Tag: comert

  • Spatiile comerciale din Centrul Istoric, “singurele magazine din Capitala unde nu vezi vitrine goale”

    “In functie de cateva criterii, printre care largimea strazii si
    stadiul lucrarilor de reparatii, in Centrul Istoric rata de
    neocupare a spatiilor comerciale variaza intre 0%, pentru locatiile
    de top, si pana la 20%, pentru locatiile secundare”, a declarat
    pentru Gandul Ilias Papageorgiadis, directorul general al agentiei
    imobiliare “More Real Estate Services”. Tot aici, proprietarii
    acestui tip de imobile au inregistrat cea mai mica diminuare a
    veniturilor obtinute din chirii. Astfel, daca in 2008, un metru
    patrat se inchiria si cu 55 de euro, in prezent, pretentiile
    financiare nu depasesc 35 de euro, sustin surse din piata.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Urmatorul pas: Moldova. Republica Moldova

    “Este important sa atragem investitorii, pentru ca, odata veniti
    aici, nu vor mai pleca”, afirma saptamanile trecute Valeriu Lazar,
    ministrul economiei si viceprim-ministrul Republicii Moldova, in
    cadrul seminarului “Moldova Business Week”.

    Lazar facea lobby atunci pentru atragerea investitorilor tocmai
    prin faptul ca Republica Moldova este o tara saraca, subdezvoltata,
    unde este nevoie de investitii, orice investitii care ar putea
    genera locuri de munca si bani gheata in economie. “Moldova
    Business Week” a tintit investitorii din orice tara, insa Romania
    este pentru oficialii de la est de Prut tara de la care au cele mai
    mari asteptari si de unde se asteapta sa vina in anii urmatori din
    ce in ce mai multi investitori. Oricum, pe cartile de vizita a zeci
    de directori de companii de la Bucuresti scrie de mult timp
    “Romania & Republica Moldova”.


    “Este normal ca aceste doua piete sa fie considerate laolalta,
    cel putin deocamdata, pana cand afacerea de la Chisinau va fi mai
    consistenta”, spunea Karsten Benz, director de vanzari al
    Lufthansa, in zilele care au urmat inaugurarii primei curse a
    companiei la Chisinau. Afacerea Lufthansa din Republica Moldova
    este coordonata de la Bucuresti, la fel ca in cazul multor afaceri
    pentru care prezenta in Moldova a fost sau este marginala.

    Principalii investitori din Republica Moldova provin din Olanda
    – cu 17,5% din totalul ISD-urilor, Cipru si Italia, tari urmate de
    Rusia si Romania – cu o cota de 7,7 si respectiv 6,6%. La un volum
    de investitii de 2,6 miliarde de dolari atras din anii ’90 pana in
    prezent, aportul vecinului de la vest, Romania, a fost de 170 de
    milioane de dolari. Cifrele pot parea mici, insa pentru statul cu o
    economie de circa 5 miliarde de dolari in 2009, potrivit Fondului
    Monetar International, atragerea de investitii straine directe si
    mizarea pe exporturi reprezinta singura sansa reala de
    dezvoltare.

    Autoritatile de la Chisinau spun ca pana in prezent investitiile
    din Romania au fost modeste, insa se asteapta ca pe viitor situatia
    sa ia o turnura pozitiva. “Filiera romaneasca va fi importanta in
    ceea ce priveste investitiile straine directe”, afirma Lazar,
    ministrul economiei, care recunoaste ca situatia politica a
    influentat relatiile economice intre cele doua state vecine, si mai
    spune ca “desi mediul nu a fost unul prietenos, au fost depasite
    barierele, iar trecutul rusinos a ramas in urma”.


    Investitorii romani din Republica Moldova sunt in principal
    companii cu capital strain, care, dupa ce au intrat pe piata
    locala, acum limita estica a Uniunii Europene, si-au indreptat
    atentia spre est, directia de integrare europeana. Cele mai
    importante nume romanesti aflate pe lista investitorilor din
    Republica Moldova sunt momentan BCR, Raiffeisen Leasing, BT
    Leasing, Rompetrol si Petrom, potrivit ministrului economiei.
    Cand vine vorba de comert, experienta moldoveneasca seamana destul
    de bine cu Romania.

