BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Reginele vinului din România sunt mai puternice ca niciodată

    Piaţa vinului, cu o valoare anuală estimată de 350 de milioane de euro pe an, a atras interes din partea mai multor antreprenoare.

    OANA BELU

    Controlează Domeniile Ostrov, firmă care a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei, în creştere cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut. Podgoria Ostrov se întinde pe 1.300 de hectare. Alături de viţă-de-vie, compania mai deţine 500 de hectare cu pomi fructiferi şi 200 de hectare cultivate cu legume.

    LUCHI GEORGESCU

    Deţine afacerea Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vin pe pe piaţa autohtonă. Cu o cifră de afaceri anuală ce se plasează în jurul a 30 de milioane de euro, compania are în portofoliu mărci ca Jad, Mioriţa sau Dorobanţ şi vinuri ca Beciul Domnesc, Comoara Pivniţei, Casa Vrancea 1949 sau 7 Păcate. Vincon are circa 2.000 ha în podgoriile Coteşti, Odobeşti, Panciu şi Huşi.

    AURELIA VIŞINESCU

    “Coordonez în detaliu producţia vinului, mai puţin via, pe care doar o supervizez”, spune Aurelia Vişinescu, oenolog care a fondat propria afacere, Domeniile Săhăteni. Face vinuri, spune ea, de 20 de ani, iar viaţa a dus-o în această direcţie: a crescut la 50 km de Bucureşti, „voiam flori şi am ales să studiez horticultura„. Era în anul doi de facultate când a venit Revoluţia; ar fi vrut să renunţe atunci la studii, dar a descoperit ce-i plăcea cel mai mult: viticultura, „pentru că este foarte multă ştiinţă în vin„. În plus, a ajuns să lucreze în oenologie, o adevărată şansă, după cum recunoaşte chiar ea, „pentru că majoritatea femeilor lucrau în laborator„. A lucrat în cadrul mai multor firme de profil, dar, „ca orice oenolog, visam să am propria vie şi să fac vinul aşa cum îmi doream”.

    A lucrat în Africa, în Australia, dar nu-i place deloc în străinătate, departe de familie. „Am stat trei luni în Africa de Sud şi tăiam zilele de pe calendar; am plecat la aeroport cu 3-4 ore mai devreme pentru că nu mai aveam răbdare.” A cunoscut viile din toată ţara, dar a ales să investească în zona Dealu Mare, care se întinde pe teritorii din Prahova şi Buzău. „Pura întâmplare face ca Săhăteni să fie şi locul în care am produs primul vin, în 1993.„ Zona are cea mai mare densitate de crame, „numai pe străduţa noastră fiind cinci crame funcţionale şi încă două în plan”.

    În acest moment, firma se autofinanţează cap-coadă, dar antreprenoarea spune că anii de început au fost foarte grei. „Au fost momente când dădeam cu capul din grindă în grindă, dar nu m-am gândit niciodată să renunţ. Cred foarte mult în mine şi asta m-a ajutat să nu renunţ.” Deţine jumătate din acţiunile firmei, partenerul fiind un membru al familiei despre care spune că îi „datorează acest start-up„, pentru că a asigurat finanţarea acestuia. Cinci milioane de euro este pragul la care a ajuns suma investiţiilor, incluzând două proiecte cu bani europeni pentru dezvoltarea cramei, în valoare de 1,3 milioane de euro. „Întotdeauna proiectele depăşesc bugetul, la fel ca şi construcţia unei case, pentru că apar cheltuieli neprevăzute.„ Antreprenoarea spune că investiţia proprie a depăşit 2,5 milioane de euro, apropiindu-se mai degrabă de 3 milioane de euro. Pentru dezvoltarea firmei a accesat şi credite bancare, acum închise, iar în finanţarea actuală a firmei un rol important îl are şi cash-ul care se eliberează din amortizări, mai spune ea. Domeniile Săhăteni a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste un milion de euro, iar pentru 2013 „cred că vom depăşi un plus de 30%”, apreciază antreprenoarea, care spune că firma a ajuns la break-even în momentul în care a atins rulaje de un milion.

    „Marja brută este însă relativă, pentru că poate ajunge într-un an la 500%, iar în alt an să încheiem relativ pe pierdere.” Concret, în momentul în care este construit preţul de vânzare al unui vin, „trebuie să iei în considerare că măcar un an din zece este prost în recoltele de struguri„. Or, producătorii de vin s-au confruntat cu această problemă şi în 2010, dar şi în 2012. Valoarea anuală a pieţei vinului este estimată la 350 de milioane de euro, potrivit informaţiilor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, iar la nivelul întregii ţări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viţă-de-vie. Pe parcursul ultimilor ani, segmentul vinurilor ieftine a înregistrat scăderi în vânzări, în 2013, de pildă, cu peste 10%. Rulajele cresc în segmentele mediu şi superior, cu preţuri de peste 20 de lei pe sticla de 750 ml. Poate din acest motiv chiar şi producătorii cu volume mari se axează tot mai mult pe vinurile din segmentele superioare de preţ.

  • Vânzătorii de benzină o duc bine

    Petrom, cea mai mare companie din România în funcţie de vânzări a înregistrat în primul semestru al anului o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ pe perioada similară a anului trecut şi un profit net de 2,3 miliarde de lei (543 de milioane de euro), cu 18% mai mare decât cel raportat în primul semestru din 2012. “În prima jumătate a anului 2013, ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională.

    Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfărşitul anului 2013 sau începutul anului 2014”, a declarat Mariana Ghoerghe, CEO-ul Petrom. Compania a raportat o contribuţie importantă din partea R&M datorată creşterii ratei de utilizare a rafinăriei, dar volumul vânzarilor comerciale a rămas în continuare “sub presiune, evoluând similar cu piaţa”.


    Un plus al vânzărilor a raportat însă Mol România, care a vândut primul semestru un volum cu 7% mai mare faţă de anul trecut. Mol România a vândut în primele şase luni ale anului 235.000 tone de carburanţi, ca urmare a extinderii reţelei de benzinării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de piaţă, a anunţat marţi dimineaţă grupul maghiar de petrol şi gaze. Vânzările de motorină au urcat cu 8%, la 171.000, iar cele de benzină au avansat cu 3%, la 61.000 tone. Pentru trimestrul al doilea MOL a raportat o majorare de 8% a cantităţilor comercializate în România, la 129.000 tone. La nivel de grup, MOL a raporat pentru trimestrul al doilea o scădere de 21%, faţă de primele trei luni ale anului, a rezultatului operaţional (EBITDA CCS – excluzând elementele speciale şi fluctuaţiile de preţuri), la 112 miliarde forinţi.

    O uşoară scădere a segmentului de distribuţie a anunţat Rompetrol, divizia sa de profil – care cuprinde subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas – având o cifra de afaceri brută de 1,170 miliarde USD în primul semestru din 2013, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, fiind influenţată negativ de scăderea cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere. Compania declară însă că prin optimizarea canalelor de vânzare şi programul de reducere a costurilor derulat pentru creşterea profitabilităţii acestui segment au determinat o îmbunătăţire a rezultatului financiar net. Acesta s-a ridicat la 324.136 USD în primul semestru al anului 2013. Rezultatul net negativ din perioada similară a anului 2012 a fost de 22,89 milioane USD.

    Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, deţinut de grupul kazah KazMunaiGaz, şi-a îmbunătăţit rezultatul net consolidat în prima jumătate a anului 2013, înregistrând o diminuare a pierderii nete cu 40%. Acesta s-a situat la nivelul de 78,43 milioane USD, după primele şase luni ale anului 2013,  faţă de 131,83 milioane USD, în aceeaşi perioadă a anului 2012. Îmbunătăţirea rezultatului net consolidat al companiei urmează trendul pozitiv înregistrat în primul trimestru al anului 2013, când pierderea netă a scăzut cu 60%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 şi s-a situat la valoarea negativă de 25,18 milioane USD. La sfârşitul lunii iunie 2013, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 753 puncte de comercializare, incluzând  reţeaua de staţii proprii, staţii partener şi staţiile mobile expres, baze interne de 9 şi 20 mc.
     

  • Grecii de la Frigoglass ţintesc vânzări de 100 mil. euro din vitrinele frigorifice produse la Timişoara

    Frigoglass TimiŞoara, subsidiara locală a grupului grecesc cu acelaşi nume, a avut în primele şase luni ale acestui an vânzări de aproximativ 60 mil. euro din vitrine frigorifice şi ţinteşte o cifră de afaceri de 100 mil. euro în acest an.
     
    Cu vânzări de 75 mil. euro, Frigoglass a ocupat în 2012 poziţia a cincea în topul celor mai mari jucători din industria de maşini şi echipamente pe plan intern.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Fostul şef al Friesland ia o felie de 20 mil. € din piaţa laptelui

    Producătorul de lactate Sole-Mizo România, parte a grupului ungar cu acelaşi nume condus de Gerbrant de Boer, fostul şef al olandezilor de la Friesland în România, a ajuns în patru ani de la intrarea pe piaţă la vânzări de 20 mil. euro.
     
    Cu acest rezultat, ungurii – care au doar import şi distri­buţie în România- au devenit un jucător de talie medie în in­dustrie, cu rezultate apropiate de Covalact – companie care pro­duce însă pe piaţa locală. Anul trecut, Sole-Mizo România a raportat o cifră de afaceri de 90 mil. lei (20 mil. euro), în creş­tere ctu 75% faţă de anul anterior şi a intrat pe pro­fit cu un rezultat net de 1,4 mil. lei. Compania are doar 41 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Spre com­paraţie, în 2009, primul an de prezenţă în România, compania a avut afaceri de 16 mil. lei (3,7 mil. euro).
     
    Pe o piaţă care s-a confruntat în perioada crizei cu scă­de­rea vânzărilor, grupul ungar a câştigat cotă de piaţă în fiecare an şi pe baza contractelor cu reţelele mari de magazine în care brandul Sole a reuşit să intre.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Energie, Agricultură şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Vânzările Porsche România au scăzut cu 20% în primul semestru. Seat, singura marcă pe plus

    Porsche România, cel mai mare importator auto de pe piaţa locală, a livrat în prima jumătate a acestui an aproape 7.600 de autovehicule Audi, Volkswagen, Seat şi Skoda, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în scădere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, declinul fiind în acelaşi ritm cu piaţa auto locală. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • România a avut în iunie a treia mare scădere anuală din UE a volumului vânzărilor de retail

     Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Spania (6,9%), Slovenia (3,6%) şi România (3,1%), iar cele mai puternice creşteri în Luxembourg (27,5%), Lituania (6,7%) şi Polonia (5,5%).

    În rândul celor 22 de state membre care au furnizat date, volumul vânzărilor de retail a scăzut în şapte ţări şi a avansat în 15.

    Raportat la luna mai, România a înregistrat o creştere de 0,1% a volumului vânzărilor de retail în iunie, faţă de un declin de 0,3% în UE. Zece state au consemnat creşteri faţă de luna mai, Bulgaria a stagnat, iar 11 au avut o evoluţie negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agnetha Fältskog, fostă membră a grupului ABBA, recompensată cu Discul de Aur în Suedia

     Aceasta este una dintre rarele apariţii ale fostei componente a trupei ABBA din ultimii ani, care a preferat să se retragă din vizorul presei după destrămarea grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi demisionează după un an

    60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coor-donează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.

    A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.

    “Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.

    PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.


    RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.

    “Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.

    Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.

    Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.

    O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.

    IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.

  • Optimism pe piaţa de electrocasnice: Gorenje previzionează o creştere de 10% a vânzărilor

    „Anul trecut vânzările de produse Gorenje pe piaţa din România au ajuns la circa 12 milioane de euro, conform estimărilor. Pentru acest an însă, mizăm pe un avans cu 10% datorită dezvoltării reţelei de distribuţie şi a lărgirii categoriilor de produse”, a declarat Damir Drazetic, Director General al Gorenje România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în acest an electrocasnicele mari vor reprezenta aproximativ 70% din vânzările Gorenje, în timp ce electrocasnicele mici aduc 30% din business-ul companiei pe piaţa locală.

    „În ceea ce priveşte cota de piaţă pe care o deţinem, acesta este cuprinsă între 3% şi 10% în funcţie de categoriile de produse”, a mai adăugat reprezentantul companiei. El a subliniat că un avans important va fi raportat în acest an şi pe segmentul electrocasnicelor încorporabile, acestea fiind tot mai mult alese de către români datorită designului special.

    În acest moment, produsele Gorenje pot fi găsite în peste 600 de magazine din România, atât din mediul offline, cât şi din online. „Din totalul vânzărilor Gorenje, 35% sunt realizate în reţelele naţionale de magazine specializate, în timp ce 25% prin intermediul magazinelor independente”, a afirmat reprezentantul companiei.

    Magazinele de tip cash and carry, hypermarketurile şi reţelele de do-it-yourself aduc, şi acestea  20% din business-ul anual al Gorenje, în timp ce vânzările online reprezintă 17%. Compania are parteneriate şi cu reţele specializate în vânzarea de mobilier de bucătărie, acestea reprezentând 3% din business.

  • Peugeot, al doilea producător auto din Europa, a avut o pierdere de 65 milioane euro în prima jumătate a anului

     În primul semestru al anului trecut, grupul francez a raportat o pierdere operaţională de 51 milioane euro.

    Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica o pierdere de 295,8 milioane euro pentru primele şase luni din acest an.

    Veniturile PSA Peugeot Citroen, cel mai mare producător auto francez şi al doilea din Europa, au coborât cu 3,8% în perioada analizată, la 27,7 miliarde euro.

    “Vedem primele semne de revenire pentru grup. Trebuie să continuăm eforturile de consolidare a redresării industriale şi comerciale”, a declarat într-un comunicat directorul general al companiei, Philippe Varin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro