BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Au câştigat 52 de milioane de dolari, dar reprezentanţii loteriei au decis să nu le acorde premiul

    Edwina şi David Nylan, un cuplu din Marea Britanie a câştigat marele premiu al loteriei, în valoare de 52 de milioane de dolari, dar acesta le-a fost refuzat din cauza unui erori de aplicaţie.

    Atunci când Edwina Nylan a sunat la sediul loteriei pentru a afla cum să intre în posesia banilor, a fost anunţată că biletul era înregistrat prea târziu.

    “Am încercat să ne amuzăm pe tema asta, dar suntem extrem de afectaţi”, a declarat femeia unei publicaţii din Marea Britanie. “Jucăm la loterie de ani de zile, iar banii ăştia ne-ar fi schimbat viaţa.”

    Cei doi spun că au folosit o aplicaţie de mobil pentru a cumpăra un bilet pe 23 decembrie. Atunci când au fost atenţionaţi că fondurile de pe card sunt insuficiente, au mai transferat bani şi au presupus că tranzacţia a fost înregistrată.

    Autorităţile spun că depunerea de bani s-a făcut la ora la care susţin cei doi soţi, dar tranzacţia s-a înregistrat de-abia după miezul nopţii, la câteva ore după ce numerele fuseseră extrase. “Sentimentul este groaznic, de parcă toate visele ţi s-au împlinit iar apoi cineva vine şi ţi le ia”, a mai spus Edwina.

  • Care sunt oraşele unde veţi câştiga cel mai bine în 2016

    Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi invesţiile din zona ser­viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500- 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran­silvania.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Grupul Immofinanz a înregistrat pe piaţa locală un profit operaţional de 34,8 milioane de euro în primul semestru al anului

    Rezultatele operaţionale din România ale grupului austriac Immofinanz s-au ridicat anul acesta la 21,8 milioane de euro şi reprezintă 31,9% din rezultatele operaţionale totale ale companiei. Profitul operaţional (EBIT) în România s-a ridicat la 34,8 milioane de euro.

    Proprietăţile Immofinanz din România reprezintă 14,6% din portofoliul total al companiei, ce include 73 de proprietăţi (17 investiţii finalizate, 11 în curs de dezvoltare şi 45 de proiecte în analiză), cu o valoare de 907,1 milioane de euro (649,2 milioane de euro – investiţii finalizate, 28,3 milioane de euro – investiţii în curs de dezvoltare, 229,6 milioane de euro – proiecte în analiză). Valoarea reală estimată după finalizarea proiectelor în curs de dezvoltare ale Grupului în România se ridică la 117,7 milioane de euro. În primul semestru al anului financiar 2015/16, veniturile din închirieri în România s-au menţinut stabile şi au totalizat 22,2 milioane de euro (faţă de 22,5 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului precedent), valoare ce reprezintă 13,9% din veniturile totale din închirieri ale Grupului.

    La nivel de grup, Immofinanz a înregistrat un profit net de 132,2 milioane de euro în primul semestru al anului financiar 2015-2016, în creştere cu 3,4 milioane de euro faţă de anul anterior. Creşterea se datorează cu precădere efectelor pozitive ale evaluării proprietăţilor. Rezultatele operaţionale au totalizat 68,3 milioane de euro, în scădere cu 155,3 milioane de euro faţă de anul anterior,  fiind afectate de scăderea veniturilor din închirieri la 160,3 milioane de euro din cauza reducerilor temporare a nivelului chiriilor în Moscova şi vânzarea planificată a proprietăţilor. Un alt aspect care a contribuit la această situaţie a fost creşterea cheltuielilor neatribuite în mod direct la -53,5 milioane de euro (S1 2014/15: -27,4 milioane de euro), ca urmare a efectelor nerecurente ale acordurilor în proceduri legale cu investitorii.

    „În primul semestru al anului financiar 2015/16, rezultatele operaţionale ale Immofinanz au fost influenţate, mai presus de toate, de doi factori: pe de o parte, situaţia politică şi economică în continuare tensionată din Rusia, care ne-a determinat să acordăm reduceri temporare ale chiriilor pentru partenerii noştri din centrele comerciale din Moscova. Revizuim şi renegociem aceste acorduri în mod regulat, însă situaţia rămâne dificilă şi estimările cu privire la evoluţia viitoare a economiei Rusiei se menţin în sfera unor incertitudini considerabile. Pe de altă parte, am abordat în ultimele luni aspectul dificil şi îndelungat al proceselor cu investitorii şi am obţinut o soluţionare în afara instanţelor judecătoreşti. Acest lucru creează securitate juridică şi pune capăt incertitudinilor cu privire la durata procedurilor juridice şi la costurile aferente”, a explicat Oliver Schumy, CEO al Immofinanz. „Majoritatea cheltuielilor legate de închiderea procedurilor juridice iniţiate de investitori sunt acoperite de provizioane în rapoartele financiare consolidate ale Immofinanz AG. Diferenţa de aproximativ 28,1 milioane de euro a fost încadrată drept cheltuială în raportul financiar pentru primul semestru al anului financiar 2015/16.”

    Veniturile ajustate din închirieri au scăzut cu 5,9% din primul trimestru al anului financiar 2015/16, la 70,1 milioane de euro în al doilea trimestru, însă s-au menţinut în general stabile, cu excepţia celor din Moscova. Rata de ocupare a portofoliului de proprietăţi finalizate a fost de 82,8%. „Concentrarea noastră asupra gestionării proprietăţilor finalizate a rămas neschimbată – ne propunem să ne îmbunătăţim performanţa operaţională şi să creştem rata de ocupare”, subliniază Schumy. „În sectorul de birouri, investiţiile noastre au scopul de a îmbunătăţi calitatea ofertei, pentru a întâmpina cerinţele în creştere pe pieţele noastre principale din Europa de Est. În sectorul retail, ne consolidăm poziţia pe piaţă prin extinderea brandurilor STOP.SHOP şi VIVO!.”

    Prin vânzarea întregului portofoliu logistic, Immofinanz a făcut un pas important către consolidarea poziţiei sale de companie imobiliară comercială lider pe segmentele de birouri şi retail. „Lichidităţile rezultate în urma vânzării vor fi investite în extinderea portofoliului nostru din Germania, unde am anunţat recent un nou proiect de referinţă: dezvoltarea noului sediu central al trivago în Düsseldorf Medienhafen“, a adăugat Oliver Schumy.
     

  • Compania locală Ascendis înregistrează anul acesta o creştere de 16% şi ajunge la venituri de peste cinci milioane de euro

    Compania axată pe programe de training Ascendis estimează că va încheia anul 2015 cu o creştere de 16% faţă de anul anterior şi va înregistra afaceri de peste cinci milioane de euro.

    ”Anul 2015 se prefigurează a fi cel mai bun din istoria Ascendis din punctul de vedere al rezultatelor financiare ale grupului. Ne-am întâlnit în sălile de curs cu peste 15.000 de cursanţi şi în centrele de evaluare cu peste 500 de persoane. În plus, la începutul anului ne propusesem să realizăm 250 de evenimente corporate – team building-uri şi conferinţe. Până la finalul anului vom fi finalizat 280 de astfel de evenimente. Astfel, în total am interacţionat cu mai mult de 35.000 de persoane în 2015. Estimez că afacerile grupului vor creşte cu 16% anul acesta, faţă de nivelul de 4,7 milioane de euro înregistrat în 2014”, a declarat Andrei Goşu, directorul general al Ascendis.

    Afacerile grupului au crescut în contextul în care companiile din România, în special multinaţionalele, au alocat bugete mai mari pentru instruirea angajaţilor, pe fondul creşterii economice.

    ”Piaţa serviciilor de training corporate din România a crescut constant în ultimii 3 ani, după declinul din anii de criză (2009-2010), aflându-se în prezent la o valoare cuprinsă între 30 – 40 de milioane de euro, conform estimărilor noastre. Tendinţa de creştere se va menţine şi în anii următori, întrucât companiile care vin sau care îşi extind activitatea în România vor fi nevoite să investească tot mai mult în formarea angajaţilor, dacă vor rezultate de business mai bune. În plus, România mai are de recuperat un mare decalaj faţă de alte ţări, întrucât doar 1,5% din populaţia cu vârste cuprinse între 24 şi 64 de ani a participat în 2014 la un program de învăţare continuă, ponderea fiind de şapte ori mai scăzută decât media înregistrată la nivelul statelor Uniunii Europene (de 10,7% în 2014), potrivit datelor Eurostat”, a mai spus directorul general al ASCENDIS.

    Grupul Ascendis şi-a început activitatea în anul 1997. Cu afaceri de 4,7 milioane de euro în 2014, grupul oferă servicii de consultanţă, training, team building, well-being şi training de limbi străine. Compania are o echipă de 67 de consultanţi şi facilitatori şi un portofoliu de peste 160 de clienţi constanţi.

  • Pe ce îşi cheltuie românii banii de sărbători

    Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),

    Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.

    Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).

    În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

    Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

     

  • Statul Islamic a scos un video apocalipitic. Cum arata “sfarsitul lumii” si unde se da batalia finala Video)

    Statul Islamic a lansat un nou clip de propaganda in care prezinta versiunea sa despre “sfarsitul lumii”. In inregistrare, jihadistii avanseaza cu tancurile catre Roma, unde se da batalia finala dintre “cruciati” si “credinciosi”.

    Clipul a fost publiat sub numele “Intalnire la Dabiq”, facand referite la locul in care se va da ultima batalie, si anume la Colosseum, relateaza The Mirror.

    La inceputul filmarii apar un luptator ucis, sarutat de camarazii sau, un jihadist calare care aparent incearca sa para un soldat onorabil si mai multe grupuri de extremisti care nu isi arata, insa, chipul.

    Statul Islamic face publica o noua inregistrare: Executati pentru “vrajitorie” (Video)

    Apoi este prezentat un convoi de masini cae inainteaza spre Occident la apus, iar un barbat flutura steagul negru cu alb al Statului Islamic.

    Pe ecran apare o harta, iar drapelul jihadist este suprapus pe tari precum Algeria, Libia, Egipt, Yemen si Irak. In continuare sunt prezentate steagurile celor 60 de state din colitia internationala, cu care militantii ISIL sunt in razboi. Printre ele se numara inclusiv steagurile Romaniei si ale

     

    Cititi mai multe pe www.ziare.com

  • Black Friday: Media Galaxy şi Altex au avut vânzări cumulate în valoare de 80 de milioane de euro

    Atât pe platforma online, cât şi în magazinele tradiţionale vânzările s-au dublat în timpul săptămânii, iar în weekend, s-au triplat. Un alt record obţinut se referă la faptul că pe parcursul celor 32 de zile de promoţii, lanţul de retail Media Galaxy şi Altex a avut vânzări cumulate în valoare de 80 de milioane de euro, atât online cât şi offline, cu 5 milioane de euro mai mult decât era estimat. Cea mai mare cifră s-a înregistrat în data de 20 noiembrie, când cumpărătorii au făcut achiziţii în valoare de 15 milioane de euro.

    În perioada Black Friday produsele au fost stocate în trei depozite cu o suprafaţă  totală de 40.000 de metri pătraţi. Chiar şi cu stocurile semnificativ mai mari decât în anii precedenţi, pe unele repere, acestea au fost epuizate sau a fost nevoie de o reîncărcare a stocului, cererea fiind foarte mare.

    Cele mai vândute articole în această perioadă au fost cele din categoria Entertainment. Vânzări semnificate s-au înregistrat şi în categoriile Brown Goods, Electronice şi Electrocasnice Mici.  S-a remarcat un interes crescut al clienţilor din segmentul masculin pentru produse din zona entertainment – laptopuri şi componente de gaming – precum şi smart TV-uri, în timp ce în segmentul feminin cele mai căutate articole au fost aspiratoarele, smartphone-urile şi uscătoarele de păr.

    În cele 32 de zile, pe site-urile Media Galaxy şi Altex au fost înregistrate peste 14.500.000 de vizite şi un trafic de 10 ori mai mare în vârf. 44% din trafic a venit de pe dispozitive mobile. Din totalul vânzărilor înregistrate, 20% au fost realizate pe platforma online.

    În ceea ce priveşte profilul consumatorului online, raportul s-a împărţit în 70% cumpărători de sex masculin şi 29% de sex feminin. Categoria de vârstă cea mai activă în zona online a fost cea din segmentul 18 – 44 de ani, reprezentând 84% din total vizitelor pe website, iar cel mai mare trafic a venit din zonele Bucureşti (37%), Timişoara (6%), Cluj (5%) şi Oradea (4%).

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Povestea femeii care a construit un imperiu în industria cafelei. A început afacerea într-un garaj, iar anul acesta va produce peste 1 milion de tone

    Kicking Horse Coffee este una dintre poveştile de succes de afaceri din Canada. Elana Rosenfeld, alături de Leo Johnson, şi-a lansat afacerea din garajul casei sale, iar acum produsele Kicking Horse Coffee sunt în toate magazinele din Canada, dar şi în Statele Unite, potrivit BBC.

    Reprezentanţii companiei nu au dezvăluit detalii financiare legate de afacere, însă Kicking Horse Coffee are 70 de angajaţi, iar anul acesta plănuieşte să prăjească peste 1.3 milioane de tone de cafea.

    De asemenea, în 2012 AC Nielsen, firma de marketing şi cercetare, a clasat Kicking Horse Coffee în top 10 al brandurilor comerciale din Canada. Deşi a înregistrat un succes fenomenal, compania încă are sediu în orăşelul unde a început totul, Ivermere, o aşezare cu aproximativ 3000 de locuitori.

    Elana Rosenfeld spune că nu i-a trecut niciodată prin cap că va ajunge să conducă un imperiu comercial. Alături de Leo Johnson s-a mutat în orăşelul Ivermere, fără un traseu prestabilit. “Eram pregătită să fac orice job. Am fost cam naivă”, a spus ea. Cei doi, care se mutaseră într-o cabană fără electricitate şi apă curentă, au întâmpinat dificultăţi în a găsi un job. Aşa că au pornit un stand cu fructe pentru turişti care vizitau Ivermere, cunoscut pentru băile termale, pe timpul veri. Însă asta nu era îndeajuns, şi-au dat seama că au nevoie de un business care să funcţioneze pe durata unui an întreg, nu doar vara.

    Au luat un împrumut de la bancă şi au cumpărat o cafenea. Localul le-a adus un profit modest care le-a permis să călătorească timp de un an. S-au întors în Ivermere în 1996 şi au luat un alt împrumut şi au început să prăjească boabe cafea organice în garajul casei lor. Au numit afacerea Kicking Horse Coffee, iar vânzările nu au întârziat să apară. “Ne-am dat seama că afacerea a început să crească încă de la început când am primit feedback de la consumatori”, a spus Rosenfeld. La scurt timp, compania a încheiat contracte cu mai multe lanţuri de magazine din Canada. Nu a fost la fel de uşor pe piaţa din Statele Unite. “Sunt foarte mulţi retaileri în Statele Unite. Peisajul canadian al acestui tip de afacere este destul de simplu, sunt doar câţiva jucători, pe când piaţa Statelor Unite este sălbatică”, a mai spus Rosenfeld.

    În 2012 Elana Rosenfeld a vândut o parte din acţiunile companiei pentru a creşte expansiunea companiei în State. Deşi nu se ştie exact suma implicată, se crede că Branch Brook Holdings ar fi investit milioane de dolari în Kicking Horse Coffee. “Ne-am dublat afacerile de atunci”, a punctat Elana Rosenfeld.

    “Au avut viziune şi multă energie pentru a duce la capăt această idee. Au crescut încontinuu şi au promovat brandul. Au crezut în conceptul lor. În prezent mai multe companii fac ceea ce face Kicking Horse, dar ei au fost printre primii care s-au concentrat pe ideea de cafea organică”, a explicat Colin Newell, expert în industria cafelei, succesul companiei canadiene.