BusinessMagazin

Tag: banca

  • Gerom Buzău vrea să se împrumute 3,5 milioane de euro de la o bancă din Republica Moldova

     Din totalul împrumutului, suma de 1,9 milioane de euro va fi acordată pe 7 ani şi va fi destinată refinaţării Gerom.

    De asemenea, 750.000 de euro vor fi alocaţi investiţiilor şi vor fi rambursaţi în termen de 7 ani, iar 850.000 euro pentru activităţile operaţionale, returnarea banilor fiind programată peste doi ani.

    Totodată, acţionarii Gerom vor discuta şi despre obţinerea unei linii de garanţii pe doi ani în limita sumei de 500.000 euro.

    Pentru garantarea sumei împrumutate şi a liniei de garanţii, Gerom va încheia ipotecă pe bunurile mobile (utilaje de producere, automobile şi echipamente), bunuri imobile (complex de producere cu suprafaţă totală de 59.000 metri pătraţi şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 24,03 hectare) şi creanţele băneşti faţă de terţi rezultate din contractele de vânzare-cumpărare încheiate sau pe care societatea urmează să le încheie cu diverşi parteneri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE menţine dobânda de politică monetară la 0,25%

     “Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,25%, 0,75% şi, respectiv, 0%”, a informat banca printr-un comunicat.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă după anunţarea deciziei băncii.

    Doar 3 dintre cei 67 de economişti consultaţi de Bloomberg au estimat o reducere a dobânzii BCE. Analiştii Credit Agricole CIB şi Danske Bank au anticipat scăderea ratei cheie la 0,15%, iar cei ai Goldman Sachs la 0,1%.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Balcerowicz despre Rusia: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm pericolul acţiunilor lui Putin

    Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Balcerowicz se pronunţă în favoarea întăririi unităţii Occidentului şi a unei Alianţe economice transatlantice.

    “O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată”, afirmă el.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie.

    Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prezentăm prima parte din interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

    Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de când Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori – adică Putin şi aliaţii săi – atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

    Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încât acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

    Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

    Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întâmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decât acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

    Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi…

    Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

    Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

    Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decât aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului – Europa şi Statele Unite – este de aproape 20 de ori mai mare decât al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

    Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

    Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sunt fragile!

    Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sunt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sunt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

    Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

    Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

    Reporter: Unele ţări sunt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

    Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sunt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

    Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sunt afectate.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Rusia ameninţă misiunea diplomatică a SUA, după ce JPMorgan a blocat o plată a unei ambasade ruse

     Cea mai mare bancă americană a blocat o remitere de la ambasada Rusiei la Astana către Sogaz Insurance “sub pretextul sancţiunilor împotriva Rusiei impuse de Statele Unite”, potrivit unui comunicat al ministerului rus al Afacerilor , transmite Bloomberg.

    “Orice acţiuni ostile împotriva misiunii diplomatice ruse sunt o încălcare extrem de gravă a legii internaţionale şi presupun consecinţe serioase, care vor afecta în mod inevitabil activităţile ambasadei şi consulatelor SUA în Rusia”, a afirmat Lukaşevici în comunicat.

    Printre partenerii strategici ai Sogaz Insurance se numără Bank Rossiya, instituţie de credit cu sediul la Sankt Petersburg vizată de sancţiunile adoptate de SUA împotriva Rusiei în contextul tensiunilor din Ucraina şi anexării Peninsulei Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele BNR au scăzut în martie cu 377 milioane euro, la 31,27 miliarde de euro

     În martie s-au înregistrat intrări de 1,73 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit datelor transmise marţi de banca centrală.

    Totodată, au fost consemnate ieşiri de 2,11 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a extins cu patru persoane grupul de acţionari fără drept de vot la Banca Comercială Carpatica

    Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a emis un ordin prin care a dispus suspendarea exercitării drepturilor de vot ale acţionarilor care fac parte din grupul de persoane “Cojocaru-Lupu”, care a acţionat concertat pentru cumpărarea unei deţineri calificate în capitalul social al Băncii Carpatica, respectiv Carabulea Oprea Nicolae, Tănase Daniela, Cojocaru Dana şi Lupu Nicolae”, se arată într-un comunicat transmis de bancă Bursei de Valori.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • BNR a menţinut vineri dobânda cheie la 3,5%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii

     “CA al BNR reafirmă că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va permite îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, precum şi asigurarea stabilităţii financiare”, se arată într-un comunicat transmis vineri de BNR.

    De asemenea, BNR vizează în continuare gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

    De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat încă de la şedinţa de politică monetară din februarie că va fi stopat ciclul de tăiere a dobânzii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a scăzut la 4,4514 lei/euro, cel mai redus nivel de la începutul lunii decembrie

     Un curs de schimb inferior, de 4,4359 lei/euro, a fost anunţat de banca centrală pe 2 decembrie.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4749 lei/euro.

    Leul a câştigat teren şi în raport cu dolarul american, rata de schimb coborând cu 1,14 bani, de la 3,2533 lei/dolar la 3,2419 lei/dolar.

    Cursul de referinţă leu/franc elveţian a scăzut, de asemenea, de la 3,6704 unităţi la 3,6509 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intesa Sanpaolo îşi reevaluează prezenţa pe piaţa românească

     Venitul operaţional al Intesa Sanpaolo în România a stagnat la 47 milioane euro, în timp ce costurile operaţionale au scăzut cu 8,8%, la 30 milioane euro.

    Astfel, profitul operaţional a urcat cu 21,6% faţă de 2012, la 16 milioane euro, potrivit unei prezentări publicate vineri de banca italiană.

    Banca a înregistrat în România o pierdere înainte de taxe şi amortizarea fondului comercial şi a altor active intangibile de 37 milioane euro, mai mare cu 48% faţă de rezultatul negativ din 2012.

    Intesa Sanpaolo avea la finele anului trecut active totale de 1,2 miliarde euro pe piaţa românească, în stagnare faţă de sfârşitul lui 2012, reise din datele prezentate anterior de grupul italian. Depozitele atrase de la clienţi totalizează 700 milioane euro la 31 decembrie, iar creditele către clienţi 800 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discuţii Ponta-Isărescu despre propunerea pentru şefia ASF. La BNR a venit şi Mişu Negriţoiu

     Premierul a venit şi cu ministrul Finanţelor.

    Marţi, premierul a anunţat că va prezenta propunerea pentru conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) după ce va avea o discuţie cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, programată pentru miercuri dimineaţa.

    “Mai am o discuţie mâine dimineaţă cu domnul guvernator şi vom anunţa propunerea”, a spus Ponta, marţi, la Parlament.

    Luni, premierul Victor Ponta a declarat că PSD, UNPR, PC şi UDMR vor avansa, marţi, o propunere comună pentru şefia ASF, el arătând că va avea o discuţie în prealabil şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe această temă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro