Tag: actiuni

  • Văduva lui Steve Jobs are o avere estimată de 14 miliarde de dolari

    Văduva lui Steve Jobs deţine cel mai mare pachet individual de acţiuni Disney, iar acesta valorează mai mult decât acţiunile pe care le deţine la Apple, compania fondată de Steve Jobs.

    Powell Jobs este fondatoarea Emmerson Collective, companie care face lobby pentru reforme în privinţa educaţiei, emigrării şi conservarea naturii. Ea ocupă de asemenea funcţia de preşedinte al unei organizaţii caritabile care ajută elevii cu o situaţie materială precară să se pregătească pentru colegiu.

    După moartea soţului Steve Jobs, ea a moştenit 5,5 milioane de acţiuni la Apple, precum şi mare parte din averea lui Jobs.

  • Premierul Ucrainei: Rusia a declarat “RĂZBOI”. Trupele au înconjurat baze militare din Crimeea. Ucraina închide spaţiul aerian

    Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

    “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk, citat de AFP.

    “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    UPDATE 09:10 – Dmitri Medvedev: Viktor Ianukovici este în continuare preşedintele legitim al Ucrainei  Preşedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, este în continuare preşedintele legitim al acestei foste republici sovietice, chiar dacă autoritatea sa este “nesemnificativă”, a apreciat luni premierul rus Dmitri Medvedev, citat de AFP.  UPDATE 00:45 John Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei  Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP. 

    Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.  “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.  În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.  Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră.   “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american.  Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi. 

    UPDATE 23:56 – John Kerry se va deplasa marţi la Kiev  Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.  Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei.  În acelaşi timp, un oficial american a afirmat că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei.  “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.  În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului.   

    UPDATE 22:34 – Angela Merkel: Vladimir Putin acceptă un “grup de contact” pentru începerea unui dialog  Vladimir Putin a acceptat o propunere a cancelarului Angela Merkel privind crearea unui “grup de contact” pentru a “începe un dialog” în privinţa Ucrainei, a anunţat duminică Guvernul german, după o convorbire telefonică a cancelarului german cu preşedintele rus, relatează AFP.

    UPDATE 21:36 – Vladimir Putin discutat la telefon cu Angela Merkel pe tema evoluţiei situaţiei din Crimeea

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au purtat o conversaţie telefonică, duminică, pe tema evoluţiei situaţiei din Crimeea, în sudul Ucrainei, anunţă site-ul Preşedinţiei Federaţiei Ruse.

    În cursul discuţiei telefonice, Angela Merkel şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluţia situaţiei în Crimeea.

    În schimb, Vladimir Putin a atras atenţia asupra ameninţării prezentate de către forţele ultranaţionaliste ucrainene, “care pun în pericol viaţa şi interesele cetăţenilor ruşi şi populaţiei vorbitoare de limbă rusă” din Ucraina, potrivit unui comunicat al Kremlinului.

    Preşedintele rus i-a semnalat cancelarului german că “măsurile luate de Rusia sunt adecvate” situaţiei din prezent.

    Putin şi Merkel au convenit să continue consultările atât la nivel bilateral, cât şi în format extins în vederea normalizării crizei ucrainene, anunţă Kremlinul.

    UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

    Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în fuincţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

    Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

    Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

    UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de “agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

    Ucraina intenţionează să se apere de “agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

    În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

    În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

    UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

    Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

    Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

    În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

    UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

    Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

    Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

    Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

    În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

    În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. “Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. “Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

    Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

    UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Capitalistul săptămânii: Max Auschnitt

    Max Auschnitt s-a născut în Galaţi în 1888. A fost primul fiu al lui Osias Auschnitt, proprietarul unei mici fabrici, care emigrase din împrejurimile oraşului Lvov, parte a Imperiului Austro-Ungar. Părinţii l-au trimis pe tânărul Max să studieze în Viena, în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale din Viena. S-a oferit apoi voluntar şi a servit armata română în timpul Primului Război Mondial. La începutul anilor ‘20, Max Auchnitt a preluat fabrica de sârmă şi de cuie din Galaţi, fondată de tatăl lui, şi a transformat-o în grupul Uzinele Metalurgice Titan Nadrag Cala (TNC). 

    Acesta avea în componenţă, pe lângă laminorul de la Galaţi, o nouă fabrică de oţel – Oţelu Roşu – şi mai multe alte uzine metalurgice. Împreună cu subsidiare precum Magazinele Unite, Socomet şi altele, grupul avea circa 1.000 de angajaţi. La sfârşitul anului 1920, Auschnitt a preluat controlul asupra companiei austriece Steg, după ce a cumpărat o mare parte din acţiunile acesteia. Steg deţinea în România compania producătoare de oţel Uzinele şi Domeniile de Fier Reşiţa (UDR) şi era cea mai mare companie românească interbelică, ce avea un capital de peste un miliard de lei şi peste 22.000 de angajaţi.

    Max a fost delegat ca administrator la Uzinele şi Domeniile de Fier Resiţa, iar compania, aflată în pragul falimentului în acel moment, a revenit la profitabilitate sub cârma lui. Ca rezultat al achiziţiilor sale, Auschnitt a devenit cunoscut în România drept „Regele Oţelului„. Prin Steg, Auschnitt a preluat apoi controlul uzinei de oţel Sartid din Iugoslavia şi o fabrică de locomotive din Polonia.

    Pe lângă afacerile din industria grea, Auschnitt a avut acţiuni în multe alte companii, între care Societatea Română de Telefoane sau Banca Chrissoveloni, şi a avut numeroase proprietăţi imobiliare, între care şi vila de lângă Piaţa Victoriei cumpărată în anii 2000 de Gigi Becali. Max Auschnitt concura cu Nicolae Malaxa, atât în afaceri, cât şi în obţinerea favorurilor regelui. El a pierdut lupta cu Malaxa, iar în 1940, în urma unor acuzaţii aduse de acesta, a fost supus unui proces aranjat şi condamnat la şase ani de închisoare. A fost închis la Jilava, o închisoare cunoscută pentru faptul că puţini i-au supravieţuit.

    Max Auschnitt a fost unul dintre supravieţuitori, fiind protejat de multe ori chiar de către ceilalţi deţinuţi. După fuga lui Carol al II-lea din România, lui Auschnitt i-a fost permisă de către mareşalul Antonescu mutarea într-un sanatoriu, iar apoi în arest la domiciliu. În 1944, după ce a aflat că naziştii germani plănuiau uciderea lui, a fugit din ţară cu ajutorul prietenului său Matei Ghica, pilot în cadrul Forţelor Aeriene Române. Au zburat în Egipt, iar germanii au iniţiat un proces şi l-au condamnat la moarte în absenţă.

    După ce germanii s-au predat şi a fost exonerat de acuzaţiile false care i se aduseseră, Auschnitt s-a întors în România pentru a asista la reconstrucţia ţării. În 1947, devenea însă evident că ţara va cădea sub influenţa rusă şi că se va instaura regimul comunist, iar Auschnitt a decis să părăsească România pentru totdeauna.

    A plecat în Statele Unite ale Americii şi a devenit cetăţean american. Un an mai târziu, comuniştii i-au confiscat toate proprietăţile şi l-au condamnat din nou la moarte în absenţa sa. Auschnitt şi-a continuat afacerile în SUA. A înfiinţat împreună cu fratele lui, Edgar, care a fost de asemenea partener în Titan Nadrag Calan şi subsidiarele acesteia, compania Flexigrip Inc., redenumită apoi Minigrip, care producea fermoare de plastic pentru industria ambalajelor. Max Auschnitt a murit însă în 1959 la New York şi nu s-a bucurat de succesul acesteia.

    Minigrip a devenit mai târziu o subsidiară a ITW şi este cunoscută acum drept ITW Zippak. În România, moştenitorii săi au primit despăgubiri de circa 40 milioane de dolari, în acţiuni ale Fondului Proprietatea, precum şi drepturile pentru mai multe imobile.
     

  • Spania a început privatizarea celei de-a patra mari bănci a ţării, naţionalizată în timpul crizei

     Guvernul de la Madrid a fost nevoit să ceară ajutorul altor state din zoana euro pentru a obţine fondurile necesare consolidării sectorului bancar, afectat puternic în timnpul crizei financiare de prăbuşirea sectorului imobiliar, potrivit Bloomberg.

    UBS, Deutsche Bank şi Morgan Stanley vând pachetul de acţiuni în numele Banco Financiero y de Ahorros, grupul părinte al Bankia, preluat integral de statul spaniol prin intermediul fondului de sprijinire a băncilor cu probleme, potrivit unui document transmis de UBS bursei din Madrid.

    La cotaţia din închiderea şedinţei burseiere de joi, de 1,58 euro pe titlu, pachetul de acţiuni de 7,5% ar valora 1,36 miliarde de euro.

    Acţiunile au fost oferite investitorilor în intervalul de preţ 1,5-1,55 euro, au declarat două surse apropiate situaţiei. Cererea este suficientă pentru achiziţia întregului pachet de acţiuni, au spus sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fond administrat de Horia Manda a luat pachetul majoritar de acţiuni al Star Storage

    “Investiţia Emerging Europe Accession Fund în Star Storage are ca scop accelerarea dezvoltării afacerilor companiei. Noi credem în perspectivele pe termen lung pentru serviciile şi soluţiile de management al informaţiilor şi ne aşteptăm la o creştere de două cifre a pieţei în următorii ani. În acelaşi timp, suntem nerăbdători să lucrăm direct cu fondatorul companiei şi capabila echipă de management pentru a dezvolta în continuare compania (…)”, a spus  Horia Manda, managing partner al Axxess Capital.

    Citeşte mai multe pe  www.zf.ro

  • Constantin Niţă, ministrul pentru energie: Vrem ca banii obţinuţi din listările Electrica, Hidroelectrica şi C.E. Oltenia să rămână în companii

    “Urmează trei listări foarte importante pentru noi anul acesta: Electrica, Hidroelectrica şi CEO. Toţi banii obţinuţi din listări vor rămâne în companii pentru dezvoltare. Mizez foarte mult pe acest gen de acţiuni la bursă care pot să aducă bani în companie”, a spus Niţă la ZF Power Summit 2014.

    Listările vor fi făcute în luna iunie, a continuat ministrul, care a adăugat că “avem discutii cu consultanţii, care nu vor ca listările să fie făcute în aceeaşi lună. Vom avea noi discuţii în luna aprilie cu FMI şi Banca Mondială”.

    Legat de procesele pe care le are compania Electrica, Niţă a precizat că “procesele pe care le are Electrica sunt în diferite stadii. Electrica, indiferent de cum se vor soluţiona aceste procese, are de luat bani, nu de dat, de ordinul sutelor de milioane de euro”.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Iarna grea din SUA a reuşit să îngroape şi dolarul

    Datele Rezervei Federale din New York au indicat o înrăutăţire a climatului de afaceri în februarie, iar indicele încrederii în piaţa construcţiilor rezidenţiale a avut cea mai mare scădere din 1985 încoace, posibil şi din cauza iernii deosebit de severe din SUA.

    În acelaşi timp, datele Trezoreriei arată că investitorii au vândut active americane în valoare de aproape 120 mld. dolari numai în decembrie, iar ieşirile nete de capital din piaţa de acţiuni au ajuns anul trecut la 214 mld. dolari, în timp ce zona euro a atras intrări nete de 111 mld. dolari. Zona euro a avut anul trecut un excedent record al contului curent de 216 mld. euro, în timp ce SUA a avut un deficit de aproape 400 mld. euro.

    “Faptul că euro a fost cea mai puternică monedă în 2013 poate fi clar atribuit acestor decalaje legate de balanţa de cont curent şi de fluxurile de investiţii”, a comentat Alan Ruskin, economist al Deutsche Bank.

    Seria datelor economice defavorabile a continuat şi după căderea de miercuri a dolarului, cu un nou raport al pieţei imobiliare care arată că din cauza iernii aspre, vânzările de locuinţe au scăzut în ianuarie cu 5,1% în ianuarie, la 4,62 mil. unităţi, cel mai slab rezultat din iulie 2012 până acum.

  • Financial Times: “Restructurare-monstru” la Royal Bank of Scotland, cu cel puţin 30.000 de concedieri

     RBS, controlată de guvernul britanic printr-o participaţie de 81% din acţiuni, va anunţa probabil săptămâna viitoare retragerea din multe activităţi riscante din zona de investment banking, precum şi un plan de vânzare a majorităţii afacerilor internaţionale, potrivit Financial Times (FT).

    Restructurarea se va încadra într-o serie de “măsuri brutale” de reducere a cheltuielilor şi disponibilizări, dorite de către noul director general al băncii, Ross McEwan. Se estimează că restructurarea şi celelalte măsuri pregătite de McEwan ar putea conduce la disponibilizarea a mai mult de un sfert dintre cei 120.000 de angajaţi ai băncii în următorii 3-5 ani.

    “Eu nu doresc să conduc cea mai mare bancă din lume. Eu doresc să conduc cea mai bună bancă din Marea Britanie, ceea ce nu are de-a face cu mărimea instituţiei. Multe dintre costurile noastre sunt vechi, generate de statutul de grup global, care nu ne mai caracterizează”, a declarat McEwan într-o postare publicată recent pe site-ul băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook cumpără cu 19 miliarde de dolari aplicaţia WhatsApp

     Facebook va plăti patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp vor primi acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.

    “WhatsApp este pe punctul de a conecta un miliard de persoane. Serviciile care ating un astfel de nivel au o valoare neverosimilă”, a afirmat Mark Zuckerberg.

    “WhatsApp a construit un serviciu de mesagerie mobilă în timp real care deţine o poziţie de lider şi care creşte foarte rapid”, subliniază Facebook într-un comunicat. Grupul dezvăluie că WhatsApp are peste 450 de milioane de utilizatori lunar, dintre care 705 sunt activi zilnic, şi că peste un milion de persoane îşi deschid cont în fiecare zi.

    Volumul de mesaje trimise se apropie de “volumul total al SMS-urilor operatorilor de telecomunicaţii la nivel mondial”, a dat asigurări el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peugeot a convenit un plan de salvare de 5,2 miliarde euro cu Franţa, Dongfeng China şi banca Santander

     Peugeot va atrage finanţare prin vânzarea de noi acţiuni şi certificate şi încheierea unui parteneriat cu grupul spaniol Banco Santander, a anunţat miercuri compania franceză.

    Guvernul francez şi Dongfeng vor plăti câte 800 milioane euro, primind în schimb câte un pachet de 14% din acţiunile Peugeot. Noii acţionari vor finanţa astfel jumătate dintr-o majorare de capital de 3 miliarde euro.

    Compania a primit totodată o linie de credit de 2,7 miliarde euro de la un grup de bănci. Alte 770 milioane euro vor fi atrase prin emiterea de certificate de preempţiune pentru acţiuni la acelaşi preţ la care va fi efectuată majorarea de capital.

    Schema reprezintă un punct de cotitură în istoria de 118 ani a Peugeot, familia fondatoare renunţând pentru prima dată la controlul asupra companiei în încercarea de a obţine finanţare pentru dezvoltare şi extinderea către pieţele emergente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro