BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Cel mai mare complex geotermal din România se deschide astăzi în Bucureşti. Galerie FOTO+VIDEO

    Începând din 14 ianuarie, complexul geotermal Therme Bucureşti, ce se întinde pe o arie de peste 250.000 de metri pătraţi şi face obiectul unei investiţii de 50 de milioane de euro, se deschide publicului larg. Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Therme, preţurile pentru mijloacele de relaxare din cadrul complexului încep de la 39 de lei.

    Investiţia în Therme Bucureşti este realizată de A-heat Group AG, concern cu sediul la Viena. Lucrările de construcţie a proiectului Therme Bucureşti au început la finele anului 2013. Faţada construcţiei mamut este autoportantă, iar structura metalică de susţinere a acesteia cântăreşte 1.100 de tone, fiind cea mai mare de acest fel din România. De asemenea, faţada are cea mai mare deschidere fără stâlpi, de peste 43 de metri. Acoperişul retractabil este un colos transparent care cântăreşte 230 de tone, fiind cel mai mare acoperiş construit vreodată într-o zonă seismică.

    Therme Bucureşti este cel mai mare complex geotermal din România, construit greenfield, având o capacitate de 4.000 de persoane simultan. Apa termală de la Therme Bucureşti este extrasă de la o adâncime de peste 3.100 de metri. În ceea ce priveşte spaţiile verzi, acestea formează cea mai mare grădină botanică din România cu peste 800.000 plante. . În piscinele de la Therme se pot relaxa simultan 1.500 de persoane, iar de saunele centrului pot beneficia 300 de persoane în acelaşi timp. Toboganele au fost proiectate astfel încât să asigure distracţia pentru 6.500 de persoane pe oră, iar restaurantele au o capacitate totală de 700 de locuri. De asemenea, parcarea centrului dispune de 1.800 de locuri. Centrul construit în nordul Bucureştiului este o construcţie cu un grad de eficienţă energetică ridicat, a cărei autonomie energetică este asigurată 320 din 365 de zile pe an.

     

  • Netflix a intrat şi pe piaţa din România. Care sunt preţurile

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, a devenit disponibilă astăzi în încă 130 de ţări, printre care şi România, unde tarifele lunare variază între 8 şi 12 euro.

    “În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând”, a declarat Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas, conform gizmodo.com.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilo să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Filmele şi celelalte tipuri de conţinut video nu sunt subtitrate în română, ci, în mod obişnuit, doar în engleză, franceză, germană sau spaniolă.

    Arhiva Netflix include mii de filme şi episoade din diferite seriale.

    Pe piaţa locală Netflix intră în competiţie în principal cu platformele de video la cerere ale operatorilor de comunicaţii Orange, Telekom şi RCS&RDS şi cu servicii precum HBO Go, Voyo sau Seenow.

  • Air France KLM a anunţat reduceri de 40% la preţurile biletelor de avion. Vezi ce preţuri practică alte companii aeriene pentru aceleaşi destinaţii

    Air France KLM îşi va reduce preţul biletelor de avion cu până la 40%, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.  Astfel, vor beneficia de preturi mai mici peste 100 de destinatii din America de Nord, America de Sud, Asia, Africa dar si din zona Caraibelor si a Oceanului Indian. Potrivit informaţiilor transmise, în lista destinatiilor cu preturile reduse se afla principalele puncte de calatorie ale pasagerilor romani din Asia si America de Nord. Pe continentul nord – american preturile incep de la 540 euro pentru un bilet dus-intors la Miami, 569 euro pentru un bilet dus-intors la Toronto si 584 euro pentru un bilet dus-intors la New York, Boston si Montreal. Pentru calatorii care isi doreau sa ajunga in Brazilia, Air France KLM a anuntat ca a pus in vanzare bilete incepand de la 599 euro de persoana, dus-intors, incluzand o reducere de 35 – 40% fata de pretul normal al biletului. Turistii isi pot achizitiona bilete cu pana la 50% discount, cu preturi incepand de la 499 euro pentru Mumbai, Delhi, Beijing si de la 519 euro pentru Hong Kong si Shanghai. Pentru Singapore, preţurile încep de la 559 euro de persoana, dus-intors. Potrivit reprezentanţilor companiei, turistii vor putea sa isi rezerve destinatia dorita pana pe 26 Ianuarie 2016 iar calatoria va trebui efectuata pana pe 26 iunie 2016 (data intoarcerii in tara). Totodată, compania a anunţat şi reducerea tarifului de bază pentru călătoriile la Amsterdam, de la 159, la 139 de euro.

    Reducerile de preţuri anunţate de reprezentanţii Air France KLM vin în contextul în care celelalte companii aeriene practică  preţuri competitive pentru destinaţiile menţionate. Astfel, costul unui bilet dus-întors cu polonezii de la LOT Polish Airlines pentru New York pornesc de la 565 de euro, de la 580 de euro cu compania germană Lufthansa şi de la 550 de euro cu Air Berlin, potrivit informaţiilor de pe site-urile companiilor. Există chiar şi o variantă low cost pentru această rută  prin intermediul companiei norvegiene low cost de lung curier Norwegian, prin hub-ul din Oslo. Pretul biletelor dus-intors prin intermediul Norwegian si al unei companii low cost ce zboara din Romania porneste astfel de la 450 de euro. Pentru ruta Beijing, o călătorie dus întors cu LOT Polish Airlines porneşte de la 544 de euro, iar cu Lufthansa, de la 541 de euro (preturile au fost calculate pentru intervalul de calatorie 1-7 martie).

     

  • Preţul unui coş cu 50 de produse nonalimentare şi băuturi alcoolice s-a redus în medie cu 3%

    Un coş cu 50 de băuturi alcoolice şi produse nonalimentare precum săpun sau detergent a ajuns ieri, la trei zile după reducerea TVA de la 24% la 20%, să coste 932 de lei, cu peste 3% mai puţin faţă de finalul lunii decembrie, arată indexul ZF, care a luat în calcul preţurile afişate în magazinul online Cora Drive.

    ZF a luat în considerare mai multe produse precum şampon, săpun, detergent, bere, băuturi spirtoase, vin, şerveţele, hârtie igienică, ţigări sau tigăi, toate beneficiind de TVA mai mic cu patru puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016. În plus, ZF a făcut o cercetare simplă cu mijloace jurnalistice şi are la bază doar informaţii disponibile pe site-ul magazinelui Cora care vinde şi online. Indexul nu ia în considerare promo­ţi­ile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite produse.

    De asemenea, indexul cu­prinde o mică parte din produse, în condiţiile în care într-un hipermarket pot exista chiar şi 60.000 de produse, atât alimentare, cât şi nonalimentare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lumea musulmană este aruncată în aer de criza sectară dintre Arabia Saudită şi Iran

    O nouă criză sectară ameninţă să arunce în aer lumea musulmană: Arabia Saudită, o monarhie sunită bogată, dar pentru care unica sursă de venit este petrolul, retează relaţiile diplomatice şi comerciale cu Iranul, o ţară şiită cu aproape 81 de milioane de locuitori. Cele două puteri sunt rivale pe scena geopolitică a regiunii şi pe piaţa petrolului.
    Arabiei Saudite, un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, i s-au alăturat Bahreinul şi Sudanul. Arabia Saudită este în plin război al preţurilor petrolului cu Rusia şi SUA şi începe să-şi piardă rapid din rezervele financiare din cauza acestuia, atât de rapid încât a introdus măsuri care s-ar putea numi de austeritate. De asemenea, regatul sprijină în războiul din Siria forţele rebele.

    Iranul s-a apropiat de ieşirea de sub un embargou internaţional prin concesii făcute marilor puteri în programul său nuclear, este curtat puternic de companii europene şi se implică în războiul din Siria, de partea forţelor guvernamentale, contra ISIS. Iranul are rezerve uriaşe de petrol, a căror ieşire pe piaţa internaţională a fost blocată de sancţiuni. Odată sancţiunile ridicate, războiul preţurilor va lua amploare.

    În vară, acordul istoric semnat între Iran şi marile puteri ale lumii privitor la programul nuclear al Teheranului a trimis imediat preţul petrolului în jos, semnalând ce s-ar putea întâmpla dacă Iranul va ieşi pe pieţe şi va reuşi să facă faţă competiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Anul ECONOMIC 2016 pentru români: Preţuri mai mici, din reducerea TVA, şi impozite mai mari pe case

    Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală pentru anul viitor vizează reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 20%, care ar trebui să conducă la scăderea preţurilor cu 3,33%, dacă se transmite integral.

    Totodată, taxa va scădea, de la 1 ianuarie, de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale, în prezent fiind impusă o cotă de 24% pentru acestea.

    O cotă de TVA de 9% se aplică anul următor şi pentru medicamente, hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi furnizarea de apă.

    Astfel, diminuarea taxei pe valoare adăugată va pune presiune pe preţuri şi în prima parte a anului următor, după ce în 2015 reducerea cotei pentru alimente a dus inflaţia în teritoriu negativ.

    Banca Naţională estimează că rata anuală a inflaţiei va înregistra valori negative până în mai 2016, urmând să revină în teritoriu pozitiv, astfel ca la finalul anului viitor să se plaseze la 1,1%, sub intervalul din jurul ţintei BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    TVA mai mică ar putea antrena şi o reducere a preţurilor la benzină şi motorină de la începutul anului următor, însă ulterior acestea depind de evoluţia cotaţiei petrolului pe pieţele externe, în contextul în care statul a menţinut nivelul accizei, dar şi supraacciza. Cea de a doua urmează să fie eliminată la începutul anului 2017. Taxele şi accizele percepute de stat reprezintă peste jumătate din preţul carburanţilor.

    Cursul de schimb în funcţie de care ar urma să se calculeze acciza în 2016 este cel utilizat în 2014 şi în acest an, de 4,7380 lei/euro, legislaţia prevăzând şi o ajustare a acestuia cu rata inflaţiei. Cum inflaţia a fost negativă, Ministerul Finanţelor a anunţat că va menţine pentru anul următor acelaşi nivel al cursul.

    În rândul produselor accizabile se regăsesc în prezent benzina, motorina, energia electrică, gazul natural, dar şi produse precum alcoolul şi ţigările, cafeaua, unele bijuterii, confecţii din blănuri şi iahturi.

    Noul Cod Fiscal elimină acciza pentru unele dintre aceste produse, cum ar fi cafeaua, blănurile şi iahturile, în timp ce pentru băuturile alcoolice acciza coboară cu aproximativ 30%.

    Acciza pentru carburanţi şi energia electrică rămne la acelaşi nivel, dar cea pentru ţigarete va creşte, iar în cazul ţigărilor electronice va fi introdusă.

    De asemenea, energia electrică se va ieftini de la 1 ianuarie, astfel că preţul electricităţii la consumator va fi mai mic cu 5-6%, după reducerea tarifelor de distribuţie şi a bonusului de cogenerare.

    Şi preţul gazelor naturale se va reduce, de la mijlocul anului viitor, pentru consumatorii industriali, care vor plăti cu 5%-6% mai puţin, în timp ce pentru consumatorii casnici evoluţia depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    O modificare importantă din Codul Fiscal pentru anul 2016 vizează impozitul pe dividende, care va scădea de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente acestui an, urmând ca din 2017 să se adauge o cotă de 5,5% datorată la bugetul de asigurări de sănătate, baza de calcul fiind plafonată superior la de cinci ori salariul mediu pe economie.

    Pentru microîntreprinderi a fost majorat plafonul de venituri impozabile în care trebuie să se încadreze, de la 65.000 de euro la 100.000 de euro, şi s-a introdus un sistem diferenţiat de cote de impozitare, între 1% şi 3%, pentru stimularea înfiinţării de locuri de muncă şi pentru o distribuire mai echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu salariaţi şi cele fără.

    Astfel, noile cote de impozitare, valabile de la 1 ianuarie, sunt de 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi (inclusiv), de 2% pentru cele cu un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi, de la 3% cotă generală de impozitare a veniturilor pe această categorie de firme.

    În privinţa impozitului pe profit, cota generală rămâne cea de 16%, modificări fiind înregistrate punctual la bunurile pentru care se acordă facilitatea profitului reinvestit, precum şi pentru unele cheltuieli deductibile.

    Pe de altă parte, pentru anul următor sunt prevăzute şi scumpiri sau creşteri de taxe, cea mai importantă referindu-se la impozitarea proprietăţilor.

    În acest sens, autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice.

    De exemplu, impozitul datorat în 2015 pentru un apartament deţinut de o persoană fizică a fost de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii. Din 2016, bugetul local va percepe un impozit diferenţiat, în funcţie de utilizarea construcţiei, respectiv pentru locuit, pentru activităţi economice sau mixt.

    Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    În cazul în care în locuinţă îşi desfăşoară activitatea o societate sau este sediu de PFA, rata de de impozitare este cuprinsă între 0,2% şi 1,3% din valoarea acesteia. Astfel, utilizarea în activităţi economice a locuinţei aduce o creştere a impozitului de cel puţin două ori şi de cel mult 13 ori. Creşterea impozitului în acest interval este condiţionată de o reevaluare a locuinţei în ultimii cinci ani. Dacă aceasta nu a avut loc, impozitul este stabilit la 2% din valoarea impozabilă.

    Noul Cod Fiscal a introdus şi creşteri ale valorilor necesare pentru stabilirea bazei impozabile în cazul acestor construcţii.

    Dacă o construcţie este folosită atât pentru locuit, cât şi pentru activităţi economice, impozitarea se realizează diferenţiat, în funcţie de suprafaţa destinată fiecărui scop. În astfel de cazuri, proprietarii de locuinţe trebuie să depună la autoritatea locală o declaraţie specială până la finele lunii februarie.

    Societăţile care deţin în proprietate construcţii trebuie să depună, de asemenea, o declaraţie specială de impunere, urmând să plătească în 2016 un impozit de 0,08-0,2% din valoarea impozabilă a construcţiilor rezidenţiale pe care le deţin şi de 0,2-1,3% din cea a construcţiilor nerezidenţiale. Reevaluarea acestora se face la fiecare 3 ani, iar în lipsa acesteia cotele de impozitare cresc la 5%.

    Pe lângă impozitele pentru locuinţe, autorităţile locale au în 2016 şi posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite.

    Noul Cod Fiscal introduce obligaţii suplimentare şi pentru persoanele fizice autorizate (PFA), care vor achita obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie, de 10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, chiar dacă sunt şi salariate la un angajator. Totodată, dacă PFA vrea să beneficieze de pensia întreagă, trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului, de 15,8%, aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate. În Codul Fiscal aplicat până la finele acestui an, PFA nu avea aceste obligaţii, dacă era şi salariată.

    Totodată, românii vor plăti mai mult anul viitor pentru asigurările auto obligatorii, în principal fiind cazul transportatorilor rutieri, care au demarat ample proteste la nivel naţional în cursul lunii decembrie şi au cerut autorităţilor să intervină pentru rezolvarea problemei. Transportatorii au susţinut că preţul poliţelor RCA ar fi putut creşte cu până la 400%.

    Pentru a tempera aceste majorări, reprezentanţii transportatorilor, ai companiilor de asigurări şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară au încheiat, la finele lunii, un protocol care limitează creşterea RCA la 50% faţă de nivelul din iunie anul acesta.

  • La mulţi ani, 2016! Ce ne aşteaptă în acest an

    Nici bine nu am intrat în 2016 că deja au fost anunţate diverse schimbări, cu un impact major atât asupra românilor, cât şi a întregii omeniri. Iată ce ne aşteaptă în 2016:

    ÎN ROMÂNIA

    – TVA REDUS. De la 1 ianuarie, scade TVA de la 24% la 20%, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere cu 3,33% a preţurilor. Scade TVA la medicamente, hoteluri, alimente, furnizarea de apă, restaurante şi catering (9%), cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).

    – IEFTINIRI: ENERGIE ELECTICĂ ŞI GAZE NATURALE. Preţul energiei electrice la consumator va fi cu 5-6% mai mic, de la 1 ianuarie. La fel la gazele naturale pentru consumatorii industriali (de la jumătatea anului); în cazul consumatorilor casnici, evoluţia preţului va depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    – IMPOZIT PE DIVIDENTE MAI MIC. Impozitul pe dividente scade de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente anului 2015.

    – IMPOZITE NOI PE CLĂDIRI. Autorităţile locale pot majora cu 500% impozitele pe clădirile şi terenurile neîngrijite. Autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    – ÎMPOVĂRAREA PFA. Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie să achite obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie). Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate.

    – RCA MĂRIT. Asigurările auto obligatorii se vor majora, însă nu cu mai mult de 50% faţă de valoarea din 2015.

    – SALARIUL MINIM. Salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei, de la 1 mai.

    – ALEGERI. La începutul verii vor avea loc alegeri locale, iar în luna noiembrie cele parlamentare.

    – LEGEA ANTIFUMAT – Ar putea fi interzis fumatul în toate spaţiile publice închise dacă legea adoptată de Parlament va trece de Curtea Constituţională, unde a fost atacată

    ÎN LUME

    – Problema imigranţilor extracomunitari va continua să fie una din sarcinile principale ale Uniunii Europene în 2016; în septembrie, Statele Unite vor organiza, cu ocazia Adunării Generale ONU, un summit mondial pe tema refugiaţilor.

    – Comunitatea internaţională va intensifica eforturile pentru soluţionarea conflictului din Siria, care durează de cinci ani şi s-a soldat cu peste 250.000 de morţi. Unul din aspectele-cheie este viitorul Administraţiei Bashar al-Assad, susţinută de Rusia şi Iran, dar contestată de Statele Unite şi Uniunea Europeană;

    – Alegeri parlamentare, considerate esenţiale pentru direcţia ţării, vor avea loc în Afganistan;

    – Marea Britanie ar putea organiza referendumul promis de premierul David Cameron privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană;

    – Statele Unite vor organiza, în 8 noiembrie 2016, alegeri prezidenţiale şi alegeri parlamentare, pentru desemnarea celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi a 34 dintre membrii Senatului;

    – Campionatul European de fotbal – 10 iunie -10 iulie; România va disputa meciul de deschidere cu Franţa, pe Stade France, în 10 iunie, apoi va întâlni Elveţia, la 15 iunie, tot la Paris, iar în 19 iunie va juca în compania Albaniei, la Lyon.

    – Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro: 5-21 august.

  • La mulţi ani, 2016! Ce ne aşteaptă în acest an

    Nici bine nu am intrat în 2016 că deja au fost anunţate diverse schimbări, cu un impact major atât asupra românilor, cât şi a întregii omeniri. Iată ce ne aşteaptă în 2016:

    ÎN ROMÂNIA

    – TVA REDUS. De la 1 ianuarie, scade TVA de la 24% la 20%, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere cu 3,33% a preţurilor. Scade TVA la medicamente, hoteluri, alimente, furnizarea de apă, restaurante şi catering (9%), cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).

    – IEFTINIRI: ENERGIE ELECTICĂ ŞI GAZE NATURALE. Preţul energiei electrice la consumator va fi cu 5-6% mai mic, de la 1 ianuarie. La fel la gazele naturale pentru consumatorii industriali (de la jumătatea anului); în cazul consumatorilor casnici, evoluţia preţului va depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    – IMPOZIT PE DIVIDENTE MAI MIC. Impozitul pe dividente scade de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente anului 2015.

    – IMPOZITE NOI PE CLĂDIRI. Autorităţile locale pot majora cu 500% impozitele pe clădirile şi terenurile neîngrijite. Autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    – ÎMPOVĂRAREA PFA. Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie să achite obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie). Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate.

    – RCA MĂRIT. Asigurările auto obligatorii se vor majora, însă nu cu mai mult de 50% faţă de valoarea din 2015.

    – SALARIUL MINIM. Salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei, de la 1 mai.

    – ALEGERI. La începutul verii vor avea loc alegeri locale, iar în luna noiembrie cele parlamentare.

    – LEGEA ANTIFUMAT – Ar putea fi interzis fumatul în toate spaţiile publice închise dacă legea adoptată de Parlament va trece de Curtea Constituţională, unde a fost atacată

    ÎN LUME

    – Problema imigranţilor extracomunitari va continua să fie una din sarcinile principale ale Uniunii Europene în 2016; în septembrie, Statele Unite vor organiza, cu ocazia Adunării Generale ONU, un summit mondial pe tema refugiaţilor.

    – Comunitatea internaţională va intensifica eforturile pentru soluţionarea conflictului din Siria, care durează de cinci ani şi s-a soldat cu peste 250.000 de morţi. Unul din aspectele-cheie este viitorul Administraţiei Bashar al-Assad, susţinută de Rusia şi Iran, dar contestată de Statele Unite şi Uniunea Europeană;

    – Alegeri parlamentare, considerate esenţiale pentru direcţia ţării, vor avea loc în Afganistan;

    – Marea Britanie ar putea organiza referendumul promis de premierul David Cameron privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană;

    – Statele Unite vor organiza, în 8 noiembrie 2016, alegeri prezidenţiale şi alegeri parlamentare, pentru desemnarea celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi a 34 dintre membrii Senatului;

    – Campionatul European de fotbal – 10 iunie -10 iulie; România va disputa meciul de deschidere cu Franţa, pe Stade France, în 10 iunie, apoi va întâlni Elveţia, la 15 iunie, tot la Paris, iar în 19 iunie va juca în compania Albaniei, la Lyon.

    – Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro: 5-21 august.

  • Preţul petrolului s-a prăbuşit

    Momentul în care scăderea se va opri nu se întrevede încă,posibilitatea fiind ca preţurile să scadă şi mai mult, poate chiar la 20 de dolari pe baril. Declinul este provocat de încetinirea creşterii economiei chineze, a doua mare economie a lumii, şi de supraoferta creată de livrările suplimentare provenite din America de Nord.

    Scăderea din ultima perioadă a fost alimentată de reuniunea din decembrie a statelor producătoare de petrol din OPEC, în frunte cu Arabia Saudită, care menţin producţia la 31,5 milioane de barili pe zi, peste plafonul maxim al organizaţiei, organizaţia refuzând să renunţe la strategia de a-şi proteja cota de piaţă prin preţuri mici.

    Atare mişcări erau greu de intuit la începutul anului, când barilul era cotat la 50 de dolari, oricum un preţ care nu mai fusese înregistrat din 2009. Motivele invocate pentru scăderea preţului erau atunci creşterea producţiei din Rusia şi din Irak; Rusia ajunsese la cel mai ridicat nivel de producţie de la destrămarea Uniunii Sovietice, până la 10,667 milioane de barili pe zi. Estimările analiştilor indicau scăderi, dar la niveluri, să le zicem suportabile, de 42 de dolari barilul în cazul Goldman Sachs (două săptămâni mai târziu estimările companiei mergeau spre 30 de dolari barilul). Agenţia Internaţională pentru Energie anticipa o creştere a preţurilor în a doua jumătate a lui 2015, mizând pe o reechilibrare a pieţei şi pe efectele, „marginale“ doar, ale creşterii producţiei de hidrocarburi din Statele Unite.

    Efectele scăderii preţurilor nu s-au lăsat aşteptate: Lukoil anunţa o scădere a investiţiilor din 2015 cu 10%, adică 1,5 miliarde dolari, concretizată prin reducerea cheltuielilor de rafinare şi prin blocarea noilor angajări, cât şi prin menţinrea dividendelor la nivelul anului 2014. Câteva zile mai târziu şi OMV anunţa reducerea investiţiilor pentru perioada 2015 – 2017, dar şi faptul că va rata ţinta de producţie stabilită la 400.000 de barili echivalent petrol pe zi.

    Piaţa a primit ceva semnale încurajatoare în mai, când China devenea cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, devansând pentru prima oară Statele Unite, analiştii apreciind că achiziţiile se vor menţine la un nivel ridicat în pofida ritmului mai lent de creştere al economiei chineze. Importurile de petrol ale Chinei au atins în aprilie un nivel record de aproape 7,4 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 7,2 milioane de barili pe zi înregistrat de importurile Statelor Unite. „Poziţia de cel mai mare importator de ţiţei va conferi Chinei mai multă influenţă. Angajamentul Chinei în Orientul Mijlociu va cotinua să se schimbe, nu va mai fi un jucător minor“, a declarat Philip Andrews-Speed, director pentru cercetări în domeniul securităţii energiei la National University of Singapore. În ultimul deceniu, producătorii de petrol din întreaga lume şi-au schimbat în mod fundamental rutele comerciale, în condiţiile în care importurile SUA au scăzut de la peste 10 milioane de barili pe zi în urmă cu 10 ani la circa 7 milioane de barili pe zi în prezent, în timp ce importurile Chinei au crescut de şapte ori.

    La jumătatea anului marile grupuri petroliere anunţau că au redus cheltuielile pentru noi proiecte cu 200 de miliarde de dolari, în cadrul unor măsuri urgente menite să protejeze investitorii de scăderea preţurilor. Era vorba de amânarea a 46 de proiecte mari de petrol şi gaze cu rezerve cumulate de 20 de miliarde de barili echivalent de petrol, mai mari decât rezervele dovedite ale Mexicului. Între companiile care amână marile planuri de producţie în aşteptarea scăderii costurilor se aflau şi BP, Royal Dutch Shell, Chevron, Statoil şi Woodside Petroleum.

    Alte estimări indicau că industria petrolului are nevoie de 500 de miliarde de dolari pentru ca producătorii să îşi poată plăti datoriile. Numărul obligaţiunilor companiilor de petrol şi gaze cu randamente de cel puţin 10% s-a triplat în ultimul an, astfel încât 168 de firme din America de Nord, Europa şi Asia înregistrau astfel de datorii, iar raportul dintre datoriile nete şi profiturile companiilor se află la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Piaţa suprasaturată a împins preţurile, spre finalul anului, la minimele ultimilor 11 ani, la niveluri comparabile cu cele din 2004, când au început discuţiile despre un super-ciclu al pieţei mărfurilor. Producţia de petrol a OPEC se află la niveluri maxime încă de anul trecut, statele membre încercând să scoată de pe piaţă producătorii concurenţi care înregistrează costuri mai mari de producţie, cum sunt cei care exploatează zăcăminte de şist din SUA.

     

  • Cât costă brazii în pieţele din România şi care este tendinţa de cumpărare a românilor din acest an

    ALBA

    În Alba, pomii de Crăciun sunt o raritate în pieţe după ce poliţiştii şi inspectorii Gărzii Forestiere au făcut un control în urma căruia le-au dat amenzi comercianţilor de brazi.

    Astfel, în pieţe preţurile sunt ridicate: un molid costă câteva zeci de lei, iar un brad între 100 şi 500 de lei, în funcţie de mărime.

    În supermarketuri, preţurile variază între 30-40 de lei, pentru un brad de maxim 1,5 metri, şi 150-200 de lei, pentru un brad de doi-trei metri, chiar mai mult pentru unul argintiu.

    În judeţ sunt mai multe firme care vând brăduţi în ghiveci, din producţie proprie sau aduşi din străinătate. Patronul unei astfel de firme, Florin Mărginean, spune că vinde brazi în ghiveci, de diferite dimensiuni, cu preţuri între 200 şi 850 de lei, aceştia fiind foarte căutaţi deoarece după sărbători pot fi replantaţi.

    Şi Direcţia Silvică Alba pune în vânzare brazi şi molizi, numărul fiind însă în funcţie de solicitări. “Estimăm că vom vinde în acest an până în 500 de pomi de iarnă deoarece ne ajustăm oferta în funcţie de solicitările clienţilor. Preţurile fără TVA variază între 10 şi 20 de lei pentru un molid şi 20 şi 30 de lei pentru un brad”, a declarat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Alba, Mihai Palamaru.

    Cele mai inedite oferte de brazi se găsesc însă pe site-urile de anunţuri, unde sunt localnici care îşi vând brazii crescuţi în curte. De exemplu, un bărbat din Alba Iulia oferă la vânzare un brad de peste 6 metri, crescut chiar lângă casă, pentru care cere 1.000 de lei. Tot pe astfel de site-uri, o femeie din Abrud vinde coroniţe şi decoraţiuni din crenguţe de brad realizate manual, preţurile variind între 20 şi 35 de lei.

    ARAD

    În Arad, preţurile brazilor vânduţi în pieţe sunt mai mici decât în anii anteriori. Astfel, un brad de aproximativ un metru înălţime poate fi cumpărat şi cu 30 de lei, în timp ce anul trecut preţul pornea de la 50 de lei. Un brad de doi metri costă între 100 şi 250 de lei, în funcţie de coroană.

    Pomii aduşi din Germania, Danemarca sau Olanda sunt mai scumpi, preţul ajungând la 400-500 de lei.

    Marile magazine care au de vânzare brazi naturali au preţuri similare celorpieţe, fiind, de asemenea, mai mici decât în alţi ani.

    Preţurile la brazii artificiali sunt cuprinse între 180 şi 350 de lei pentru cei de 2,10 metri, în funcţie de calitate.

    BUCUREŞTI

    În pieţe, brazii costă între 30 de lei şi peste 200 de lei.

    Totuşi, un brad de patru-cinci metri înălţime costă între 1.200 şi 3.000 de lei, în funcţie de provenienţă sau coroană.

    Vânzătorii oferă brazi aduşi din ţările nordice, însă cumpărătorii aşteaptă ca preţurile să mai scadă. La unele supermarketuri se vând brazi în ghiveci, la 75 de lei, şi molizi în ghiveci, la 45 de lei.

    Cei care doresc un brad natural, cu sau fără rădăcină, direct de la producător, pot merge în Voluntari, la câţiva kilometri de Bucureşti, pentru a alege unul din cei 10.000 de pomi de iarnă (brazi, molizi, pini). Aici, un brad cu rădăcini costă în jur de 85 de lei (preţ fără TVA), având o înălţime între 1,5 şi 2,5 metri, iar unul fără rădăcini costă 50-70 de lei (preţ fără TVA), în funcţie de înălţime.

    BUZĂU

    În pieţele din Buzău, preţul brazilor variază între 50 şi 120 de lei, în timp ce în supermarket-uri pomii de Crăciun costă până la 200 de lei, fiind aduşi din afara ţării.

    În Piaţa Centrală din Buzău, costul brazilor este cuprins între 50 şi 120 de lei, în funcţie de specie şi dimensiuni, preţul fiind în scădere faţă de zilele trecute, când brazii erau şi 150 de lei.

    La un magazin din Buzău se vând brazi aduşi din Germania în trei variante de preţ, în funcţie de mărime: 69 de lei – cei până la 1,75 metri, 99 de lei – cei cu înălţime între 1,75 si 1,95 metri şi 129 de lei – cei între 1,95 metri si 2,35 metri.

    La pepiniera Direcţiei Silvice Buzău se vând doar brazi cu rădăcină, în coşuri de nuiele, care pot fi replantaţi după ce trec sărbătorile, la preţuri între 100 şi 200 de lei, în funcţie de specie şi înălţime. La preţul de vânzare se adaugă 26 de lei, valoarea coşului de nuiele.

    CONSTANŢA

    La Constanţa, preţul brazilor naturali variază între 30 şi 200 de lei, ei putând fi achiziţionaţi din principalele pieţe din municipiu sau de la mall-uri.

    În Piaţa Tomis III, un brad poate fi cumpărat şi cu 50 de lei, însă, în funcţie de înălţime, de cât este de bogat, poate ajunge la 120 de lei, 140 de lei, 180 de lei sau chiar 200 de lei. Comercianţii spun că vânzările merg bine, dar se aşteaptă să crească în apropierea Crăciunului. Tot în Piaţa Tomis III se pot cumpăra coroniţe din brad, preţul acestora plecând de la 10 lei şi ajungând la 25 de lei.

    La intrarea într-un mall din Constanţa a fost amenajat un târg al brazilor de Crăciun. Aici, cel mai ieftin brad costă 70 de lei, dar preţurile ajung şi la 150 de lei. Şi aici pot fi cumpărate crengi de brad, cele mai mari costând 15 lei, iar cele mai mici – 10 lei. Vânzătorii spun că, deocamdată, merge mai bine vânzarea brazilor decât a crenguţelor, dar că, de regulă, acestea din urmă sunt cumpărate cu o zi, două înainte de Crăciun. Tot aici pot fi achiziţionate suporturi de brad, la preţul de 25 de lei.

    Brazii pot fi cumpăraţi şi de la mall-urile de la ieşirea din municipiul Constanţa. Astfel, unul dintre mall-uri oferă pomi de Crăciun la preţul de 30 de lei, însă cu o înălţime maximă de 130 de centimetri. Pe măsură ce brazii sunt mai mari, preţurile cresc, ajungând să coste 50 de lei pentru o înălţime de maxim 170 de centimetri şi 60 de lei pentru cel care ajunge la doi metri.

    La un alt mall există două tipuri de pomi de Crăciun. Cei până în 175 de centimetri costă 80 de lei, iar cei care pot ajunge la 200 de centimetri – 100 de lei. Cei care achiziţionează un brad de la acest mall îl pot aduce în ianuarie tot aici, urmând să primească un cupon de cumpărături de 20 de lei, valabil la anumite produse.

    În mall-uri pot fi găsiţi şi brazi artificiali, la preţuri între 40 şi peste 300 de lei.

    DOLJ

    La Craiova, Piaţa Centrală este principalul punct de vânzare a brazilor, mulţi fiind aduşi din străinătate sau de la Ocolul Silvic Vâlcea, însă spaţii pentru vânzarea pomilor de Crăciun mai sunt în piaţa Craioviţa Nouă şi în cea din cartierul Valea Roşie.

    În Piaţa Centrală, preţurile brazilor variază între 80 şi 130 lei. “Avem brazi pentru toate gusturile, mai înalţi, mai mici, mai bogaţi, dar şi pentru un buget mai mic. Ăia mai mici îi vând cu 80 de lei, dar putem negocia cu cumpărătorul. Am vândut, zilele trecute, un brad cu 250 de lei, dar era mare, frumos, bogat. Eu am brazi aduşi din afară, sunt mai arătoşi decât ceea ce se găseşte pe aici prin piaţă”, spune Silviu Vasile, unul dintre comercianţii din Piaţa Centrală, care are de vânzare brazi importaţi din Danemarca.

    În piaţa Craioviţa Nouă, preţurile sunt puţin mai mici, între 50 şi 100 de lei. De asemenea, craiovenii care nu îşi permit un brad cumpără crenguţe, care costă între 10 şi 15 lei. Totodată, se vând aranjamente de tip coroniţă, al căror preţ porneşte de la 5 lei.

    La supermarketurile din Craiova, preţurile la brazi variază între 49,90 lei şi 129,90, în funcţie de mărime. De asemenea, pot fi cumpăraţi molizi cu o înălţime de până la un metru, care pot fi replantaţi, la preţul de 38,90 lei.

    Brazii artificiali costă între 19,90 lei şi 225 de lei.

    GALAŢI

    La Galaţi, brazii pot fi cumpăraţi din pieţe şi supermarketuri, la preţuri care pornesc de la 20 de lei, dar pot depăşi 1.000 de lei.

    Spre exemplu, în Piaţa Centrală, brazii care nu sunt mai înalţi de jumătate de metru costă 25 de lei, în timp ce brazii între unu şi doi metri se vând la preţuri cuprinse între 40 şi 180 de lei. Brazii mai înalţi de doi metri pot costa şi peste 200 de lei.

    În general, brazii care se vând în Piaţa Centrală sunt aduşi din judeţul Vrancea. “Avem brazi pentru toate buzunarele, de la Lepşa i-am adus. Acum să vină şi clienţii că sunt brazi veritabili”, a afirmat un comerciant de brazi din Piaţa Centrală.

    În această piaţă se pot găsi şi molizi, care provin din Ucraina şi care au preţuri de 40-60 de lei, în cazul celor de 1-1,5 metri înălţime, dar pot ajunge şi la 120 de lei, la cei de doi metri înălţime.

    În piaţa din cartierul Micro 17, cei mai ieftini brazi, aduşi tot din judeţul Vrancea, se găsesc la 20 de lei, iar cei mai scumpi, care pot ajunge şi la trei metri înălţime, costă circa 200 de lei.

    O simplă crenguţă de brad care costă 3-4 lei. “Noi avem un brad artificial cumpărat cu ani în urmă, aşa că nu mai luăm unul nou. O să cumpăr câteva crenguţe să se simtă în casă, de Crăciun, mirosul de brad”, spune o gălăţeancă aflată în piaţa din Micro 17.

    În supermarket-uri oferta este mai diversificată. Aici, cei mai ieftini brazi, dar în ghiveci, se găsesc la 40 de lei, dacă măsoară circa un metru, şi la 75 de lei, dacă au circa 1,5 metri înălţime. În acelaşi magazin, un brad fără ghiveci, de aproximativ 2,5 metri, costă 127 de lei, fiind vorba despre pomi aduşi din judeţul Sălaj. Într-un alt supermarket, un brad în ghiveci, de aproximativ doi metri, costă 490 de lei, iar unul de 4-5 metri înălţime şi cu o coroană bogată se vinde cu 1.400 de lei. Sunt însă şi brazi mai mici de un metru, care costă câteva zeci de lei, sau de aproximativ 1,5 metri, la preţul de circa 150 de lei, fiind vorba despre brazi care provin din zona judeţului Cluj.

    În supermarket-uri se găsesc însă şi brazi artificiali, unul înalt de circa doi metri având un preţ de aproximativ o sută de lei. Dacă bradul are şi alte decoraţiuni şi o instalaţie de lumini, preţul poate ajunge la 250 de lei.

    HARGHITA

    În Harghita, se vând molizi comuni şi argintii, brazi autohtoni, dar şi din Olanda şi Danemarca, la preţuri care încep de la 50 de lei şi ajung la 450 de lei sau chiar mai mult, în funcţie de înălţime şi de aspect.

    În piaţa din Miercurea Ciuc, cei mai ieftini sunt molizii, preţul de pornire fiind de 50 de lei pentru unul destul de firav, nu prea des şi care măsoară un metru sau 1,2 metri, iar cei care ajung până la doi metri costă între 80 şi 120 de lei.

    Brazii sunt mai scumpi, mai ales dacă sunt argintii. Un brad comun, de peste 1,5 metri, se vinde cu 70 de lei şi ajunge la 300 de lei la înălţimea de doi metri. În schimb, un brad argintiu autohton, de 1,5 metri, costă între 100 şi 150 de lei, în funcţie de coronament, iar cei de doi metri ajung şi la 450 de lei. Avantajul pieţei este că preţurile se pot negocia, nu foarte mult însă, pentru că vânzătorii ţin la preţ.

    O firmă comercializează brazi argintii cu rădăcină, în ghivece, înalţi de 1,5 metri cu 300 de lei.

    În pieţele din Odorheiu Secuiesc, se vând molizi, pini şi brazi, la preţuri stabilite în funcţie de înălţime, costul fiind de 50 de lei pe metru, negociabil. Astfel, cei care ştiu să se tocmească pot lua un brad de 1,7 metri, mai puţin bogat şi cu crengi lipsă la bază, la 60-70 de lei.

    Cel mai bine se vând însă brazii din import, aspectuoşi, cu ramurile dispuse uniform. Cei mai frumoşi sunt brazii argintii de Normandia, vânduţi la înălţime, cu 100 de lei/metru.

    “Sunt deosebiţi şi în plus sunt mai ieftini decât brazii autohtoni. Nu merită să mai luăm brazi de la noi, când cu bani mai puţini putem lua un brad mult mai frumos. Eu am negociat şi am reuşit să iau un brad normand înalt de doi metri cu 190 de lei”, a spus Balazs Elemer, unul dintre cumpărători.

    Sunt şi persoane din satele învecinate municipiului care aduc la piaţă brăduţi frumoşi, cu înălţimi între 1,3 şi 1,6 metri, crescuţi în pepinierele proprii, la preţuri de 50-70 de lei. Aceşti pomi se vând însă rapid, câteva zeci de exemplare în mai puţin de o jumătate de oră.

    Direcţia Silvică Harghita a pus la dispoziţie în acest an aproximativ 3.400 de molizi argintii, la preţuri de 40-45 de lei, cei interesaţi fiind invitaţi să meargă la pepinierele din Belchia şi Mărtiniş, pentru a-şi alege pomul de Crăciun, care va fi tăiat de silvicultori pe loc.

    Întrucât tot mai mulţi oameni preferă brazii din import, numărul celor tăiaţi din pădurile harghitene a scăzut în ultimii ani.

    IAŞI

    În pieţele din Iaşi, brazii sunt scoşi la vânzare la preţuri cuprinse între 40 şi 500 de lei, cei mai scumpi fiind cei care depăşesc înălţimea de patru metri.

    Brazii comercializaţi la Iaşi provin atât din producţia internă, fiind valorificaţi prin Direcţia Silvică, cât şi din import, mai ales din Danemarca.

    Cei mai scumpi brazi sunt comercializaţi în piaţa centrală a oraşului, unde preţul ajunge şi la 500 de lei, în cazul brazilor cu înălţimea de peste patru metri.

    “Vânzarea merge cam ca anul trecut, adică nu foarte grozav. Oamenii vin şi se uită, dar puţini cumpără, lumea se aşteaptă să mai scadă preţul în ajunul Crăciunului”, a spus un comerciant din piaţa centrală a Iaşiului.

    În pieţele din cartiere, brazii sunt mai ieftini, preţurile variind între 40 şi 250 de lei.

    Din cauza veniturilor reduse, unii oameni preferă să cumpere doar crenguţe de brad, la trei lei bucata. “Păi de unde să dau eu două milioane pentru un brad? Am luat o crenguţă, pun câteva luminiţe şi aşa fac sărbătorile”, a spus o femeie din Iaşi, aflată la cumpărături în piaţa Nicolina.

    În supermarket-urile din Iaşi, un brad de 1,3 metri costă 30 de lei, în timp ce un molid argintiu în ghiveci – 50 de lei, cei mai scumpi fiind brazii din import, al căror preţ ajunge la câteva sute de lei.

    MEHEDINŢI

    La Drobeta Turnu Severin, brazii se vând doar în centrele comerciale, iar preţurile variază între 80 şi 100 de lei.

    Astfel, un brad în ghiveci, cu înălţimea de 1,2-1,4 metri costă 100 de lei, iar cei fără ghiveci au preţuri cuprinse între 80 şi 100 de lei.

    Anul acesta, deşi au venit mai mulţi comercianţi din judeţul Harghita care au adus brazi şi molizi, ei nu îi pot vinde întrucât riscă să fie amendaţi de poliţişti. Spre exemplu, o familie venită din Harghita cu 100 de brazi şi 300 de molizi stă de câteva zile cu maşina încărcată de marfă şi nu a reuşit să vândă nimic, deşi are autorizaţie eliberată de Primărie, aviz de exploatare şi act de punere în valoare.

    Femeia a declarat că, dacă scoate la vânzare marfa, riscă să fie amendată de poliţişti, întrucât potrivit legii, brazii intră în categoria marterialelor forestiere care se comercializează doar în locuri autorizate. “Noi am venit din Harghita cu marfa, la fel ca în anii trecuţi, pentru că nu este prima dată când venim la Drobeta Turnu Severin. Avem aviz de exploatare, act de punere în valoare, dar Poliţia Economică spune că este o lege care spune că nu se pot comercializa brazi decât în locaţii autorizate în regim silvic, că brazii sunt materiale forestiere. Nu avem autorizaţie de acest gen, pentru câteva zile. Noi nu am plătit decât spaţiul la Primărie”, a explicat femeia.

    În aceeaşi situaţie sunt mai multe persoane care nu îşi pot scoate brazii la vânzare în Drobeta Turnu Severin.

    La începutul săptămânii, poliţiştii au confiscat 410 molizi şi brazi de la doi comercianţi din Harghita, care expuseseră marfa într-o zonă centrală din Drobeta Turnu Severin, unde s-au vândut brazi în anii trecuţi. Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Mehedinţi, Nicolae Lohon, cei doi bărbaţi au fost amendaţi în baza Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

    PRAHOVA

    În judeţul Prahova, brazii se vând în pieţe, în magazinele de bricolaj şi în parcările unor supermarketuri, la preţuri începând de la 50 de lei.

    La Ploieşti, vânzătorii de brazi îşi expun marfa în marile pieţe din oraş, iar preţul porneşte de la 50 de lei şi ajunge până la 200 de lei, în funcţie de înălţime. De asemenea, magazinele de bricolaj au în ofertă brazi din import. În unul dintre aceste magazine se găsesc brazi la preţul de 79 de lei, dar şi molizi la preţuri sub 50 de lei.

    Cei care vor un brad în ghiveci pot cumpăra tot din magazinele de bricolaj, la preţuri ce ajung şi la 300 de lei.

    Brazi se vând şi în parcările unor supermarketuri, la preţuri de 80-90 de lei.

    Cei care au vrut să cumpere un brad românesc au mers la ocoalele silvice, unde preţul a fost puţin peste 40 de lei, însă stocurile s-au epuizat încă de săptămâna trecută, au declarat reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Prahova.

    SIBIU

    La Sibiu, preţul brazilor variază, în funcţie de mărime şi ţara de provenienţă, între 29,99 şi 250 de lei.

    Cu 29,99 de lei cei interesaţi pot cumpăra, dintr-un magazin de bricolaj, un brad care are între 100 şi 130 de centimetri. Acelaşi magazin vinde şi brazi mai mari, preţul acestora fiind cuprins între 49,98 de lei pentru un brad înalt de 140-170 de centimetri şi 124,89 de lei pentru un brad cu o înălţime cuprinsă între 220 şi 250 de centimetri.

    Un alt magazin de bricolaj vinde brazi la preţuri cuprinse între 49,90 şi 129 de lei, pornind de la cei de 130-160 de centimetri şi ajungând la cei de doi metri şi jumătate. În plus, acelaşi magazin vinde molizi la preţul de 42,90 de lei.

    Brazii vânduţi de cele două magazine de bricolaj sunt din Normandia.

    Tot brazii de import sunt majoritari şi în pieţele din oraş. În cea mai mare dintre acestea, Piaţa Cibin, se vând, în general, brazi din Germania la preţuri cuprinse între 100 şi 200 de lei. Avantajul în piaţă este că vânzătorii se arată dispuşi să negocieze preţul.

    Brazii româneşti costă între 70 şi 150 de lei şi sunt aduşi din alte judeţe ale ţării, pentru că Direcţia Silvică din Sibiu a anunţat că nu scoate brazi pe piaţă, pentru al treilea an consecutiv. “Pomii care se recoltau pentru comercializare făceau parte din regenerările naturale de sub masiv, fiind crescuţi printre ceilalţi arbori maturi, în amestec, brad cu fag. La ora actuală, cei existenţi sunt de dimensiuni mici şi abia în doi-trei ani vor ajunge la dimensiunile corespunzătoare pentru a putea fi recoltaţi”, a declarat Gheorghe Soare, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Sibiu.

    Tot brazi de import vând, în piaţă, comercianţii de flori. Aceştia au adus din Olanda brazi înalţi, cu coroana simetrică, pe care îi vând cu preţuri cuprinse între 100 şi 250 de lei.

    Se vinde, de asemenea, cetină de brad pentru cei care nu-şi doresc neapărat brazi mari. Preţul unui brăduţ din cetină este cuprins între 15 şi 50 de lei, în funcţie de mărime şi de ţara de provenienţă a pomului din care a fost tăiată cetina – Olanda, Germania sau România.

    În pieţe, comercianţii se plâng că nu au încă vânzare, dar se aşteaptă ca numărul cumpărătorilor să crească săptămâna viitoare.

    SUCEAVA

    La Suceava, brazii pot fi găsiţi în pieţe cu preţuri între 30 şi 50 de lei, iar Direcţia Silvică Suceava vinde pomi de Crăciun cu preţuri pornind de la 20 de lei, în funcţie de înălţime.

    De asemenea, persoane private vând brazi care au şi conuri şi au crengile mai dese cu preţuri cuprinse între 150 de lei şi 300 de lei, dar preţul este în general negociabil.

    Totodată, pot fi achiziţionaţi brăduţi confecţionaţi artizanal din crengi de brad, iar preţurile pornesc de la 10-15 lei pentru unul cu înălţimea de sub jumătate de metru, dar pot ajunge şi la 70-80 de lei la cei de un metru sau mai înalţi.

    În centre comerciale sunt aduşi brazi de import, care se vând cu preţuri cuprinse între 40 şi 125 de lei, în funcţie de înălţime, dar şi brazi sau molizi în ghivece, la preţuri între 40 şi 100 de lei.

    TIMIŞ

    La Timişoara, brazii pot fi cumpăraţi din principalele pieţe din oraş şi din supermarketuri.

    Brazi autohtoni se găsesc în Piaţa 700 din Timişoara, situată în apropierea centrului oraşului, la preţuri ce pornesc de la 150 de lei.

    Cei care doresc să achiziţioneze brazi din import trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar. Astfel, un brad importat din Danemarca sau din Ungaria costă 200-400 de lei. De exemplu, un brad de import de 2,5 metri în Piaţa 700 din Timişoara costă 500 de lei.

    Timişorenii pot achiziţiona şi brazi în ghiveci, de cel mult un metru, care au preţuri între 50 şi 70 de lei, în Piaţa 700.

    În marile magazine, însă, preţurile sunt mai mici, iar brazii sunt aduşi din import. Într-un supermarket din Timişoara, brazii se vând cu preţuri cuprinse între 40 şi 120 de lei.

    Vânzătorii spun că anul acesta foarte multă lume s-a orientat înspre supermarketuri în ceea ce priveşte brazii de Crăciun. “Oamenii vin să îşi facă tot felul de cumpărături în supermarket şi nu se mai bagă prin pieţe, ci cumpără de la noi şi brazii”, a spus un vânzător dintr-un supermarket.

    VASLUI

    La Vaslui, preţul brazilor în pieţe variază între 40 şi 120 de lei, în funcţie de mărime şi de coronament, ceea ce îi determină pe mulţi să alegă o variantă mult mai avantajoasă, cea a achiziţionării unei crengi de brad, care costă 2-3 lei.

    “De mai mulţi ani preferăm această variantă mult mai economicoasă. Avem un brad artificial pe care-l împodobim cu tot ceea ce înseamnă globuri, beteală şi instalaţii luminoase, iar din crengile cumpărate din piaţă, pe care nu dăm mai mult de 2-3 lei bucata, facem coroniţe pe care le punem pe uşa de la intrare în casă, ca să simţim mirosul de sărbători”, a declarat Ioan Vârlan.

    În magazinele de bricolaj din municipiul Vaslui, costul unui brad de Crăciun în ghiveci este de minimum 75 de lei, însă acesta nu depăşeşte câteva zeci de centimetri ca înălţime.