Blog

  • Şeful misiunii FMI: Reducerea CAS nu e bugetată pe 2014, ar trebui lărgită baza şi alte măsuri

     “Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare”, a răspuns Andrea Schaechter.

    Şeful misiunii FMI recunoaşte că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar “cu mare grijă”, pentru a evita o gaură în buget.

    “În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (…) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (…) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa”, a adăugat Schaechter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI estimează o creştere economică constantă pentru 2014

     “Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor”, a declarat marţi şeful misiunii Fondul Monetar Internaţional (FMI) în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de presă de la încheierea vizitei de două săptămâni.

    Ea a arătat că având o cerere internă mai puternică şi pentru contul curent este anticipată o creştere, la 1,8% din PIB. Pentru acest an, contul curent este proiectat la 1,2% din PIB, la ajustarea căruia contribuie cererea internă slabă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial mediu a crescut în septembrie

     “În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au fost de 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce au făcut în România trei dintre cei mai puternici oameni de afaceri din lume

    IN TREI ZILE ALE SĂPTĂMÂNII TRECUTE, MARŢI, MIERCURI ŞI JOI, CEI TREI ŞEFI DE COMPANII AU VENIT ÎN ROMÂNIA. Doi dintre ei – Muhtar Kent şi Levent Çakiroǧlu – au participat la inaugurarea unor investiţii în fabricile de la Ploieşti şi, respectiv, Găeşti. Prezenţa lui Nicandro Durante la Bucureşti a fost discretă, iar până la închiderea ediţiei reprezentanţii companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea venirii sale în România. Coca-Cola şi British American Tobacco în schimb şi-au pregătit rute pentru vizite ale şefilor supremi.

    Săptămâna trecută, marţi, în magazinele din zona Promenada, în Capitală, s-a plimbat Muhtar Kent, preşedinte şi CEO al The Coca-Cola Company, o companie cu o cifră de afaceri anuală de 48 de miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro). Iar miercuri magazinele din zona Aerogării din Bucureşti au fost vizitate de Nicandro Durante, Chief Executive al British American Tobacco, care coordonează afaceri de peste 53 de miliarde de euro în 2012.

    SEFUL COCA-COLA A PARTICIPAT LA INAUGURAREA UNEI INVESTIŢII DE 22 DE MILIOANE DE EURO ÎN FABRICA DE LA PLOIEŞTI A ÎMBUTELIATORULUI DE PE PIAŢA LOCALĂ, CCHBC. El a ţinut un scurt discurs dar nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor prezenţi la eveniment. A precizat totuşi că produsele de pe noua linie de îmbuteliere vor merge şi către export, ţintind peste 100 de milioane de consumatori. La eveniment a fost prezent şi CEO-ul Coca-Cola HBC AG, Dimitris Lois.

    Exportul are deja o pondere mare în activitatea fabricii deţinute de British American Tobacco, tot la Ploieşti. Mike Edwards, directorul fabricii, spunea recent pentru Business Magazin că până la sfârşitul acestui an va fi finalizată investiţia de 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii, iar volumele exportate ar urma astfel să crească de la 46% la circa 60%. Din cele circa 50 de fabrici pe care le are BAT în întreaga lume, doar 17 exportă mai mult decât se consumă pe plan local, explică Edwards contextul.

    O PONDERE A EXPORTURILOR ŞI MAI MARE O ARE ÎNSĂ FABRICA ARCTIC DE LA GĂEŞTI. 85% din producţie merge peste hotare, spre ţări ca Turcia, Polonia, Spania, Franţa, Germania şi Africa de Sud. Iar procentul va creşte şi mai mult, pentru că a fost inaugurată o investiţie de 23,9 milioane de euro într-o nouă linie de producţie. Capacitatea de producţie va creşte cu 25%, Arctic fiind deja „cel mai mare producător de frigidere din Europa„, spune Levent Çakiroǧlu, preşedinte al Diviziei Bunuri de Folosinţă Îndelungată a Koç Holding şi CEO la Arçelik Group.

    „Investiţia noastră de la Găeşti este una dintre cele mai importante„, afirmă Çakiroǧlu, care precizează că grupul investeşte în fiecare an în cele 14 fabrici pe care le are în Turcia, Rusia, România, China şi Africa de Sud. „Permanent investim în fabricile noastre, pentru creşterea capacităţii de producţie, pentru diversificarea modelelor produse sau, câteodată, pentru a face o schimbare mare, cum e cazul fabricilor pe care le cumpărăm şi le retehnologizăm.„
     

  • La 36 de ani conduce un magazin online care vinde mobilă de 1,5 mil. euro şi vrea să crească afacerea de 10 ori în doi ani

    DISCURSUL CRISTINEI MIU ESTE CURAT. Deşi a lucrat ani buni într-o multinaţională, unde şi-a şi format mare parte din carieră, jargonul corporatist nu se resimte în vocabularul său. Absolventă de ASE în anul 2000 şi de Drept în 2009, Cristina Miu s-a angajat la început într-o companie „mică„ de import-export, unde a fost mai întâi asistent şi apoi director de vânzări.

    A trecut în barca grupului german Metro în 2007, mai exact în divizia de hipermarketuri Real, unde timp de şase ani a fost category manager în domeniul mobilierului şi al decoraţiunilor interioare – „asta înseamnă că analizam obiceiurile de consum din fiecare ţară şi stabileam ce sortimente de mobilier intră în magazine; am dezvoltat şi gama de produse marcă proprie în zona de textile pentru casă: Tip, Real Quality şi Villa Noblesse”.

    Ulterior, a fost strategic buyer pentru toate ţările europene în care e prezenţă reţeaua Real, mai puţin Germania – Turcia, Rusia, Polonia, Ucraina, România. „Plecam frecvent în India şi în China, unde Metro are birouri de achiziţii. Acolo te aştepta un om şi te ducea în mai multe fabrici şi stabileai un sortiment. Plecai cu o listă imensă în funcţie de ce voia să comande fiecare ţară, iar achiziţiile se făceau centralizat pentru a obţine un preţ cât mai bun.”

    CUMPĂRAREA CELOR 20 MAGAZINE REAL DE CĂTRE GRUPUL FRANCEZ AUCHAN, anunţată anul trecut şi finalizată în luna octombrie 2013, nu i-a priit managerului care a decis, la 35 de ani, să încerce altceva. „Ştiu că pare ciudat, dar am aplicat pentru slujbă pe un site de recrutări. Căutau un category manager, dar când am văzut despre ce e vorba, mi-am zis că merit mai mult decât atât. Era un alt nivel de business şi am considerat că după şapte ani de Metro puteam mai mult„, spune Cristina Miu despre începuturile sale la Homeycomb.ro.

    După câteva zile a fost chemată la un alt interviu, unde fişa postului se schimbase şi i s-a oferit poziţia de CEO al magazinului online. Afacerea Homeycomb.ro este deţinută de un grup de investitori olandezi şi a fost concepută ca un club privat: comunitatea membrilor înregistraţi pe site primeşte zilnic un newsletter prin care află despre campaniile şi produsele care beneficiază de oferte. În fiecare zi, câte un articol are un preţ redus faţă de preţul din magazinele tradiţionale. Folosirea site-ului necesită crearea unui cont, pentru că anumiţi furnizori nu doresc să dezavantajeze retailerii tradiţionali, astfel că preţurile reduse sunt vizibile doar pentru membrii existenţi.

    „Este o provocare pentru că este un proiect la început, creştem de la zi la zi, iar pentru mine, venită dintr-o corporaţie unde existau proceduri pentru orice, aici trebuie să creez eu procedurile. În plus eu veneam dintr-un mediu offline şi acum am trecut în online.„ Mărturiseşte că a pornit cu o reţinere, dat fiind că mobilierul şi decoraţiunile pentru casă nu se pretau, în opinia ei, pentru un alt tip de vânzare decât cea fizică, însă astăzi spune că doar segmentul online le mai permite comercianţilor să raporteze creşteri de la o lună la alta, lucru evident dacă ne uităm la nivelul de dezvoltare a comerţului electronic – „noi creştem cu 30-40% de la lună la lună„.
     

  • Raul Ciurtin

    Raul Ciurtin este antreprenorul care a transformat Albalact, o fabrică falimentară, într-o companie care se luptă în domeniul lactatelor cu multinaţionale.

    În ultimii cinci ani compania lui Raul Ciurtin, care este listată la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti, a crescut cifra de afaceri de peste două ori şi jumătate şi a urcat două poziţii în topul procesatorilor, ajungând pe locul trei.

    “Am ajuns în perioada în care mi se pare important să menţin Albalact în termeni de cifră de afaceri şi să fac cât de mult profit se poate”, spune Raul Ciurtin. Compania a crescut an de an, chiar dacă după venirea crizei ritmul a fost încetinit, după ce în perioada de boom viteza de creştere anuală era de zeci de procente; pe-atunci însă şi piaţa creştea zdravăn – în 2006 industria a avansat cu o treime, iar compania a avut un avans de 70% a vânzărilor.

    Pe parcursul ultimilor cinci ani, cifra de afaceri a companiei a crescut de peste două ori şi jumătate şi deşi el însuşi este un exemplu că antreprenorii români se pot lupta umăr la umăr cu multinaţionalele, rezultatele nu-l fac pe Raul Ciurtin să se împăuneze, ci mai degrabă se arată, după propriile spuse, “foarte atent” la ce se întâmplă în piaţă.

    Povestea afacerii lui Raul Ciurtin a început când era medic stagiar la Baia Mare iar tatăl său, Petru Ciurtin, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Albalact, o companie aflată la acel moment în pragul falimentului. La Revolutie, Raul Ciurtin, acum in varsta de 41 de ani, era un liceean care se gandea sa faca o cariera in medicina. “Mi-am dorit sa fiu medic, iar la momentul cand am hotarat sa urmez medicina, profesia de medic avea o mare valoare in societatea romaneasca, era foarte apreciata, respectata. A fi medic era si pentru mine un ideal mare pe care mi-am dorit sa-l ating”, isi incepe Ciurtin povestea. Insa dupa ce a absolvit Facultatea de Medicina Iuliu Hatieganu din Cluj si a urmat timp de doi ani stagiatura ca medic generalist la Satu Mare, el a realizat ca nu alesese drumul potrivit.

    Albalact a fost de fapt Intreprinderea de Industrializare a Laptelui infiintata in 1971 in Alba Iulia, care a intrat in regres dupa Revolutie. De altfel, potrivit lui Ciurtin, la momentul preluarii societatii, fabrica se afla intr-o situatie dezastruoasa, iar datornicii bateau la usa.

    “Am hotarat impreuna cu tatal meu sa preiau fraiele acestei afaceri ca administrator unic si acum imi dau seama ca mi-am luat pe umeri o responsabilitate uriasa, la o varsta inca foarte frageda pentru un manager. Dar, la vremea respectiva, nu realizam exact ce se intampla sau ceea ce urma sa se intample. Stiam doar ca imi doream o reusita in a dezvolta o afacere”, isi aminteste Raul Ciurtin, presedintele Albalact.

    Raul Ciurtin, omul care in prezent coordoneaza o companie cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, spune ca la inceput nu i-a fost foarte usor, iar impactul cu lumea afacerilor a fost pentru el in urma cu zece ani unul destul de dur.

    Albalact, companie al carui actionariat este controlat in acest moment de Petru Ciurtin si Raul Ciurtin, dar si de fondul de investitii cipriot RC2 Limited, produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact, iar fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Producatorul din Alba Iulia este lider de piata pe segmentele de unt, cu brandul Albalact si lapte proaspat, cu Zuzu, iar pe categoriile de smantana si lapte UHT ocupa locul doi. Cu aceste produse, Albalact detine aproape 15% din piata locala a lactatelor, estimata la circa 900 de milioane de euro, in care are ca principali competitori filiale locale ale multinationalelor Friesland, Danone, Hochland si Lactalis (care a achizitionat LaDorna).

  • Raul Ciurtin

    Raul Ciurtin este antreprenorul care a transformat Albalact, o fabrică falimentară, într-o companie care se luptă în domeniul lactatelor cu multinaţionale.

    În ultimii cinci ani compania lui Raul Ciurtin, care este listată la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti, a crescut cifra de afaceri de peste două ori şi jumătate şi a urcat două poziţii în topul procesatorilor, ajungând pe locul trei.

    “Am ajuns în perioada în care mi se pare important să menţin Albalact în termeni de cifră de afaceri şi să fac cât de mult profit se poate”, spune Raul Ciurtin. Compania a crescut an de an, chiar dacă după venirea crizei ritmul a fost încetinit, după ce în perioada de boom viteza de creştere anuală era de zeci de procente; pe-atunci însă şi piaţa creştea zdravăn – în 2006 industria a avansat cu o treime, iar compania a avut un avans de 70% a vânzărilor.

    Pe parcursul ultimilor cinci ani, cifra de afaceri a companiei a crescut de peste două ori şi jumătate şi deşi el însuşi este un exemplu că antreprenorii români se pot lupta umăr la umăr cu multinaţionalele, rezultatele nu-l fac pe Raul Ciurtin să se împăuneze, ci mai degrabă se arată, după propriile spuse, “foarte atent” la ce se întâmplă în piaţă.

    Povestea afacerii lui Raul Ciurtin a început când era medic stagiar la Baia Mare iar tatăl său, Petru Ciurtin, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Albalact, o companie aflată la acel moment în pragul falimentului. La Revolutie, Raul Ciurtin, acum in varsta de 41 de ani, era un liceean care se gandea sa faca o cariera in medicina. “Mi-am dorit sa fiu medic, iar la momentul cand am hotarat sa urmez medicina, profesia de medic avea o mare valoare in societatea romaneasca, era foarte apreciata, respectata. A fi medic era si pentru mine un ideal mare pe care mi-am dorit sa-l ating”, isi incepe Ciurtin povestea. Insa dupa ce a absolvit Facultatea de Medicina Iuliu Hatieganu din Cluj si a urmat timp de doi ani stagiatura ca medic generalist la Satu Mare, el a realizat ca nu alesese drumul potrivit.

    Albalact a fost de fapt Intreprinderea de Industrializare a Laptelui infiintata in 1971 in Alba Iulia, care a intrat in regres dupa Revolutie. De altfel, potrivit lui Ciurtin, la momentul preluarii societatii, fabrica se afla intr-o situatie dezastruoasa, iar datornicii bateau la usa.

    “Am hotarat impreuna cu tatal meu sa preiau fraiele acestei afaceri ca administrator unic si acum imi dau seama ca mi-am luat pe umeri o responsabilitate uriasa, la o varsta inca foarte frageda pentru un manager. Dar, la vremea respectiva, nu realizam exact ce se intampla sau ceea ce urma sa se intample. Stiam doar ca imi doream o reusita in a dezvolta o afacere”, isi aminteste Raul Ciurtin, presedintele Albalact.

    Raul Ciurtin, omul care in prezent coordoneaza o companie cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, spune ca la inceput nu i-a fost foarte usor, iar impactul cu lumea afacerilor a fost pentru el in urma cu zece ani unul destul de dur.

    Albalact, companie al carui actionariat este controlat in acest moment de Petru Ciurtin si Raul Ciurtin, dar si de fondul de investitii cipriot RC2 Limited, produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact, iar fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Producatorul din Alba Iulia este lider de piata pe segmentele de unt, cu brandul Albalact si lapte proaspat, cu Zuzu, iar pe categoriile de smantana si lapte UHT ocupa locul doi. Cu aceste produse, Albalact detine aproape 15% din piata locala a lactatelor, estimata la circa 900 de milioane de euro, in care are ca principali competitori filiale locale ale multinationalelor Friesland, Danone, Hochland si Lactalis (care a achizitionat LaDorna).

  • Comerţul modern, o piaţă ajunsă la majorat: Peste 1.000 de magazine cu afaceri de 7-8 mld. euro.

    Comerţul modern, a cărui istorie a început să se scrie în a doua jumătate a anilor ’90, a depăşit pentru prima dată în acest an pragul de 1.000 de magazine, iar cele 12 reţele străine nu vor să se oprească aici.

    Executivii lanţurilor de magazine afirmă că mai este loc de dezvoltare cel puţin încă trei ani – cu circa 100-200 de magazine pe an – în contextul în care suprafaţa medie de vânzare la 1.000 de locuitori este încă mult sub media europeană.

    Mai mult, comerţul modern are o pondere de 50% în totalul comerţului, în timp ce în Occident ponderea urcă spre 80, chiar 90%.  Istoria comerţului modern local, o piaţă de 7-8 mld. euro astăzi, a început să se scrie în 1996 când germanii de la Metro Cash&Carry au deschis primul lor magazin în România.

    Astăzi piaţa este controlată de 12 reţele străine, jucătorii români fiind “răpuşi” de criză sau de agresivitatea giganţilor internaţionali.  În topul celor mai mari reţele de comerţ modern din România se află astăzi Kaufland, Metro şi Carrefour, fiecare cu afaceri de peste 1 mld. euro. Nemţii de la Kaufland au urcat începând cu 2011 pe prima poziţie în top, detronând Metro după 15 ani, şi având afaceri ce s-au apropiat anul trecut de 1,5 mld. euro.