BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • „Ce se va întâmpla în următorii 5-10 ani va fi incredibil“. O privire peste gardul fabricilor secrete de maşini zburătoare ale lui Larry Page

    Cu Zee.Aero şi Kitty Hawk, Page vrea să cucerească, la propriu, cerul, şi să-l facă accesibil pentru oricine. Bloomberg Businessweek propune o excursie la fabricile secrete de maşini zburătoare ale lui Larry Page.

    În urmă cu trei ani, Silicon Valley s-a îndrăgostit, fugar, de start-up-ul Zee.Aero. Firma îşi instalase tabăra chiar lângă cartierul general al Google din Mountain View, California, ceea ce era ciudat deoarece Google controlează cea mai mare parte a terenului din zonă. Apoi un reporter a descoperit o cerere pentru un certificat de brevet în care se arăta că Zee.Aero lucrează la un aparat de zbor mic, propulsat electric, care să poată decola şi ateriza vertical – o maşină zburătoare.
    În cele câteva articole informative care au urmat, tot ce a spus start-up‑ul a fost că nu s-a afiliat cu Google şi cu nicio altă companie de tehnologie.

    Apoi firma a încetat să mai răspundă întrebărilor presei. Angajaţii spun că li s-au dat broşuri cu instrucţiuni despre cum să evite întrebările reporterilor. De atunci, singurele picături de informaţii care au ajuns la public au venit de la piloţi amatori, care ocazional postau imagini cu avioane ciudate decolând de pe un aeroport din apropiere. În cele din urmă s-a aflat că Zee.Aero nu aparţine Google – şi nici companiei holding Alphabet –, ci cofondatorului acesteia Larry Page.

    Page a finanţat personal Zee.Aero de la lansarea start-up-ului, în 2010, dar a ţinut ca implicarea sa să nu fie făcută publică, spun persoane apropiate companiei (unii spun că Page a lăsat să se înţeleagă că se va retrage dacă se face public ajutorul său).

    Zee.Aero este doar o componentă a planului lui Page de a deschide era călătoriilor aeriene personalizate, deasupra străzilor blocate de ambuteiaje şi departe de înghesuiala înjositoare a zborurilor comerciale moderne. La fel ca Jeff Bezos şi Elon Musk, Page îşi foloseşte averea personală pentru a construi viitorul viselor sale din copilărie.

    Sediul Zee.Aero este o clădire urâtă cu două etaje care-ţi dă senzaţia de hală industrială. La început, Page a interzis accesul echipei Zee.Aero la primul etaj şi a transformat etajul doi într-o locuinţă demnă de un multimiliardar: dormitor, baie, picturi scumpe, un perete de căţărat şi unul din primele motoare de rachetă SpaceX, un cadou de la prietenul Musk. Accentuând misterul, când vobeau despre Page angajaţii de la Zee.Aero nu-i spuneau pe nume, ci îi ziceau GUS, tipul de sus (guy upstairs). Însă a venit vremea când echipa a avut nevoie şi de spaţiul de sus. Iar picturile lui GUS, echipamentele pentru exerciţii şi motorul de rachetă au plecat de acolo sub privirile pline de admiraţie ale inginerilor.
    Zee.Aero are acum aproape 150 de angajaţi. Operaţiunile s-au extins la un hangar de aeroport din Hollister, aflat la circa 70 de minute de condus de Mountain View. Acolo două prototipuri fac zboruri de test.

    De asemenea, compania are o facilitate de producţie în campusul Ames Research Center al NASA, la marginea Mountain View. Page a cheltuit mai mult de 100 de milioane de dolari cu Zee.Aero, spun două surse apropiate companiei, iar omul de afaceri nu se opreşte aici. Anul trecut, un alt start-up finanţat de Page, Kitty Hawk, care lucrează tot la o maşină zburătoare, şi-a început activitatea şi şi-a înregistrat sediul într-o clădire  de birouri cu două etaje aflată la câteva sute de metri de birourile Zee.Aero. Strada, mărginită de copaci, se termină acolo.

    Echipa Kitty Hawk, izolată de angajaţii de la Zee.Aero, lucrează la un proiect concurent. Preşedintele firmei, potrivit unor documente depuse anul trecut, este Sebastian Thrun, naşul programului pentru maşini care se conduc singure al Google şi fondatorul diviziei de cercetare Google X.

    Maşinile zburătoare sunt, desigur, ridicole. Cel puţin pentru investitori. Inventatori încăpăţânaţi au încercat să le construiască de-a lungul deceniilor, dar eforturile lor au avut puţine rezultate, în afară de dezamăgirea investitorilor şi secătuirea conturilor bancare. Însă necazurile n-au reuşit să stavilească pasiunea şi imaginaţia: maşinile care zboară există acolo, undeva, în ierarhia tocilarilor, între memorie downloadabilă şi holodeck-uri funcţionale.

    Însă materiale mai bune, sisteme de navigaţie autonome şi alte evoluţii ale tehnologiei au convins un grup în creştere de oameni inteligenţi, bogaţi şi se pare serioşi că în următorii câţiva ani vor putea fi văzute maşini zburătoare care se pilotează singure şi decolează şi aterizează vertical (sau cel puţin un avion mic, electric şi autonom cu care se va putea zbura zilnic).
    La astfel de prototipuri lucrează câteva companii din diferite părţi ale lumii, inclusiv start-up-uri şi mari producători din industria aerospaţială. Într-un colţ, se pare, îşi au locul companiile pe care Page le finanţează în tăcere.
    „În ultimii cinci ani, tehnologia a avansat spectaculos“, spune Mark Moore, inginer aeronautic care a proiectat pentru NASA aeronave avansate. „Ce se va întâmpla în următorii 5-10 ani va fi incredibil.“

    California de Nord are de mult o fascinaţie pentru pentru maşini zburătoare. În 1927, un inginer acum aproape uitat, Alexander Weygers, a început să facă planurile unei farfurii zburătoare care să se poată strecura printre acoperişurile caselor. În 1945 a primit un brevet pentru ceea ce el a descris că este un „discopter“, un aparat cu decolare şi aterizare verticală cu suficient spaţiu înăuntru pentru ca pasagerii să se poată plimba, să poată găti şi dormi. Şi-a imaginat şi variante mai mici, care aterizează în locuri special făcute pentru aceasta pe acoperişurile clădirilor din San Francisco. Până acum nu a fost văzut niciun discopter, dar se crede că armata americană, care l-a vizitat pe Weygers, s-a jucat cu un prototip.
    Astăzi, cel mai mare pasionat de maşinile zburătoare este Paul Moller, 79 de ani, profesor la Universitatea din California. În urmă cu 50 de ani, când preda inginerie mecanică şi aeronautică, a dezvoltat un model de aparat zburător care poate fi parcat într-un garaj normal şi poate fi condus pe stradă până la o mică pistă, de unde decolează. Moller şi-a testat primul prototip, XM-2, în 1966. XM-2 semăna cu o farfurie zburătoare cu un loc în centru protejat de un balon de plastic. Aparatul a reuşit să atingă în zbor o altitudine de aproape un metru şi jumătate în timp ce studenţii profesorului îl ţineau sub control cu frânghii. „Eram îngrijoraţi că maşinăria o va lua razna, că am fi putut omorî pe cineva“, povesteşte Moller.

     

  • Microsoft România o numeşte pe Gabriela Matei în funcţia de General Manager

    Microsoft Romania anunţă numirea Gabrielei Matei în funcţia de General Manager începând cu 1 iulie 2016. Ea îl va înlocui pe Kostas Loukas, care preia un nou rol în cadrul organizaţiei Microsoft din Europa Centrală şi de Est (CEE). În noua sa funcţie, Gabriela va raporta Preşedintelui Microsoft CEE, fiind totodată membru al Board-ului Executiv al Europei Centrale şi de Est.

    Începând din ianuarie 2014, Gabriela a condus cu succes operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, ecosistem care înglobează în prezent peste 1700 de parteneri activi. Între anii 2012 şi 2014, în calitate de Cloud Director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală. Înainte de a se alătura Microsoft România, Gabriela a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de Chief Commercial Officer, Enterprise Unit, fiind membru al Board-ului Vodafone România. Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti.  

    Gabriela Matei a spus: “Sunt onorată de această oportunitate. Trăim vremuri extrem de interesante, când lumea şi chiar viaţa noastră capătă noi dimensiuniprin intermediul tehnologiei, care are impact direct în modul în care muncim, în care comunicăm şi abordăm provocările viitorului. La Microsoft, avem privilegiul nu numai să asistăm la transformarea digitală, ci să fim un motor important al acesteia, împreună cu partenerii şi clienţii noştri. Personal, am văzut în ultimii ani exemple extraordinare de companii mici sau mijlocii pe care tehnologia le-a dus cu adevărat la un alt nivel şi cred sincer în faptul că mediul de afaceri este motorul principal pentru dezvoltarea unei ţări.  Noul rol îmi va oferi noi posibilităţi de a contribui la accelerarea strategiei Microsoft în România şi am încredere în impactul pe care tehnologia îl poate avea în creşterea competitivităţii mediului de afaceri românesc.”

    Gabriela Matei preia funcţia de la Kostas Loukas, care a condus Microsoft România în ultimii trei ani. În mandatul său Microsoft România a cunoscut o creştere de 22%, mult peste ratele de creştere ale pieţei, segmentul de consumer fiind principalul contribuitor la această creştere. Mai important, veniturile generate de Cloud s-au triplat, iar contribuţia acestuia la cifra de afaceri a companiei a crescut de la câteva procente la 30%.

    Kostas Loukas a spus: “Aceşti trei ani în care am lucrat alături de echipa din România au fost pur şi simplu extraordinari – atât din punct de vedere profesional, cat şi personal. A fost o adevărată onoare să conduc una dintre pieţele cu cele mai mari rate de creştere din Europa Centrala şi de Est. Aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor şi prietenilor din Microsoft România pentru modul cum m-au primit din prima zi la Bucureşti şi pentru modul cum am lucrat împreună atât în momente mai dificile, precum şi în momente de succes. Aş aminti creşterea centrului de servicii şi suport, devenit cel mai mare din EMEA, cu plan de dezvoltare şi în viitor. Acesta dovedeşte încrederea şi angajamentul nostru faţă de România şi faţă de extraordinarul talent în domeniul IT. 

    Mă simt norocos şi privilegiat de a fi avut oportunitatea să lucrez cu această echipă minunată, într-o cultură atât de distinctă şi dinamică – e ceea ce a făcut aceşti ani cu adevărat speciali.

    Începând cu 1 iulie, Kostas Loukas va prelua rolul de General Manager pentru Sectorul Public pe Europa Centrală şi de Est.

  • Prima maşină ieşită dintr-o imprimantă 3D se conduce singură şi este gata pentru şosele – FOTO

    Un nou producător de autovehicule a apărut în lumina reflectoarelor săptămâna trecută într-un parteneriat cu supercomputerul IBM Watson, scrie phys.org

    Local Motors a anunţat un autobuz numit Olli ce a fost realizat cu ajutorul tehnologiei de printare 3D şi poate transporta 12 persoane. Mai mult de atât, Ollie este autonom şi este capabil să meargă fără şofer.

    John Rogers, co-fondatorul Local Motors, a declarat că vehiculul este gata pentru şosele şi aşteaptă doar ok-ul din partea autorităţilor.”Local Motors se pregăteşte să vândă maşinile în pieţele care sunt pregătite pentru asta”, a mai spus el.
    Potrivit lui Rogers, compania sa are un avanataj în faptul că produsele lor sunt construite de la zero utilizând tehnologia de printare 3D. “Vehiculele noastre se pot printa în cam 10 ore, apoi mai este nevoie de încă o oră pentru asamblare”, a spus Rogers.

    Automobilul este “condus” de un sistem realizat de Local Motors în parteneriat cu mai multe companii de tehnologie, iar IBM va contribui la felul în care pasagerii pot interacţiona şi vorbi cu maşina. Automobilul este dotat cu peste 30 de senzori.

    “Este un vehicul care înţelege ce spun oamenii. Îi poţi zice «aş vrea să mă duci la serviciu», maşina înţelege şi te duce unde ai nevoie”, a declarat Bret Greenstein, reprezentant IBM.

    De asemenea, Ollie poate răspunde la întrebări legate de traseu şi poate oferi recomandări cu privire la restaurante sau situri istorice de pe traseu.

    Autorităţile din Las Vegas au achiziţionat două vehicule şi judeţul Miami-Dade este interesată de un program pilot cu Ollie. John Rogers a spus că se află în discuţii cu cel puţin 50 de ţări care sunt interesate de soluţii pentru transportul în comun. 

  • Prima maşină ieşită dintr-o imprimantă 3D se conduce singură şi este gata pentru şosele – FOTO

    Un nou producător de autovehicule a apărut în lumina reflectoarelor săptămâna trecută într-un parteneriat cu supercomputerul IBM Watson, scrie phys.org

    Local Motors a anunţat un autobuz numit Olli ce a fost realizat cu ajutorul tehnologiei de printare 3D şi poate transporta 12 persoane. Mai mult de atât, Ollie este autonom şi este capabil să meargă fără şofer.

    John Rogers, co-fondatorul Local Motors, a declarat că vehiculul este gata pentru şosele şi aşteaptă doar ok-ul din partea autorităţilor.”Local Motors se pregăteşte să vândă maşinile în pieţele care sunt pregătite pentru asta”, a mai spus el.
    Potrivit lui Rogers, compania sa are un avanataj în faptul că produsele lor sunt construite de la zero utilizând tehnologia de printare 3D. “Vehiculele noastre se pot printa în cam 10 ore, apoi mai este nevoie de încă o oră pentru asamblare”, a spus Rogers.

    Automobilul este “condus” de un sistem realizat de Local Motors în parteneriat cu mai multe companii de tehnologie, iar IBM va contribui la felul în care pasagerii pot interacţiona şi vorbi cu maşina. Automobilul este dotat cu peste 30 de senzori.

    “Este un vehicul care înţelege ce spun oamenii. Îi poţi zice «aş vrea să mă duci la serviciu», maşina înţelege şi te duce unde ai nevoie”, a declarat Bret Greenstein, reprezentant IBM.

    De asemenea, Ollie poate răspunde la întrebări legate de traseu şi poate oferi recomandări cu privire la restaurante sau situri istorice de pe traseu.

    Autorităţile din Las Vegas au achiziţionat două vehicule şi judeţul Miami-Dade este interesată de un program pilot cu Ollie. John Rogers a spus că se află în discuţii cu cel puţin 50 de ţări care sunt interesate de soluţii pentru transportul în comun. 

  • Gadget review: Un prădător pentru joacă – FOTO, VIDEO

    A spune că gadgeturile nu mai sunt doar pentru pasionaţii de tehnologie este superfluu. ne-am gândit că ar fi cazul să nu mai fiţi nevoiţi să căutaţi recenzii la cele mai noi gadgeturi în paginile unei alte reviste sau pe site-urile altor publicaţii şi să vă oferim o secţiune de gadget review. pentru început puţin spirit ludic şi analiza unei ”bestii„ hi-tech, un laptop capabil să ruleze cele mai noi jocuri video la setări grafice maxime, dar şi cu un preţ pe măsură. este vorba despre laptopul de gaming acer predator lansat în iarna anului trecut.

    Am avut ocazia să testez varianta de 17,3 inchi dotată cu un procesor Intel i7 ce rulează la 2,60 GHz, 64 GB de RAM DDR4 o placă video Nvidia GTX 980M cu o memorie video de 4 GB. După cum era de aşteptat, laptopul este capabil să ruleze toate jocurile video existente la ora actuală, dar asta nu înseamna că nu oftează cand este împins la maximum. Laptopul suportă o rezoluţie UHD 4K, adică 3.840 pe 2.160 pixeli, dar să nu vă aşteptaţi să rulaţi jocurile video la o asemenea rezoluţie cu setări grafice la nivel ultra. Singurele jocuri video, dintre cele testate de mine, care au funcţionat cu succes la nivelul ultra au fost GTA V şi Fallout 4, primul fiind lansat în 2013, al doilea anul trecut. Însă absolut toate jocurile video au „zburat“ pe setări grafice mari cu o rezoluţie full HD (1.920X1.080).

    Rezoluţia 4K, cu setări grafice ultra, este prea solicitantă pentru Predator. Majoritatea jocurilor video testate pe aceasta rezoluţie nu au depăşit 20 cadre pe secundă, iar pentru o rulare bună este necesar ca jocul să meargă cu peste 30 cadre pe secundă.

    Este mare, robust (are 3,4 kg), are o tastatură bună, iluminată, pe care se tastează bine, iar tastele destinate gamerilor (combinaţia WASD şi săgeţile) sunt special semnalizate şi confortabile. Tot pentru jucători, Acer a creat butoanele pentru scurtături situate în stânga. Trackpadul este mare, are două butoane, merge foarte bine, cu precizie, şi poate fi dezactivat rapid pentru a nu te deranja in timpul utilizarii. Ecranul are o calitate foarte bună, culorile sunt vii, contrastul de calitate şi unghiurile de vizualizare sunt foarte bune. De asemenea, sistemul audio este unul de calitate, capabil să redea cu claritate atât sunetele înalte, cât şi cele joase.

    Ceea ce m-a surprins plăcut este faptul că nu se încălzeşte foarte tare şi laptopul poate fi utilizat timp îndelungat pe picioare, fără a simţi un disconfort, pentru că ventilatoarele fac o treabă foarte bună şi scot aerul cald prin spate şi nu în jos. Aceleaşi ventilatoare pot fi în schimb foarte zgomotoase, mai ales în perioadele de repaus. Dacă tot am ajuns în zona aceasta, trebuie să menţionez faptul că laptopul vine cu un cooler în plus, ce poate fi pus în locul unităţii optice (mai foloseşte cineva aşa ceva? Bănuiesc că e bine să-l ai în cazul în care ai nevoie urgent de un CD), ceea ce mai reduce temperatura  sistemului cu un grad sau două.

    Timpul de funcţionare pe baterie variază în funcţie de modul în care este utilizat: poate ţine undeva la 4 ore pentru browsing, ceva editare foto şi YouTube şi cam o oră pentru gaming. Jocurile nu vor merge pe setări maxime fără ca laptopul să nu fie băgat în priză, pe baterie capabilităţile i se înjumătăţesc. Eu nu am putut juca niciun joc la setările maxime doar pe baterie şi nici testele de benchmark video nu au mers prea bine. Pe setări ultra testele s-au întrerupt după două minute. De fiecare dată am primit mesajul că driverul video a încetat să mai funcţioneze. Vorbind de neajunsuri, trebuie să menţionez şi faptul că laptopul pe care l-am avut în teste a avut nişte probleme şi se restarta din senin (cred că am păţit asta în fiecare zi în perioada de testare); sper să fie ceva legat de maşina folosită pentru teste, şi produsul care ajunge la consumatori să nu aibă aceeaşi problemă.

    Acer Predator este marketat şi vândut ca fiind un laptop de gaming performant, dar asta nu înseamnă că numai asta poate face. Poate fi utilizat cu succes şi de persoanele care lucrează în domenii creative, la editare foto-video, paginare sau graphic design şi au nevoie de un calculator performant. Eu m-am limitat la editare foto-video. Dacă în Photoshop şi Lightroom nu am întâmpinat probleme în editarea a sute de poze, chiar şi în acelaşi timp, când vine vorba de editare video în Adobe Premiere, Predator s-a lenevit după un timp şi programele se mişcau în reluare, iar asta s-a întâmplat de mai multe ori de-a lungul editării clipului video de prezentare. Lucrurile reveneau la normal după un restart.

    În ansamblu am fost mulţumit de laptop şi îl recomand doar pasionaţilor de jocuri video care sunt dispuşi să scoată o sumă mare din buzunar (vorbim de peste 8.000 de lei) şi care vor mobilitate. Nu mă refer la gaming fără priză sau la greutate scăzută, pentru că Predator nu este cel mai uşor dispozitiv de cărat după tine.

    PRO:

    PERFORMANT.
    CAPABIL SĂ RULEZE ORICE JOC DE PE PIAŢĂ.
    MATERIALE DE CONSTRUCŢIE DE CALITATE

    CONTRA:

    ZGOMOTOS.
    PERFORMANŢĂ SCĂZUTĂ ÎN ADOBE PREMIERE PRO

    Casetă tehnică:

    Ecran IPS, mat, 17.3″, 3.840 x 2.160 pixeli
    Procesor Intel Skylake Core i7-6700HQ, quad-core 2,6 GHz
    Placă video Intel HD 530 + Nvidia GTX 980M 4 GB
    Memorie 64 GB DDR4 2133 Mhz (4 x DIMMs)
    Stocare SSD NVMe 512 GB + HDD 2 TB
    Conectivitate Wireless AC , Gigabit Lan, Bluetooth 4.0
    Porturi 4x USB 3.0, 1x USB 3.1, HDMI, DisplayPort, SD card reader, LAN
    Baterie 6000 mh
    OS Windows 10
    Dimensiuni 42-44 mm grosime
    Greutate 4,12 kg
    Extra tastatură iluminată, unitate optică

     

     

  • Patru studenţi vor să înveţe românii cum să facă agricultură eficient cu ajutorul dronelor

    M-am întâlnit cu Robert Mistovschi dimineaţa într-o cafenea din centrul Bucureştiului. Colegii lui se aflau în examene şi nu au putut veni, iar Robert urma să susţină un test după-amiaza aceea. Între facultate, joburi şi viaţă socială, cei patru au gândit un sistem care sprijină agricultura să susţină o populaţie globală în creştere.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 9,6 miliarde de oameni vor locui pe planetă, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând aceeaşi suprafaţă de teren arabil. De aceea trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie.

    Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metode arhaice de a face agricultură către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Serafim este un start-up aflat la început de drum şi care vrea să aducă tehnologia şi precizia în această ecuaţie prin implementarea dronelor şi senzorilor în acest domeniu care a rămas aproape neschimbat de zeci de ani.

    Produsul oferit de studenţii români are o componentă de hardware (o dronă care survolează terenurile şi senzori ce sunt introduşi în pământ) şi una de software (platforma tehnologică) şi nu necesită un specialist pentru a-l utiliza.

    Drona de tip aripă, creată special pentru agricultură, zboară singură, fără ca fermierul să fie nevoit să o controleze, pe un traseu determinat, mi-a spus Robert. Spre deosebire de un quadcopter, drona Serafim planează mult, iar acest fapt îi dă o autonomie mai mare şi poate survola arii mai mari. Agricultorul obţine o imagine de ansamblu, dar, în plus, este informat şi despre starea de sănătate a plantelor. „Agricultorul va putea acţiona direct exact acolo unde este nevoie.“ A doua parte din componenta hardware este un senzor dezvoltat de cei patru care este capabil să-i dea fermierului informaţii, în timp real, despre temperatura solului, umiditate, PH-ul sau salinitatea acestuia. Pachetul de bază oferit de Serafim costă între 3 şi 5.000 de euro, în funcţie de ce doreşte clientul (dacă vrea să-şi modifice drona pentru anumite nevoi), însă potenţialii clienţi pot achiziţiona doar anumite componente din soluţia tinerilor, dacă au nevoie doar de o dronă pentru a survola zona sau doar de senzori pentru date. Însă pachetul complet este mai atractiv, deoarece, spune Robert Mistovschi, Serafim nu doreşte să se oprească aici, ci să facă următorul pas înspre big data, oferindu-le fermierilor date, analize şi previziuni bazate pe datele colectate de senzori, contra – cost sub formă de SaaS (software as service). „Noi o să colectăm date, pe care o să ne analizăm şi o să ne ajute să dăm predicţii, propuneri pentru anul care urmează“, afirmă Mistovschi.

    „Am dezvoltat o bază de date cu condiţii optime realizată cu partenerii noştri de la agronomie. Să zicem că temperatura solului scade sub un anumit prag, atunci acea informaţie este comparată cu cea din baza de date şi i se trimite o alertă fermierului. Pentru cultura «x» temperatura asta nu este optimă. Sau dacă temperatura solului este prea ridicată un fermier poate veni cu mai multă apă pe zona aceea şi îl informăm că procesul de creştere va fi unul accelerat şi el va şti când este timpul optim pentru recoltare. Acum au mai mult control asupra culturilor şi pot înţelege mai bine ce a mers şi ce nu“, a explicat el.

    Toate aceste componente funcţionează şi comunică wireless cu ajutorul tehnologiei LoRaWAN, care face posibilă comunicarea wireless la peste 50 km distanţă în câmp deschis. În pachetul oferit de Serafim intră şi o sesiune de training pentru fermieri, certificare de zbor şi o asigurare pentru dronă.

    Un prim test important îl vor susţine în această vară, când vor putea vedea exact cum funcţionează sistemul lor într-un mediu real şi vor putea analiza datele. Acest prim proiect realizat în colaborare cu un fermier este stabilit, dar Mistovschi mi-a mai spus că ar mai vrea să mai facă alte două asemenea proiecte în cele trei luni de vară. „Sperăm să obţinem anumite cifre pe care să le validăm, iar la final să putem zice că datorită soluţiei noastre «outputul» a crescut cu x%“

    Ei ţintesc o piaţă de mii de fermieri, cu peste 50-100 de hectare de teren, care sunt deschişi către tehnologie. „Unii fermieri au bugete de investiţii în tehnologie, investesc în silozuri noi, semănătoare noi, dar nu au mai folosit drone sau senzori“, a spus Robert Mistovschi. De asemenea, el susţine că recuperarea estimată a investiţiei ar fi situată undeva la 1-2 ani. Mistovschi este de părere că există o piaţă pentru produsele lor pe plan local, mai ales datorită faptului că România are una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din UE, „dar productivitatea este scăzută şi este o nevoie de creştere în acest sens. Soluţia noastră nu este doar pentru piaţa locală, ci pentru una globală, doar că implementarea o facem începând cu România“, a mai spus el.

    Grupul şi-a împărţit responsabilităţile: Bogdan Brînzei şi Daniel Vladu se ocupă de partea de hardware, Gabriel Rotaru lucrează la partea de software şi Robert Mistovschi este pe partea de business. „Am construit echipa în aşa fel încât să avem competenţe pe fiecare arie a start-up-ului.“

    Drona din imagine este un prototip cu toate componentele la vedere şi realizată din polistiren expandat, însă varianta finală va fi ranforsată cu fibră de carbon. Producţia se va face în România, iar marginea de profit ar fi undeva la 60-70% dacă utilizează distribuitori, dar cum ei fac aproape toate componentele câştigurile ar putea creşte şi mai mult, ceea ce îi face interesanţi pentru investitori, potrivit lui Mistovschi. „Vrem o afacere care să crească organic, dar în acelaşi timp înţelegem necesitatea unei runde de investiţii pentru a accelera procesul de creştere, şi pentru a ne oferi un avantaj competitiv. Nu vrem să ne grăbim, vrem să vindem pentru suma potrivită la timpul potrivit“.

  • Românii iubesc tehnologia dar foarte putini o şi înţeleg. Unii dintre ei pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli

    Utilizatorii români iubesc tehnologia, 61% dintre ei o utilizează mai mult decât o făceau acum doi ani, iar 58% dintre ei sunt încântaţi s-o folosească, însă terminologia îi face deseori să se simtă confuzişi nu le oferă o viziune clară asupra felului în care diferite dispozitiveşi servicii ar trebui să îi ajute, conform unui studiu realizat de Samsung.

    Întrebaţi cât de bine cunosc noii termeni din tehnologie, 67% dintre români au declarat că pretind că înţeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu lecunosc, iar 7% dintre ei au răspuns că fac acest lucru şi de câteva ori pe zi. Termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înţeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) şi Streaming (25%). Pe de altă parte, respondenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani sunt cei care admit cel mai des atunci când nu stăpânesc terminologia tehnică.

    „Creşterea interesului pentru dispozitivele smart în rândul utilizatorilor români este vizibilă, tehnologia oferind în zilele noastre noi oportunităţi de comunicare, interacţiune şi dezvoltare. În România, smartphone-urile sunt folosite zilnic de către cei mai mulţi utilizatori, dar cele mai noi inovaţii, precum Internet of Things sau Cloud, încă produc confuzii în rândul acestora. Ca un lider în tehnologie, Samsung se angajează nu doar să aducă cele mai noi inovaţii, ci şi să faciliteze accesul consumatorilor la cât mai multe dintre oportunităţile pe care aceste produse le pot oferi,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.

    Studiul arată că, de cele mai multe ori, românii pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli sau ignoranţi în faţa colegilor (29%). Totuşi, una dintre urmările neînţelegerii terminologiei tehnice are ca rezultat neputinţa utilizatorilor de a beneficia de un serviciu sau de un dispozitiv la potenţial maxim. Prin urmare, peste o treime (35%) dintre utilizatorii români au declarat că neînţelegerea termenilor duce la nefolosirea dispozitivului la întregul potenţial.

    Românii, la fel ca şi europenii, sunt entuziasmaţi de tehnologiile noi. Cei mai mulţi dintre ei (92,5%) au declarat că sunt entuziasmaţi de performanţele dispozitivelor pe care plănuiesc să le cumpere şi mai mult de jumătate dintre ei (58%) de tehnologiile pe care le folosesc în prezent şi de felul în care ele au evoluat de-a lungul ultimului deceniu. Mai mult, doar 16% dintre ei simt că nu pot ţine pasul cu tehnologia, în timp ce 49% au fost de acord că progresul tehnologic este inevitabil.

    Tehnologia este cu siguranţă mult mai integrată în viaţa utilizatorilor români şi în activităţile lor zilnice, comparativ cu câţiva ani în urmă. 61% dintre utilizatori au declarat că folosesc tehnologia mult mai des decât obişnuiau să o facă în urmă cu doi ani, iar 21% au declarat că se bazează pe tehnologie şi s-ar simţi pierduţi fără ea.

    Aplicaţiile de navigaţie şi hărţi sunt cele pe care 26% le consideră că au un impact semnificativ în simplificarea vieţii lor. Acestea au fost urmate de aplicaţiile de tip calculator (22%) şi aplicaţiile pentru camere foto (13%).

    „Cercetările noastre arată că terminologia utilizată în tehnologia actuală poate fi o barieră pentru utilizatorii români. Abordăm această problemă printr-o serie de paşi strategici, inclusiv prin simplificarea limbajului pe care îl folosim şi prin training-uri pentrudezvoltarea abilităţilor digitale pentru 400.000 tineri. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o problemă în întreaga industrie, care va împiedica progresul tehnologic dacă nu se vor lua măsuri în acest sens,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.
     

  • Trei cuvinte pe care românii spun că le înţeleg, însă în realitate nu ştiu ce înseamnă

    În urma unui studiu realizat în 18 ţări, reiese faptul că românii nu cunosc noii termeni din tehnologie, ci doar pretind că îi cunosc atunci când sunt întrebaţi acest lucru. 67% dintre persoanele chestionate au declarat că se prefac că înţeleg anumiţi termeni sau anumite fraze tehnice, 7% dintre ei făcând acest lucru în mod repetat, chiar de câteva ori pe zi. Motivele pentru care românii se prefac că înţeleg terminologia privitoare la noile dispozitive şi tehnologii se leagă, cel mai adesea, de teama de a părea ridicoli sau ignoranţi în faţa colegilor.

    Una dintre urmările neînţelegerii terminologiei tehnice are ca rezultat neputinţa utilizatorilor de a beneficia de un serviciu sau de un dispozitiv la potenţial maxim. Prin urmare, peste o treime (35%) dintre utilizatorii români au declarat că neînţelegerea termenilor duce la nefolosirea dispozitivului la întregul potenţial.

    Află aici care sunt cele trei cuvinte pe care românii spun că le înţeleg, însă în realitate nu ştiu ce înseamnă

  • Românii iubesc tehnologia dar foarte putini o şi înţeleg. Unii dintre ei pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli

    Utilizatorii români iubesc tehnologia, 61% dintre ei o utilizează mai mult decât o făceau acum doi ani, iar 58% dintre ei sunt încântaţi s-o folosească, însă terminologia îi face deseori să se simtă confuzişi nu le oferă o viziune clară asupra felului în care diferite dispozitiveşi servicii ar trebui să îi ajute, conform unui studiu realizat de Samsung.

    Întrebaţi cât de bine cunosc noii termeni din tehnologie, 67% dintre români au declarat că pretind că înţeleg termenii sau frazele tehnice pe care, de fapt, nu lecunosc, iar 7% dintre ei au răspuns că fac acest lucru şi de câteva ori pe zi. Termenii pe care românii pretind cel mai des că îi înţeleg sunt Cloud (28%), Emoji (27%) şi Streaming (25%). Pe de altă parte, respondenţii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani sunt cei care admit cel mai des atunci când nu stăpânesc terminologia tehnică.

    „Creşterea interesului pentru dispozitivele smart în rândul utilizatorilor români este vizibilă, tehnologia oferind în zilele noastre noi oportunităţi de comunicare, interacţiune şi dezvoltare. În România, smartphone-urile sunt folosite zilnic de către cei mai mulţi utilizatori, dar cele mai noi inovaţii, precum Internet of Things sau Cloud, încă produc confuzii în rândul acestora. Ca un lider în tehnologie, Samsung se angajează nu doar să aducă cele mai noi inovaţii, ci şi să faciliteze accesul consumatorilor la cât mai multe dintre oportunităţile pe care aceste produse le pot oferi,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.

    Studiul arată că, de cele mai multe ori, românii pretind că ştiu terminologia pentru a nu părea ridicoli sau ignoranţi în faţa colegilor (29%). Totuşi, una dintre urmările neînţelegerii terminologiei tehnice are ca rezultat neputinţa utilizatorilor de a beneficia de un serviciu sau de un dispozitiv la potenţial maxim. Prin urmare, peste o treime (35%) dintre utilizatorii români au declarat că neînţelegerea termenilor duce la nefolosirea dispozitivului la întregul potenţial.

    Românii, la fel ca şi europenii, sunt entuziasmaţi de tehnologiile noi. Cei mai mulţi dintre ei (92,5%) au declarat că sunt entuziasmaţi de performanţele dispozitivelor pe care plănuiesc să le cumpere şi mai mult de jumătate dintre ei (58%) de tehnologiile pe care le folosesc în prezent şi de felul în care ele au evoluat de-a lungul ultimului deceniu. Mai mult, doar 16% dintre ei simt că nu pot ţine pasul cu tehnologia, în timp ce 49% au fost de acord că progresul tehnologic este inevitabil.

    Tehnologia este cu siguranţă mult mai integrată în viaţa utilizatorilor români şi în activităţile lor zilnice, comparativ cu câţiva ani în urmă. 61% dintre utilizatori au declarat că folosesc tehnologia mult mai des decât obişnuiau să o facă în urmă cu doi ani, iar 21% au declarat că se bazează pe tehnologie şi s-ar simţi pierduţi fără ea.

    Aplicaţiile de navigaţie şi hărţi sunt cele pe care 26% le consideră că au un impact semnificativ în simplificarea vieţii lor. Acestea au fost urmate de aplicaţiile de tip calculator (22%) şi aplicaţiile pentru camere foto (13%).

    „Cercetările noastre arată că terminologia utilizată în tehnologia actuală poate fi o barieră pentru utilizatorii români. Abordăm această problemă printr-o serie de paşi strategici, inclusiv prin simplificarea limbajului pe care îl folosim şi prin training-uri pentrudezvoltarea abilităţilor digitale pentru 400.000 tineri. Cu toate acestea, considerăm că aceasta este o problemă în întreaga industrie, care va împiedica progresul tehnologic dacă nu se vor lua măsuri în acest sens,” a declarat Monika Törökné Nagy, South East Europe Marketing Director, Samsung Electronics.
     

  • ICEEFEST 2016. Dragoş Stanca: S-ar putea sa devii irelevant în jobul pe care îl ai dacă nu eşti la curent cu ultimele tendinţe în tehnologie – VIDEO

    Ediţia din acest an a Iceefest a fost mai mare şi a abordat mai multe teme majore de interes decât cea de anul trecut. La Iceefest 2016 au fost dezbătute în premieră două subiecte „fierbinţi” ale momentului: realitatea augmentată şi realitatea virtuală. Au fost păstrate, însă, temele de interes tradiţionale, potrivit lui Dragoş Stanca, fondatorul Iceefest, precum creativitatea, comerţul electronic, inovaţia, startup-urile şi noile modele de business. 

    Vedeţi materialul video de la ICEEFEST 2016 pe www.go4it.ro