BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Şeful companiei care a decis să reducă săptămâna de lucru la patru zile: “Toată lumea are liber luni; am păstrat salariile chiar dacă am trecut la săptămâna de 4 zile”

    Toţi cei 15 angajaţi ai agenţiei de marketing online WebDigital vor avea liber şi în zilele de luni, dar vor primi în continuare acelaşi salariu – ca parte a unui proiect-pilot de reducere a săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile derulat de companie din luna august până la finele acestui an.

    „Nu e genul de proiect pe care să îl poţi face în orice industrie şi nu e genul de decizie pe care să o iei dacă nu ai instrumente de măsurare a activităţii, a eficienţei personalului“, spune Ionuţ Munteanu, şeful agenţiei de marketing WebDigital despre decizia care a atras atenţia instantaneu la nivel naţional asupra companiei care administrează bugete de publicitate de peste 2 mil. euro pe an pentru aproximativ 100 de clienţi în reţelele Facebook, Google sau LinkedIN.

    Cum s-a făcut tehnic trecerea la noul program de lucru? „Colegii de la HR au avut nişte probleme, pentru că iniţial nu ştiau ce să treacă în REVISAL (n. red. – aplicaţia prin care Inspecţia Muncii menţine un registru de evidenţă al salariaţilor din economie). Până la urmă am găsit soluţia de a trece la un program parţial de lucru de 32 de ore“, a spus Munteanu. Salariile au fost păstrate la acelaşi nivel, chiar dacă numărul de ore lucrate a scăzut. „Au fost discuţii în legătură cu acest subiect, dar am decis să păstrăm salariile intacte. Practic, noi am mărit salariile.“

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Compania GreenFiber Internaţional investeşe 35 de milioane de euro într-o fabrică de fibră sintetică în România

    Compania care va produce circa 30.000 de tone de fibră sintetică pe an îşi propune o nouă investiţie pentru dublarea capacităţii din Urziceni până în anul 2018. La finalizarea proiectului, capacitatea totală de producţie a GreenFiber International va fi de 113.000 de tone pe an, însumând şi operaţiunile celorlalte două fabrici din Buzău şi Iaşi. Noua fabrică din Urziceni va avea activitate permanentă, fiind create locuri de muncă pentru locuitorii oraşului, precum şi pentru cei din localităţile învecinate. La finalizarea proiectului din Urziceni, GreenFiber va avea peste 1000 de angajaţi în România. 

    „În perioada 2013 – 2015, am investit 23 milioane de euro, parte din sumă mergând către crearea unei infrastructuri funcţionale de colectare pentru creşterea volumului deşeurilor PET curate şi necontaminate”, a declarat Clement Hung, CEO al companiilor din Green Group. Chiar şi aşa, din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare din România şi pentru că nu ajung suficiente cantităţi de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Totodată, avem în vedere o investiţie în Orientul Mijlociu, care să acopere deficitul de resurse din piaţa europeană, a adăugat CEO-ul.

    GreenFiber vinde fibra sintetică în principal către export, în ţări precum Germania, Italia, Danemarca, Republica Cehă, Belgia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Cei mai importanţi clienţi sunt companii din industria auto, care folosesc fibra în componenţa textilelor de interior ale maşinilor sau pentru sistemele de filtrare. Totodată, fibra este materie primă pentru industria de igienă, intrând în componenţa umpluturilor de scutece de bebeluşi, a şerveţelelor umede sau a plasturilor. Se mai foloseşte în industria produselor de mobilier, ca şi umpluturi pentru canapele, perne sau pilote, cât şi în construcţii, pentru panouri de izolaţie, membrane de acoperişuri sau membrane geotextile.

    Prima fabrică GreenFiber locală a fost lansată în 2005 la Buzău, urmată de fabrica de la Iaşi, în 2007, care a fost dezvoltată pe platforma industrială a fostei Terom Iaşi. GreenFiber produce astăzi de 10 ori mai mult, dar a marcat şi începutul unei perioade moderne în care resursele naturale, petrolul, ca materie primă, au fost înlocuite cu deşeurile ca resursă regenerabilă. GreenFiber va continua investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de producţie, vizând poziţia de lider mondial în producţia de fibră sintetică din material reciclat.

     

  • A inceput afacere intr-un birou unde erau două scaune şi trei oameni iar acum este cunoscut pe orice şantier din Bucureşti

    Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri şi este cunoscut şi recunoscut pe orice şantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat şi îşi propune să îşi dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfăşurat noaptea sau în weekend.

    Un alt detaliu interesat al activităţii lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără ţintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să îşi acopere cheltuielile companiei. „Dacă îţi propui să faci un milion de euro şi realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu eşti suficient de bun. Şi atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă ţintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât şi asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acţionarilor.” Recunoaşte că îi este destul de simplu să depăşească nivelul propus iniţial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau şase sedii de birouri.

    Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; şoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greşit, aşa că am luat pieptiş arşiţa verii bucureştene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care şi-a făcut birouri în clădire şi l-a angajat pentru amenajare; a rămas şi el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni şi două scaune. Provine dintr-o familie de medici şi s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agenţiile de publicitate, aşa că a mers pe marketing.

    N-a ştiut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing şi comerţ exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata şi-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume ştia ce este marketingul. A colaborat şi cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să îşi facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După şase luni şi nicio lucrare şi nicio perspectivă, a constatat că voinţa nu este de ajuns; îi lipsea experienţa. „Sunt mulţi care aleargă înainte de a învăţa să meargă şi cad şi îşi rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”

    A revenit la condiţia de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din Bucureşti. Spune că a fost cea mai bună şcoală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensităţii. „Făceam şi contabilitate, eram şi project manager, urmăream şi execuţia, mă certam cu constructori, am achiziţionat şi terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simţea nevoia să urce. S-a despărţit de Cascade şi a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Iniţial project manager, a primit patru luni mai târziu şefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înfiinţa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcţii şi instalaţii pentru companie. Iniţial lucrările de construcţii nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În şase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la Bucureşti la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”

    A simţit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeaşi performanţă de unul singur. După multe nopţi nedormite, a luat decizia să îşi reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, şi doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relaţii pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulţi parteneri, clienţi sau executanţi, a învăţat lucruri şi a lăsat loc de bună ziua. „Experienţele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporaţiei. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram şi partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulţi angajaţi, poţi învăţa cum să lucrezi în echipă, cum să te comporţi cu oamenii, cum să comunici cu ei, şi acesta este cel mai bun antrenament.

  • Locul unic din România unde poţi admira cinci cascade! Peisajul îţi taie respiraţia

     Consiliul Local Săcele (Braşov) a aprobat proiectul de reabilitare a Cascadei Tamina din masivul Piatra Mare. Costurile se ridică la 1,3 milioane de lei, iar reabilitarea va dura, potrivit proiectului, 12 luni.

    Consilierii speră ca la cascadă să ajungă 55.000 de vizitatori pe an, iar obiectivul turistic să aducă un profit anual de 427.000 de lei. Reabilitatea va fi realizată prin intermediul Regiei Locale a Pădurilor Săcele şi se estimează că investiţia va fi recuperată în doi ani şi jumătate.

    În proiectul de reabilitare este prevăzut că la Cascada Tamina vor fi poduri suspendate cu lanţuri, realizate din oţel zincat, dar şi o zonă de unde turiştii pot admira priveliştea.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Proiect: preţurile RCA îngheţate pentru şase luni

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, miercuri, că Guvernul va adopta, în şedinţa de miercuri, o ordonanţă de urgenţă care să prevadă îngheţarea preţului primelor de asigurări obligatorii – RCA – pentru o perioadă de şase luni.

    ”După mai multe discuţii avute cu ASF, cu asiguratorii şi cu transportatorii, am ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună şi cea mai rapidă pentru a rezolva această problemă care trenează şi care riscă să pună în dificultate sectorul transportatorilor din România, am decis să venim cu o propunere de OUG, care include foarte multe din propunerile făcute de transportatori, cred că din circa 14 propuneri, 12 se regăsesc în acest proiect de ordonanţă”, a declarat Dacian Cioloş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francois Hollande la fabrica Airbus din Braşov: Dacă România ar cumpăra elicoptere făcute în Braşov am fi foarte fericiţi

    Preşedintele francez Francois Hollande a spus că investiţia în fabrica de elicoptere Airbus de la Braşov este una benefică atât pentru România, cât şi pentru Franţa şi că acesta este un proiect cu potenţial în ceea ce priveşte vânzările.

    Preşedintele francez Francois Hollande a spus că investiţia în fabrica de elicoptere Airbus de la Braşov este una benefică atât pentru România, cât şi pentru Franţa şi că acesta este un proiect cu potenţial în ceea ce priveşte vânzările.

    „ Acesta este un proiect franco-român, unul european şi îi felicit pe colegii din Germania care au participat la ambiţia noastră (…). Locurile de muncă create aici nu sunt în detrimentul celor din Germania, Franţa sau din alte ţări europene. Crearea de locuri de muncă aici va conduce la crearea altor locuri de muncă în Franţa”, a declarat Hollande prezent la inaugurarea fabricii Airbus din judeţul Braşov, care va crea 350 de locuri de muncă.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Un grup de tineri români au investit mii de euro într-o aplicaţie care ar revoluţiona procedura de comandă din localuri

    Un grup de tineri pasionaţi de tehnologie au investit 80.000 de euro într-o aplicaţie care, spun ei, ar revoluţiona procedura de comandă în diverse localuri. Menuo este varianta digitalizată a meniului clasic răsfoit de clienţi, o afacere ce promite, cred fondatorii, 300.000-400.000 de euro la finele lui 2017.

    „Ideea de a a dezvolta un meniu digital aş putea spune că a pornit dintr-o frustrare: nu înţelegeam de ce atunci când eşti într-un restaurant nu poţi avea un meniu actualizat, de ce trebuie să-i faci semn ospătarului şi, uneori, atunci când te-ai hotărât asupra unui preparat să afli că nu mai este în meniu“, spune Alexandru Cocindău, unul dintre fondatorii proiectului. Aşadar, Menuo s-a născut din nevoia de flexibitate pentru proprietarii de locaţii HoReCa, spune tânărul pasionat de tehnologie. La baza aplicaţiei stă „un business la care am muncit ultimii zece ani“, spune Concindău, care a făcut primii paşi în antreprenoriat dezvoltând Active Design, firmă ce oferă servicii de web şi mobile development. „Practic, tot ce am făcut a fost să-mi canalizez atenţia pe un nou start-up, care are aceleaşi rădăcini ca Active Design“, explică el.

    Clientul primeşte în locul unui meniu printat o tabletă pe care este instalată aplicaţia Menuo şi aşa are acces la meniul restaurantului, actualizat în timp real. Poate face şi căutari personalizate, cum ar fi preparate pentru care se foloseşte un anume ingredient. Aplicaţia este independentă de internet, iar de la semnarea contractului, în maximum cinci zile, o copie a meniului, digitalizată şi tradusă în două-trei limbi străine, intră în posesia proprietarului locaţiei. Aceasta vine la pachet cu tabletele necesare, spune fondatorul, care le asigură clienţilor posibilitatea achiziţionării device-urilor cu discount faţă de preţul iniţial, prin intermediul unui parteneriat cu un distribuitor. Costul aplicaţiei este gândit sub forma unui abonament lunar şi pleacă de la minimum 3,9 euro/tabletă/lună.

    Totul a început cu o analiză atentă a competiţiei, „pentru că trebuie să recunoaştem, nu suntem prima soluţie de meniuri digitale din lume“, însă au reuşit, spune tânărul, să identifice minusurile celor care au dezvoltat un business similar şi să le transforme în plusuri. Iar de la idee la afacere au trecut opt luni, adaugă el, pentru că o afacere de succes nu are o reţetă directă şi consideră că Menuo se află deocamdată în „faza de dezvoltare“, acolo unde îşi construieşte fundaţia. „Aştept cu nerăbdare târgurile la care vom participa în viitorul apropiat, târguri ce sper să aducă Menuo la stadiul de afacere propriu-zisă“, continuă Concindău.

    Investiţia a reprezentat 80.000 de euro, bani obţinuţi din suportul Active Design, compania cu care a lucrat la dezvoltarea proiectului, dar şi economiile proprii ale lui Alexandru Concindău. La dezvoltarea aplicaţiei şi-au adus contribuţia alţi doi tineri – Mihai Petrea şi Ştefan Pavel – însă pentru implementarea acesteia au mai cooptat în echipă alte cinci persoane: doi programatori de iOS, doi programatori de Android şi un grafician. În prezent, echipa numără în total peste 15 dezvoltatori şi parteneri.

    „Un start-up este ca un nou-născut, nu poţi să-i dedici doar câteva ore; fie alegi să depui şi ultima clipă pe care o ai disponibilă, fie din start e un eşec total“, crede antreprenorul. Spune că a lucrat împreună cu echipa şi câte 12 ore pe zi pentru a pune pe picioare acest proiect, „iar personal mă trezesc şi noaptea dacă îmi vine vreo idee, o pun pe foaie şi dimineţa încerc să o implementez“, spune fondatorul Menuo. „Iar partea frumoasă abia începe“, crede Cocindău, pentru că de la 1 octombrie aplicaţia va fi disponibilă şi pe smartphone-uri, iar cel care va descărca aplicaţia va putea obţine puncte prin diferite metode, „care se vor traduce în premii pentru utilizatori“.

    Până acum, aplicaţia a fost deja achiziţionată de peste 25 de localuri, iar „surprinzător este faptul că nu am avut niciun agent pe teren care să promoveze şi să le explice proprietarilor soluţia noastră“, spune tânărul antreprenor, care estimează că Menuo va genera profit în aprilie 2017.

    Potenţialul este foarte mare, consideră el, însă acum mizează pe extinderea în sistem de franciză, atât în ţară, cât şi în străinătate, acesta fiind şi motivul pentru care nu a dezvoltat încă o reţea directă de reprezentanţi de vânzări. „Abia după ce francizăm Menuo îi vom ghida pe colaboratorii noştri cum să atace piaţa cât mai bine“, declară Concindău. De numărul de francizori se leagă strâns şi extinderea Menuo, dar fondatorul se arată foarte optimist: „Sunt sigur că nu există limite. Acolo unde se află un restaurant, o cafenea, un bar şi – de ce nu? – chiar o cofetărie, există piaţă pentru Menuo“.

    Iar printr-un calcul simplu, Alexandru Cocindău arată şi de ce crede el că Menuo poate reprezenta o „mică afacere de familie“ pentru francizori: „Un francizor Menuo primeşte exclusivitate într-o zonă cu aproximativ 2.000 de locaţii. Acesta are un target de 10 locaţii noi pe lună. Într-un an ajunge la un portofoliu de minimum 120 de locaţii cu un număr minimum de 15 licenţe pe locaţie. Asta înseamnă că un francizor Menuo poate ajunge în 12 luni să genereze un profit lunar pasiv de peste 3.500 de euro“. Iar după părerea sa, francizorii pot genera profit încă după primele şase luni de la intrarea în franciză.

    De asemenea, proiectul este gândit să monetizeze şi prin publicitate; fondatorii au creat un sistem prin care să furnizeze publicitate în interiorul meniurilor, „astfel încât să nu afecteze nici imaginea, nici interesele restaurantelor“, spune Cocindău. Mai mult, proiectul integrează şi un sistem de contorizare a numărului de afişări, astfel încât proprietarii locaţiilor cu Menuo vor avea un procent din beneficiul general al reclamelor care rulează pe tabletele lor.

    Deşi se caracterizează drept un pesimist, aşteptările fondatorului sunt optimiste: „Dacă mă bazez strict pe puterea de investiţie pe care o avem şi reacţia pieţei, undeva la finele lui 2017 vom depăşi o cifră de afaceri de 300.000 –  400.000 de euro“. În aceeaşi notă plină de încredere, Alexandru Cocindău consideră că în câţiva ani Menuo se va afla pe mesele fiecărui restaurant ce respectă natura, care înţelege necesitatea esteticii în acest context şi care mai aduce un venit în plus din publicitate. Logica sa este simplă: „Unii oameni adoră tehnologia, îmbrăţişează ideea şi implementează imediat realizând beneficiile, iar alţii sunt luaţi de valul tehnologiei pentru că nu au încotro, iar împinşi de trend şi cerinţe vor implementa în cele din urmă un meniu digital“.
     

  • Ce prevederi include proiectul de ordonanţă de urgenţă care vrea să schimbe regulile în piaţa de RCA

    În plus, se limitează discount-ul maxim acordat de asigurători la 10% din valoarea poliţei, potrivit unor surse din piaţă, notează Ziarul Financiar.

    Ideea unei legi pe RCA a venit ca o soluţie pentru detensionarea pieţei locale de profil, în condiţiile în care ultima perioadă a fost marcată de discuţii aprinse pe tema majorărilor de tarife, în special din partea transportatorilor. Aceştia au protestat în nenumărate rânduri împotriva creşterilor de prime, susţinând că acestea au crescut dramatic după falimentul Astra Asigurări.

    Compensarea directă, principala măsură prevăzută de proeictul de ordonanţă de urgenţă a fost primită cu reticenţă de asigurători la vehicularea ei de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurătorii au susţinut prin intermediul asociaţiilor profesionale UNSAR că decontarea directă va avea consecinţe negative în principal asupra companiilor stabile din punct de vedere financiar şi a clienţilor, pentru că implementarea acestui sistem va însemna costuri mai mari pentru asigurători şi implicit tarife în creştere.

    Compensarea directă funcţionează deja în regim obligatoriu în Italia, Rusia şi Suedia, în timp ce în Franţa, Belgia şi Spania sistemul este voluntar.

     

  • Secretarul de stat de la Finanţe, Gabriel Biriş, iniţiatorul proiectului de modificare a Codului Fiscal, şi-a dat demisia

    ”În această dimineaţă a ajuns la premierul Dacian Cioloş demisia domnului Biriş din funcţia de secretar de stat, iar premierul a acceptat această demisie. Domnul Biriş are o experienţă în mediul privat de afaceri şi cu experienţa dumnealui a venit cu mai multe propuneri bune de-a lungul timpului, a coordonat proiecte care a condus la măsuri reparatorii ale Codului Fiscal şi acordarea de facilităţi pentru a stimula economie. Pentru aceste lucruri premierul i-a mulţumit dlui secretar de stat Gabriel Biriş. În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor a avut un mandat de simplificare a Codului Fiscal, în acord cu politica acestui guvern. Din păcate, dl. Gabriel Biriş a depăşit acest mandat şi a lansat în spaţiul public câteva propuneri pe care acest guvern nu şi le asumă”, a detaliat Iolu.

    El a subliniat că Guvernul nu are în vedere majorări de taxe şi impozite.

    ”În primul rând, cum a spus şi ministrul Finanţelor, acest Guvern nu are în vedere majorări de taxe şi impozite, nu are în vedere o creştere a contribuţiilor sociale obligatorii, nici pentru angajat, nici pentru angajator, persoanele fizice autorizate cu activităţi independente sau profesii liberale nu sunt vizate de măsuri de creştere a taxării, iar în perioada următoare MFP va pune în dezbatere publică nişte modificări ale Codului Fiscal, dar singurele măsuri vizate sunt de simplificare a procedurilor fiscale în favoarea desfăşurării activităţii economice”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor, testul pe şoareci

    “Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui. Naşterea îşi are vremea ei şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei” (Eclesiastul, capitolul 3).

    Nu cred ca la Ministerul Finanţelor cineva citeşte din Eclesiastul – una dintre cele mai splendide meditaţii despre bizara noastră trecere prin viaţă, despre echilibrul care trebuie să ne îndrume paşii. Pentru că, dacă ar fi citit, ar fi ştiut că vorbitul are vremea lui şi tăcerea are vremea ei.

    Nu, la Ministerul Finanţelor se petrece de când lumea testul pe şoareci. Tehnocrat, netehnocrat, angajatul Finanţelor are această bucurie de a vedea cum reacţionază şoarecele diabetic la cinci prăjituri cu frişcă şi cireşe. Iar, pavlovian, şoarecul-contribuabil face spume la gură ori de câte ori i se pare că aude de mai multe taxe decât îl duce stomacul.

    Ministerul Finanţelor are în sertar un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal care, dacă ar fi aplicat, ar schimba fundamental relaţia dintre angajator şi angajat în privinţa drepturilor salariale ale acestuia din urmă. Angajatorul ar urma să nu mai aibă nicio răspundere în privinţa taxei de pensie a angajatului, acesta, ca beneficiar, fiind singur responsabil financiar pentru viitorul lui.

    “Nu va creşte povara fiscală” se apără Anca Dragu, ministrul finanţelor, după ce ministerul ei a testat vreo 24 de ore reacţia soarecelui-contribuabil la modificarea Codului fiscal – vreo 200 de articole din cele 500.

    Rezolvă precizarea ministrului problema? Nici vorbă! Proiectul există. Şi în multe privinţe ceea ce scrie acolo chiar merita pus în discuţie.

    Între multe altele, proiectul arată că angajatorul nu va mai avea nicio sarcină fiscală legată de contribuţia la sistemul de pensii a angajatului, această obligaţie urmând să revină celui care prestează o muncă. CAS-ul angajatului se va dubla, prin urmare, în vreme ce contribuţia angajatorului se va duce la zero.

    Nedreptate? Oh, da vor zice unii!

    În realitate nu ar fi decât o clarificare a raporturilor de muncă. În România există această cutumă prea deseori păguboasă a negocierii salariului “net”. Omul vrea să vadă ce bani ia “în mână”. Dar abia bănuieşte că şi ce nu ia “în mână” adică impozitele plătite de angajator sunt tot banii lui.

    Să fie clar: “patronul”, o companie sau o instituţie în spatele căreia sunt nişte proprietari/acţionari, plăteşte toţi banii, dar potrivit unui calcul simplu: mie ce-mi iese? Cine ia “în mână” 1.000 de lei ar trebui să ştie că “patronul” plăteşte de fapt 1.800 de lei – 1.000 “în mână”, iar restul impozite. Aceasta este realitatea unui salariu de 1.000 de lei cash. În fapt însă întreaga sarcină fiscală este a angajatului, nu a angajatorului, acesta din urmă doar virează formal nişte bani statului. Pentru că angajatorul nu vine cu bani de acasă; şi “netul” şi impozitele sunt obţinute şi plătite în urma muncii depuse de angajat. Când munca angajatului nu mai acoperă aceste obligaţii – “netul”, impozitele şi un minim profit pentru angajator – angajatorul intră în faliment, iar angajatul în şomaj. E bine? Sigur că nu. Dar în România această realitate este nebăgată în seamă pur şi simplu.

    O trecere de jure a întregii poveri fiscale în privinţa pensiilor şi a sănătăţii pe umerii angajatului nu face decât să consfinţească legislativ situaţia de facto. Această corecţie va muta negocierea salarială de la “net” la “brut”. Omul va fi conştient în mai mare măsură de banii lui. Patronul va putea mult mai greu sa ascundă faptul că nu-i plăteşte angajatului obligaţiile către stat. Şi abia în momentul în care va vedea cu ochii lui, lună de lună, că, de fapt, statul îi înghite 70-80% din câştigul “brut” el va zice: mai, da ia stai aşa; pe ce cheltuieşti tu banii mei de fapt, că şosele eu nu văd, spitale eu nu văd, metrou nou nu văd, trenuri mai bune nu văd!

    De ce nu am aplaudat dacă aceste noi măsuri sunt spre clarificare, cum reiese de mai sus?

    Pentru că, aşa cum spune Eclesiastul, fiecare lucru de sub ceruri îşi are vremea lui. Iar să discuţi despre majorări/schimbări de contribuţii/taxe în debutul campaniei electorale, cu siguranţă nu e “la vremea lui”. Este o catastrofă.

    De ce aduci în discuţie un asemenea subiect ştiind că este un dezastru pentru tine, că nu va fi acceptat niciodată în scurtul tău mandat, oricât de rezonabilă ar fi ideea şi oricât de bun simţ propunerea? Tu pentru cine joci de fapt? De ce îţi sabotezi propriul guvern?

    După ce testul glicemiei pe contribuabilul diabetic a eşuat, ministrul finanţelor ar vrea să uităm într-o clipă un proiect la care s-a lucrat luni de zile.

    Degeaba. Finanţele au făcut deja un mare rău guvernului. Cu siguranţă vor veni mutre tehnocratice să explice ca oamenii sunt proşti, nu înţeleg mecanismul economiei, nu pricep cum e cu propria lor bunăstare. Ghinion! Guvernarea nu înseamnă cifrele Finanţelor. În spatele venitului la buget de 129 de miliarde de lei raportat de Finanţe la şapte luni sunt vreo 4,8 milioane de angajaţi cu contract, alţi vreo patru milioane “ocupaţi” şi câteva sute de mii de pensionari care plătesc contribuţii la sănătate. În spatele cheltuielilor de 131 de miliarde de lei la şapte luni sunt cinci milioane de pensionari, câteva milioane de copii, 550.000 de şomeri. Când vii cu un proiect de asemenea anvergură, ei bine, acesta trebuie să aibă în spate o argumentaţie fără cusur. Nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării, nici un punct aiurea, nici o tuşă de îndoială. Schimbi viaţa a 600.000 de companii şi a cinci milioane de angajaţi, iar tu faci încă experienţe pe şoareci?

    Populiştii şi dezaxaţii au prins prada din zbor. Să vezi ce campanie electorala de aici încolo, de n-a văzut Parisul!

    PNL care, măcar formal, ar trebui să susţină guvernul având în vedere că este creaţia preşedintelui Iohannis o vrea pe doamna Dragu în Parlament ca să o smotocească bine spre satisfacţia vulgului. Cui îi mai pasă de adevăr? PSD va plusa pe ideea că a redus TVA şi a majorat salariile în vreme ce oamenii lui Iohannis vor să-i îmbuibe pe patroni şi să-i împovăreze pe bieţii oameni simpli.

    Este ce au făcut Finanţele doar prostie? Nici nu mai are importanţă. Fiecare pasăre pe limba ei piere.