Tag: ucraina

  • O experienţă completă pentru cinefili

    Ce impresionează la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) e organizarea impecabilă  de la aplicaţia de mobil destinată celor care vor să „navigheze” prin multitudinea de evenimente până la gala de premiere şi covorul roşu, totul pare fără de cusur.

    Aşa cum se întâmplă atunci când un eveniment major are loc la Cluj, întreg oraşul părea implicat în buna desfăşurare a lucrurilor. Dincolo de afişele sau posterele care împânzeau marile bulevarde, orice chioşc sau colţ de stradă îţi amintea, într-un fel sau altul, că te afli în mijlocul celui mai mare festival de film din România.

    Deşi mă bucur sincer pentru succesul de care se bucură Festivalul Internaţional de Film Transilvania, nu pot să nu fiu oarecum amărât la gândul că Bucureştiul rămâne mult în urmă atunci când vine vorba de astfel de evenimente. Nu ştiu dacă e vina autorităţilor locale sau lipsa de interes a bucureştenilor, dar ceva trebuie cu siguranţă schimbat. Nu vreau să transform acest text într-un manifest, dar mi-ar plăcea să văd acelaşi nivel de interes faţă de cultură şi în Capitală.

    Revenind la filmele din cadrul TIFF, cele proiectate au acoperit teme diverse – indiferent că vorbim de unele cu tentă socială sau politică. Nivelul a fost unul extrem de ridicat în cadrul competiţiei, dar ceea ce m-a impresionat personal a fost „colecţia” de filme româneşti. Am avut mereu o problemă cu faptul că majoritatea producţiilor locale foloseau cadre statice, cu foarte puţină mişcare, transformând filmul într-un soi de exerciţiu de răbdare. Cu toate că multe s-au bucurat de un evident succes, nu aş putea spune că am fost un mare fan al producţiilor locale; sunt, în aceeaşi măsură, conştient de faptul că numeroase lipsuri au venit ca o consecinţă a subfinanţării. Proiecţiile de la TIFF 2018 mi-au dovedit însă că noua generaţie de cineaşti e dispusă să îşi asume mai multe riscuri şi sunt convins că filmele se vor bucura de o mult mai mare recunoaştere peste hotare.

    E corect, zic, să amintim şi de câştigătorii festivalului. Prin urmare, filmul Moştenitoarele (Paraguay – 2018) a câştigat Trofeul Transilvania al TIFF în valoare de 15.000 de euro, pelicula fiind aleasă dintre cele 12 aflate în competiţe. Premiul a fost înmânat regizorului Marcelo Martinessi de către soprana Angela Gheorghiu. „Vreau să împart premiul cu toată echipa şi producătorii, pentru că uneori noi, regizorii, stăm pe platouri şapte săptămâni şi nu ştim ce să facem. Echipa e acolo să te susţină, să te ajute, să mergi pe drumul pe care le-ai spus că vei merge”, a spus regizorul din Paraguay. Pelicula tratează povestea moştenitoarelor a două familii înstărite din Asuncion, Paraguay, care sunt împreună de trei decenii, dar starea lor financiară devine precară şi trebuie să vândă din lucruri.

    În cadrul ceremoniei, actriţa franceză Fanny Ardant a primit Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră, aceasta declarând că nu ştie dacă un premiu este ca o recompensă sau ca o îngheţată unui copil. „Pentru clipa aceea este o plăcere mare, dar după aceea chiar mai înseamnă ceva? Dar, cu toate acestea, eu sunt o actriţă. Când eram tânără, credeam că a fi actriţă este doar plăcerea de a fi pe scenă, apoi am înţeles că viaţa de actriţă înseamnă trecerea de la întuneric la lumină, de la frig la căldură, de la spatele întors la mâinile întinse. În această seară, vă mulţumesc că, dându-mi acest premiu, mi-aţi dat lumină şi căldură şi mi-aţi întins mâinile”, a spus Ardant. De asemenea, actriţa Anna Szeles a primit premiul pentru întreaga carieră, iar actorul şi producătorul Dan Nuţu, premiul de excelenţă. Premiul Annei Szeles a fost înmânat acesteia de către fostul său soţ, Florin Piersic.

    Printre alte premii decernate s-au numărat premiul juriului tinerilor francofoni – filmul La Priere (Rugăciunea), premiul Centrului Naţional al Cinematografii – filmul Santa Barbara, premiul FIPRESCI – Ghid de Viaţă, premiul pentru cel mai bun scurtmetraj, secţiunea Umbre – În întuneric, premiul publicului – The Guilty (Vinovatul), premiul cel mai popular film în secţiunea Zilele Filmului Românesc – Un pas în urma serafimilor, premiul Zilele Filmului Românesc pentru scurtmetraj – Cadoul de Crăciun, premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut – Soldaţii. Poveste din Ferentari, premiul Zilele Filmului Românesc pentru lungmetraj – Pororoca, premiul pentru cea mai bună interpretare – trei actori ai filmului Ancora şi speranţa, premiul special al juriului – The Home (Casa) şi Scythe Hitting Stone (Izbiţi de soartă), premiul pentru cea mai bună regie – danezul Hlynur Palmason.

    În cadrul ceremoniei de premiere a avut loc şi un moment neaşteptat: cineastul rus Aleksei Medvedev a urcat pe scenă având o pancartă de susţinere a lui Oleg Senţov, un regizor şi scenarist ucrainean aflat în greva foamei într-o închisoare din Rusia, după ce a fost arestat în Crimeea şi condamnat la 20 de ani închisoare pentru terorism. Medvedev a criticat Rusia pentru condamnarea lui Senţov şi a făcut apel la cineaştii prezenţi să întreprindă demersuri pentru eliberarea acestuia.

    Pentru că am vorbit de filmele româneşti, puteţi citi despre cele trei care m-au impresionat în mod special: Charleston, Un pas în urma serafimilor şi Secretul fericirii.

  • Uniunea Europeană va extinde sancţiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeii

    Sancţiunile impuse Rusiei, în domeniul energiei, apărării şi financiar, au fost extinse odată la şase luni încă de la anexarea peninsulei Crimeea în anul 2014. Liderii UE vor aproba extinderea sancţiunilor în cadrul întâlnirii de la Bruxelles, care se va desfăşura între 28 şi 29 iunie.

    Moscova susţine că nu va renunţa niciodată la Crimeea. Peste 10.000 de oameni au fost ucişi în urma conflictului din Ucraina de Est.

    Decizia a fost luată în urma discuţiilor între statele din Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), care s-au întâlnit în Canada la începutul lunii iunie. Iniţial, grupul era format din opt ţări, însă Rusia a fost exclusă după ce a anexat Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe mâna cui va ajunge combinatul siderurgic de la Galaţi? JSW, cel mai mare producător de oţel din India vrea să intre în cursa pentru Sidex

    ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel la nivel mondial, a pus la vânzare şase active europene pentru a primi aprobarea din partea autorităţilor de concurenţă din UE pentru achiziţia fabricii gigant Ilva din Italia. Analiştii de la banca de investiţii Jefferies estimează că valoarea combinată a activelor puse la vânzare este undeva între 750 şi 940 de milioane de dolari. Combinatul de la Galaţi, unde lucrează aproximativ 5.600 de oameni, este cel mai mare dintre acestea. 
     
    Banca americană Merrill Lynch se ocupă de viitoare tranzacţie, care ar trebui să fie finalizată până la sfârşitul lui 2018. 
     
    ArcelorMittal Galaţi a avut anul trecut o cifră de afaceri de 4,6 mi­liar­de de lei (un miliard de euro), faţă de un nivel de 3,4 miliarde de lei raportat în anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
     
  • Declaraţia unui ministru din Ucraina în care susţine că i s-a cerut să tolereze corupţia politică

    Momentul amplificării disensiunilor pune Ucraina într-o situaţie dificilă, în contextul în care Kievul încearcă să convingă creditorii internaţionali să deblocheze o nouă tranşă a programului de finanţare de 17,5 miliarde de dolari.

    Parlamentul Ucrainei urmează să stabilească joi dacă va crea ori nu o instanţă specială anticorupţie, o condiţie cerută de Fondul Monetar Internaţional.

    Oleksandr Daniliuk, principalul negociator ucrainean în relaţia cu FMI, susţine că a fost supus unor presiuni puternice pentru a susţine un program socio-economic pentru dezvotarea regiunilor ucrainene. “Tradus pe înţelesul tuturor, este vorba de distribuirea banilor pentru proiecte ale parlamentarilor. Este vorba de corupţie politică”, a spus el, referindu-se la practica alocării de fonduri pentru stimularea alegătirilor cu alimente şi alte produse în campaniile electorale.

  • Putin: Rusia nu va ceda regiunea Crimeea, indiferent de circumstanţe

    Liderul de la Kremlin a afirmat că regiunea “Crimeea şi-a câştigat independenţa nu ca urmare a invaziei trupelor ruse, ci prin voinţa poporului din Crimeea exprimată într-un referendum deschis”.

    Preşedintele Rusiei a subliniat că în Carta ONU nu se interzice o astfel de acţiune, dimpotrivă, “dreptul naţiunilor la autodeterminare este explicit declarat” în acest document.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel: Cei care au crezut că sfârşitul Războiului Rece va aduce pacea în Europa s-au înşelat

    ”Ucraina ne îngrijorează, iar în cadrul Formatului Normandia, din care fac parte Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina, lucrăm pentru ca Acordurile de la Minsk să fie respectate. Însă în fiecare noapte au loc încălcări ale armistiţiului şi în fiecare zi au loc pierderi de vieţi omeneşti. Cei care au crezut că sfârşitul Războiului Rece va aduce pacea în Europa s-au înşelat”, a declarat Merkel.

    Grupul de contact Normandia a fost creat în iunie 2014 pentru a pentru a media între părţile aflate în conflict în vederea începerii unui proces de pace în regiunile controlate de rebelii separatişti în estul Ucrainei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nave militare NATO de reacţie rapidă au ajuns în Marea Neagră

    Nave ale Grupului maritim NATO 2 (SNMG2) au intrat în Marea Neagră marţi seară, au declarat surse militare citate de publicaţia ucraineană Dumskaia şi de agenţia rusă Tass.

    Este vorba de distrugătorul britanic HMS Duncan şi de fregatele SPS Victoria (Spania), Gemlik (Turcia), FGS Bayern (Germania) şi de alte nave militare mai mici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţările G7 ar putea introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu destabilizarea Ucrainei

    Ţările G7 ar putea introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu destabilizarea Ucrainei

    “Având în vedere responsabilitatea Rusiei pentru acest conflict, îndemnăm Rusia să stabilizeze fără întârziere situaţia de securitate din Donbass. Reamintim că durata sancţiunilor economice privind Donbass este în mod clar legată de implementarea completă şi ireversibilă de către Rusia a Acordurilor de la Minsk”, se afirmă în comunicatul după reuniunea de la Toronto la care au participat miniştrii de Externe ai statelor G7 şi Federica Mogherini, înaltul reprezentat UE pentru Politică Externă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Ministrul german de Externe se declară în favoarea reducerii sancţiunilor impuse Rusiei. Care este singura condiţie impusă de acesta

    Declaraţiile ministrului de Externe al Germaniei au fost făcute cu ocazia unui discurs susţinut de acesta la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

    Gabriel a declarat că ”nu este nerealistă” implementarea acordurilor de la Minsk, adăugând că există încă diferenţe fundamentale de opinii faţă de propunerea Rusiei de a aduce forţe ONU de menţinere a păcii în estul Ucrainei, dar a considerat ideea ca fiind “una dintre putinele opţiuni realiste” de a face unele progrese în ceea ce priveşte conflictul.

    Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forţele Guvernului de la Kiev şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. Uniunea Europeană şi Statele Unite au impus sancţiuni Rusiei, în sectoarele apărării, energiei şi economiei, după anexarea peninsulei Crimeea. Occidentul susţine că Moscova s-a implicat activ în conflictul din estul Ucrainei, oferind sprijin separatiştilor proruşi.