase, cum ar fi Praga.Are doua
    strazi cu casute care stau sa cada si cu carciumi in care te duci
    sa bei o cafea la pret triplu fata de alta locatie si in care
    nimeni n-a bagat un ban in consolidare”, a spus Dumitrascu. El a
    adaugat ca aproximativ 90% din cladirile centrului vechi sunt in
    sectorul 3.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a construit inainte si dupa 1977 in Bucuresti. Rezista blocurile comuniste la cutremure?

    Arhitectul Serban Popescu Criveanu spune ca blocurile din oras
    au fost construite in prima faza cu modele de rezistenta germane.
    “Constructiile au fost facute foarte bine, dovada ca in 1977 au
    cazut doar trei scari de bloc facute de comunisti, si acelea
    probabil din cauza unor vicii de executie”, afirma
    arhitectul.

    Recent, un alt reputat arhitect, Calin Negoescu de la Westfourth,
    sublinia ca “singura componenta unde nu s-au facut economii in acea
    perioada a fost structura, de frica unor cutremure, dar
    instalatiile si finisajele sunt sub orice critica”. Cu alte
    cuvinte, blocurile comuniste au fost construite fara a avea
    pretentii arhitecturale, dar nu au neaparat o problema de
    structura, cutremurele fiind una dintre principalele griji ale
    sotilor Ceausescu.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Dezghet la inceputul iernii

    Gradele din termometru si calendarul dau semne clare ca urmeaza
    cea mai friguroasa perioada din an. Cu toate acestea, tocmai acum
    piata imobiliara s-a incalzit, ajutata de cateva actiuni care au
    colorat paginile ziarelor de saptamana trecuta. Dincolo de valorile
    investitiilor, mii de noi locuri de munca au fost create intr-o
    perioada in care concedierile sunt la ordinea zilei.

    In ton cu sarbatorile care bat la usa, fostul fotbalist Gica
    Popescu impreuna cu doi asociati au deschis portile Doldora Bazaar,
    un centru comercial en-gross si en-detail, in urma unei investitii
    de 10 milioane de euro. Nu mai putin de 12.000 de mp (de peste doua
    ori mai mult decat un teren de fotbal) gazduiesc acest nou complex
    comercial pentru care au fost angajati 2.000 de oameni. Gica
    Popescu se asteapta ca Doldora Bazaar sa atraga in jur de un milion
    de clienti. Un semnal cat se poate de pozitiv, daca tinem cont de
    faptul ca mai toti retailerii au preferat anul acesta o politica
    rezervata in investitii. Ridicand miza, fostul fotbalist si
    asociatii sai au anuntat ca vor sa inceapa anul viitor a doua faza
    a acestui proiect, pentru care ar urma sa mai investeasca inca
    aproape 20 milioane euro. La capitolul investitiilor pentru anul
    viitor trece Popescu si planurile de a construi un hotel de patru
    stele si a unui centru de birouri in Bucuresti.

    Fostul capitan de fotbal al Barcelonei, care castiga Cupa
    Cupelor in urma cu circa 13 ani, a castigat mai mult din
    investitiile in domeniul imobiliar decat din sport. A ales in
    trecut sa-si bage banii in domeniul rezidential, iar acum se
    reorienteaza catre comert. Chiar si terenul din zona Rahova in care
    a ridicat bazarul era initial destinat unui proiect cu locuinte,
    dar din cauza puterii de cumparare scazute Popescu a preferat sa
    construiasca un bazar. Rationamentul lui se poate dovedi cat se
    poate de just: daca vanzarile de locuinte au intrat acum intr-un
    punct mort, nu la fel stau lucrurile si cu cheltuielile zilnice.
    Mai cu seama ca inaugurarea bazarului prinde cel mai bun vant in
    vele, fiind deschis chiar in perioada in care cumparatorii deschid
    ceva mai larg baierile pungii.

    Larg au deschis punga si cumparatorii cladirii de birouri
    Floreasca Business Park din nordul Capitalei. Un semnal cat se
    poate de concret al dezghetului din piata imobiliara, macar din
    prisma valorii tranzactiei: 100 de milioane de euro, cea mai mare
    din ultimii doi ani. “Piata de birouri din Bucuresti ofera in
    prezent valoare investitiilor”, au motivat reprezentantii
    cumparatorului, fondul sud-african de investitii New Europe
    Property Investment (NEPI). Ce importanta are, pana la urma, o
    asemenea vanzare? Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates
    of Romania, spune ca, in conditiile actuale, tranzactia, cu o
    valoare este destul de mica fata de piata de odinioara, “este un
    deal corect si pentru vanzator si pentru cumparator”.

    In plus, tranzactia este buna, in opinia lui Ilie, si pentru ca
    nu exista foarte multi potentiali cumparatori. Vanzatorii (Portland
    Trust si fondul american de investitii Apollo) vor incasa 27,6
    milioane de euro, diferenta de bani fiind un credit bancar pe care
    cumparatorii il preiau. Miscarea a avut loc intr-un moment in care
    piata este inca favorabila chiriasilor, spune Claudia Cetatoiu,
    senior consultant in cadrul departamentului de birouri King Sturge.
    Ea precizeaza ca raportul de forte incepe sa se modifice in
    favoarea proprietarilor, iar perspectivele pe termen lung pentru
    Bucuresti raman foarte pozitive. Cu toate aceste elemente in
    calcul, rezultatul ecuatiei arata spectaculos. Mai cu seama ca si
    aici miza creste din perspectiva viitorului: “E posibil ca aceasta
    tranzactie sa reprezinte un semnal bun pentru 2011”, adauga
    Ilie.

    Al treilea semnal – in ordine cronologica – este bifat de cea
    mai mare companie din Romania, Petrom. Aceasta a inaugurat
    proiectul imobiliar Petrom City, care are doua cladiri de birouri,
    un centru de date, o centrala electriva de 5 MW si o parcare de 900
    de locuri. Sediul va gazdui peste 2.500 de oameni, iar lucrarile au
    inceput in urma cu mai bine de doi ani si jumatate. Bugetul
    cheltuit pentru Petrom City se plaseaza in jurul a 130 de milioane
    de euro, dar, dincolo de suma, este important ca a fost construit
    in vreme de criza. 4.000 de oameni si 150 de companii au lucrat la
    proiectul care se intinde pe o suprafata de 100.000 metri
    patrati.

    Doua inaugurari si o tranzactie par la o prima vedere piese
    disparate intr-un puzzle, dar toate au un element comun. Sunt tot
    atatea semnale pozitive ca se intampla si alte lucruri in afara de
    restructurari, concedieri si ajustari de bugete. Mai mult de-atat,
    sunt verigi intr-un lant care tureaza motoarele economiei. Care
    trebuie sa se dezghete.

  • Revista presei economice din Romania

    Producatorii de bauturi spirtoase se plang ca
    recesiunea le-a dat afacerile peste cap, arata Gandul: de la
    sase litri pe cap de locuitor in 2009, consumul oficial a scazut
    anul acesta cu un litru, iar pentru acest an, patronatele estimeaza
    un consum in scadere cu 15-20% comparativ cu anul trecut. Aproape
    300 milioane de euro este valoarea totala a ajutoarelor de stat pe
    care le vor primi producatorii agricoli pentru perioada august 2010
    – decembrie 2011.

    In 2020 ar trebui sa putem circula pe cel putin 1.000 de kilometri de autostrada, daca vor fi
    terminate proiectele anuntate ieri de ministrul Anca Boagiu,
    socoteste Evenimentul Zilei; deja saptamana viitoare vor fi
    lansate anunturile de licitatie pentru tronsoanele de pe Coridorul
    IV paneuropean, de la Nadlac la Sibiu, care au ca termen de
    finalizare 2015. Salariatii din armata, politie, jandarmerie si din
    serviciile secrete – noua tinta pentru administratorii de pensii
    obligatorii administrate privat.

    SIF Oltenia, condus de Dinel Staicu, a pierdut
    o societate cu un portofoliu imobiliar impresionant in favoarea
    unui grup de firme controlate chiar de Staicu, dezvaluie Romania
    Libera    : printr-o operatiune de majorare de capital, SIF Oltenia
    a pierdut majoritatea actiunilor detinute la Corealis, societate
    care administra principalele spatii comerciale si restaurante din
    Craiova. Contul curent cu card atasat – o alternativa mai
    avantajoasa la clasicele transferuri de bani prin companii
    specializate.

    Dupa ce a facut lobby pentru controversatul proiect Palas,
    deputatul Relu Fenechiu a primit o bucata din el; a cumparat de la
    Iulian Dascalu un teren, la aproape jumatate
    din pret, iar cladirea pe care o construieste acum politicianul
    face parte din ansamblul ridicat in baza asocierii intre Primarie
    si firma lui Dascalu, scrie Adevarul. Finantarile in
    constructii au ajuns la nivelul anilor 2003-2004, iar antreprenorii
    din domeniu vad o relansare abia din 2012.

    Dambovita a capatat conturul unei destinatii de
    birouri     si intre Unirea si Timpuri Noi, ca in Budapesta sau
    Praga, noteaza Ziarul Financiar, enumerand proiectele pe
    care dezvoltatorii vor continua sa ridice proiecte si in urmatorii
    ani. Angajatii din judetele Vrancea, Maramures si Vaslui sunt cei
    mai saraci salariati din Romania, cu salarii nete cuprinse intre
    923 si 925 de lei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la
    Institutul National de Statistica din luna septembrie.

  • Revista presei economice din Romania

    Doar cateva sute de locuinte noi vor livrate in
    Bucuresti in 2011    , socoteste Gandul, citand declaratia
    unui investitor norvegian cu un buget de 45 de milioane de euro,
    dar care sustine ca nu gaseste suficiente apartamente de cumparat.
    Televiziunea de stiri Romania Ta, controlata de Honorius Prigoana,
    s-a lansat la 1 decembrie, fiind disponibila in momentul de fata
    unui numar de circa 600.000 de abonati.

    Daca n-ar fi fost privatizat, Petrom ar fi fost “o
    jale, o ruina”     si ar fi intrat in incapacitate de plata, il
    citeaza Adevarul pe fostul premier Calin Popescu-Tariceanu,
    care povesteste ca atat in 1997, cele cinci rafinarii din tara erau
    primele in clasamentul companiilor cu pierderi – pierderi de peste
    500 de milioane de dolari. Cota unica e depasita si trebuie
    inlocuita cu impozitul progresiv, pentru ca aduce pierderi la
    buget, sustine fostul ministru Sebastian Vladescu.

    Inainte de a va imprumuta, calculati-va raportul intre venituri si
    cheltuieli, analizati cat mai multe oferte din piata, nu va ghidati
    dupa reclame si luati in considerare varianta cea mai pesimista,
    pentru a reduce riscul de supraindatorare, sfatuieste
    Evenimentul Zilei. Ziarul prezinta si tarifele de cazare la
    pensiunile din nordul Moldovei, langa manastiri, pentru cei care
    cauta un loc in care sa se reculeaga de Craciun, departe de
    agitatia din statiuni.

    Cine va umbla la banii mamelor, Guvernul sau Fondul Monetar? se
    intreaba Romania Libera, constatand ca varianta ministrului
    muncii, Ioan Botis, de reducere a concediului maternal este mult
    indulcita fata de ce a cerut FMI – un an de stat acasa si o
    indemnizatie lunara intre 600 si 1.000 de lei. “In Romania,
    scandalurile de coruptie mor in trei zile”, constata Marko Walde,
    directorul general al Camerei de Comert si Industrie
    Romano-Germane.

    Ziarul Financiar     descrie profilul merchandiserului, cel ale carui
    observatii si inovatii influenteaza de multe ori decisiv hotararea
    de cumparare a cumparatorilor din comertul modern: varsta medie 30
    de ani, 200 de euro salariu, mereu in supermarketuri, analizand
    felul cum sunt aranjate produsele. Bancherii au ieftinit in
    octombrie creditele noi in lei si euro pentru populatie cu peste
    0,5%, dobanzile coborand la 12,2% respectiv 5,9% pe an.

  • Revista presei economice din Romania

    Bancherii ar putea porni o adevarata campanie de executari silite anul viitor,
    pentru a recupera macar o parte din banii neachitati de clienti
    prin valorificarea garantiilor imobiliare, insa persoanele fizice
    ar putea scapa, pentru ca “bancile nu se pot transforma in agentii
    imobiliare”, anticipeaza Gandul. Numarul inmatricularilor
    noi de automobile Dacia din Franta a crescut cu 11,8% in noiembrie,
    comparativ cu aceeasi luna din 2009.

    Software pentru Sony Ericsson, made in Cluj:
    compania suedeza MoSync isi va deschide o reprezentanta la Cluj
    care va genera cateva zeci de noi locuri de munca in anul 2011.
    Liviu Iordache, directorul Companiei Nationale de Autostrazi,
    declara pentru Romania Libera ca el nu crede in ipoteza
    furtului de bani publici destinati infrastructurii, ci doar in cea
    a cheltuirii neeficiente a acestora, intrucat “poate sunt licitatii
    care nu sunt bine urmarite”.

    Petrom inaugureaza astazi noul sau cartier general, Petrom City din Bucuresti, cel mai mare sediu
    al unei companii din Romania si o investitie care a depasit 130 de
    milioane de euro, anunta Adevarul. O noua criza politica,
    derapajele bugetare, dar si turbulentele din zona euro ar putea fi
    principalele amenintari la adresa monedei nationale in prima parte
    a anului viitor, conform analistilor care se asteapta la o scumpire
    a euro pana la 4,35-4,4 lei.

    Desi, pe hartie, Romania are un plan de combatere a defrisarilor ilegale, este
    pe ultimul loc in UE la capitolul actiuni concrete si risca
    sanctiuni dure in urmatorii doi ani, scrie Evenimentul
    Zilei    , citand opinii ale oficialilor europeni conform carora ne
    aflam la coada Uniunii la capitolul grija fata de paduri. Astazi
    debuteaza targul imobiliar tIMOn, la AFI Palace Cotroceni, unde
    tinerii pot cumpara garsoniere fara sa plateasca TVA.

    Aurul a urcat saptamana aceasta la un maxim
    istoric     la cursul BNR, de 145 de lei pentru un gram, cu circa
    40% peste nivelul de la inceputul anului, in special datorita
    fluctuatiilor pe plan international, remarca Ziarul
    Financiar    . Guvernul a cuprins in proiectul de buget pentru 2011
    o reducere de 1,2 mld. lei (285,7 mil. euro) la capitolul asigurari
    sociale si ajutoare pentru familii si copii, inainte de a anunta
    cum vor modifica legile de acordare a acestora.

  • Floreasca Business Park, vandut pentru 100 mil. euro

    “Pretul de achizitie va fi de circa 27,6 milioane de euro. (…)
    NEPI si-a asumat achitarea unui credit bancar de 73,6 milioane de
    euro existent la 30 iunie 2010”, se arata intr-un anunt al fondului
    de investitii listat la bursa din Londra.
    Proprietarii cladirii de birouri erau compania Portland Trust,
    controlata de omul de afaceri britanic Robert Neale, care s-a
    asociat cu fondul american de investitii Apollo pentru dezvoltarea
    de proiecte imobiliare. Avocatii NEPI in aceasta tranzactie au fost
    reprezentantii firmei Reff & Asociatii, in timp ce vanzatorii
    au fost asistati de NNDKP.


    Floreasca Business Park este un proiect de birouri cu o
    suprafata inchiriabila de 36.000 de metri patrati, inchiriat catre
    companii precum Oracle, Holcim, DHL sau Agip. Portland Trust se
    afla la al treilea exit de pe piata birourilor din Capitala, dupa
    ce a dezvoltat si vandut proiectele Opera Center din zona Eroilor
    si parcul de afaceri Bucharest Business Park din spatele Casei
    Presei Libere. Investitia in proiectul din Floreasca a fost
    finantata printr-un credit de peste 70 de milioane de euro obtinut
    de la Raiffeisen Zentralbank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preturile la locuinte sunt considerate inca prea mari

    Ceilalti reprezinta o “cerere latenta”, care cerceteaza piata;
    ei se pot transforma in cumparatori dupa o perioada de timp de
    cateva luni. “Multi potentiali cumparatori gasesc o proprietate
    interesanta pe care ar cumpara-o dar decid sa amane achizitia,
    cautand in continuare o oferta mai buna”, declara Alexandru Pricop,
    managing partner al sucursalei Coldwell Banker Banu Manta, una
    dintre cele noua sucursale imobiliare din Bucuresti ale
    companiei.

    “Scaderea preturilor fata de varful din 2008 a dus, in ultimele
    trei luni, la o majorare de 30% a cererii. Cresterea s-a manifestat
    in special in ceea ce priveste cererea latenta care, in timp, se
    transforma in cerere imediata. Pentru acestia din urma, procesul de
    achizitie dureaza in medie intre sase saptamani si doua luni”,
    estimeaza Pricop.

    In ceea ce priveste piata rezidentiala in luna noiembrie,
    consultantii Coldwell Banker afirma ca preturile au ramas la un
    nivel similar cu cel din luna octombrie, oferta pastrandu-se de
    asemenea in aceiasi parametri comparativ cu luna precedenta.

  • Ignatul PIGS: cine urmeaza dupa Grecia si Irlanda?

    Europa are din nou probleme. De fapt, Europa are cam aceleasi
    probleme pe care le avea si in primavara, cand, ca sa faca uitata
    tragedia Greciei, Comisia Europeana a alcatuit impreuna cu Fondul
    Monetar International un pachet de garantii de 750 de miliarde de
    euro, pus preventiv la dispozitia statelor care s-ar mai confrunta
    cu crize de credibilitate pe pietele financiare. De data aceasta,
    problemele au iesit la suprafata prin Irlanda, indemnata insistent
    de marile puteri ale zonei euro sa ceara asistenta financiara
    internationala de circa 85 de miliarde de euro, pentru a mai
    compensa din povara creata pentru finantele sale publice de efortul
    salvarii unor banci minate din temelii de spargerea balonului
    imobiliar.

    Ca era inevitabil imprumutul s-a vazut din majorarea zi de zi pe
    piata financiara a primelor de risc pentru indatorarea Irlandei,
    exact ca si in cazul Greciei, pana la limita de unde a inceput sa
    afecteze tot mai serios valoarea euro. Unii formuleaza aceasta
    situatie spunand ca “speculatorii ataca zona euro prin Irlanda, asa
    cum au atacat-o in primavara prin Grecia”; altii, mai diplomati, ar
    spune ca “pietele financiare penalizeaza indisciplina fiscala a
    celor mai slabe state din zona euro”. Indiferent cum ar descrie
    lucrurile insa, deznodamantul e acelasi – apelul la FMI, care vine
    cu aceeasi trusa de doctorii amare cu care colinda Europa de la
    sfarsitul lui 2008, cand a vizitat pentru prima data Letonia.

    Intr-un raport din 22 noiembrie, FMI sustine ca zona euro (din
    care fac parte toate cele cinci tari cu probleme de indatorare,
    denumite colectiv PIIGS de analistii rautaciosi – Grecia, Irlanda,
    Portugalia, Irlanda si Italia) trebuie sa creasca ocuparea si
    eficienta fortei de munca si sa creeze concurenta veritabila in
    comert si pe pietele de energie si transport. Adica, printre
    altele, sa renunte la beneficiile sociale generoase, sa
    liberalizeze piata muncii asa incat sa stimuleze angajarea
    tinerilor, revenirea la lucru a somerilor si a femeilor si sa
    devina cat de competitive pot (nu, nu prin deprecierea voita a
    euro). Aceasta pare, intr-adevar, filozofia momentului in Europa,
    inclusiv pentru tarile care nu sunt tinute de acorduri cu FMI, ci
    doar lovite de criza: nu altceva recomanda, de pilda, guvernul
    britanic sau cancelarul german Angela Merkel.

    Dar si structura economiilor la care ar trebui sa se aplice
    reformele respective, si diferentele culturale dintre societatile
    europene contrazic ideea de mars unitar si creeaza tensiuni care se
    reflecta in increderea in moneda euro. Pentru ca euro sa fie, spre
    exemplu, la fel de bun pentru Grecia pe cat este pentru Germania ar
    trebui ca si cresterea economica, si deficitele externe, si
    inflatia din ambele state sa fie sincronizate. Asa ceva nu se
    intampla, asa incat statele cu productivitate crescuta acumuleaza
    excedente bugetare (16,8 miliarde de euro in 2010 in Germania), iar
    cele cu productivitate scazuta acumuleaza deficite. Scenariul se
    intampla pe continent, spun analistii, inca de prin anii ’80, de
    cand nordul bogat s-a decuplat tot mai mult de restul plutonului,
    din care acum se selecteaza victimele de sacrificat pe altarul
    pietelor financiare.

    Decuplarea parea un fapt depasit gratie beneficiilor UE si apoi
    ale zonei euro; am auzit cu totii ani in sir povestile despre tari
    ca Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia care s-au ridicat din
    saracie cu bani europeni, cu munca multa si ieftina si in cele mai
    fericite cazuri cu taxe scazute. Irlanda a ajuns fostul “tigru
    celtic”, invidiat de intreaga Europa – Thomas Friedman,
    editorialistul de la The New York Times, o cataloga in 2007 drept
    “a doua cea mai bogata tara din Europa”. La jumatatea lui noiembrie
    curent, insusi directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, dadea
    asigurari ca Dublinul “se poate descurca” fara ajutorul
    institutiilor financiare internationale. Atunci ce i-a lovit si de
    ce tocmai acum?