    Asa cum in anii ’90 Metro a fost primul magazin de mari
    dimensiuni din Romania, acum este si primul magazin de acest tip
    din Moldova. Grupul german isi conduce operatiunile de la est de
    Prut din Bucuresti.

  • Discount pentru cumparaturile cu card Millennium in reteaua Elmec

    Millennium Bank a lansat de anul trecut Programul Discount,
    menit sa ofere clientilor bancii reduceri intre 5% si 30% cand
    platesc cu cardul cumparaturile de la comerciantii parteneri.
    Programul include aproximativ 135 de comercianti cu 350 de unitati
    in toata tara, in domenii ca servicii medicale (Alpha Medical
    Center), turism (Unita Turism), restaurante si cafenele (Hard Rock
    Cafe), magazine de mobilier si decoratiuni (Rovere Mobili), produse
    electronice (OnSite.ro).

    Initiativa Millennium ilustreaza o tendinta tot mai prezenta pe
    piata in ultima vreme, de lansare a unor produse pe baza de
    parteneriate intre banci si retelele comerciale, cu scopul
    stimularii consumului. Recent, BRD a lansat un credit fara costuri
    pentru clientii Carrefour la cumpararea de bunuri de peste 1.500 de
    lei, iar UniCredit Tiriac Bank a lansat in parteneriat cu Metro
    Cash&Carry un card de credit co-branded pentru firme, in
    virtutea caruia acestea beneficiaza de reduceri in magazinele Metro
    Cash&Carry si la alti comercianti parteneri ai bancii.

    Millennium Bank, subsidiara a grupului portughez Millennium bcp,
    este una dintre bancile de talie mica de pe piata romaneasca, cu o
    cota de piata de sub 1%.

  • Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

    “Romanul va avea intotdeauna bani pentru mici si bere”, declara
    recent pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, cel mai puternic
    executiv din comertul romanesc, seful Metro Cash & Carry. El se
    referea, astfel, la predispozitia nationala de a cheltui, chiar si
    in perioade cand economia nu mai duduie, ca pe vremuri. Iar caldura
    si-a spus clar cuvantul in vanzari, care au crescut odata cu luna
    iulie cu “5-25% fata de luna iunie, in functie de categoria de
    produse”, spune Andreea Mihai, director de marketing la
    Carrefour.

    Ea a precizat insa ca perioada economica dificila, cresterea TVA
    si masurile de reducere a veniturilor au determinat “o scadere a
    vanzarilor fata de luna iulie a anului trecut”. In cazul Carrefour,
    cel mai putin afectate au fost vanzarile de apa, bere si inghetata,
    in timp ce cremele de protectie solara, bauturile carbogazoase si
    chiar micii au avut mai mult de suferit.

    Pentru alti comercianti, chiar daca vanzarile n-au scazut, nici
    cresterile n-au fost pe masura celor asteptate. Ploile dese din
    acest an, inceperea tarzie a perioadei calde, banii mai putini din
    buzunar si zgarcenia vest-europenilor in cheltuiala si-au pus
    amprenta, deopotriva, si pe vanzarile de produse sezoniere din
    Romania. “Nu am inregistrat scaderi, dar avem dificultati in
    realizarea obiectivelor de crestere”, declara Grigore Horoi,
    presedinte al grupului de firme Agricola International, care a
    rulat anul trecut afaceri de aproape 98 de milioane de euro si a
    vandut circa 12% din productie la export. Nici berarii nu au prea
    multe motive de bucurie: “Volumele sunt per total mai mici”
    (Ursus), “Consumul s-a diminuat fata de perioada similara a anului
    trecut”, (Bergenbier), “Vara a intarziat” (Heineken).

    Asociata in mod consacrat cu temperaturile ridicate din
    termometre, nici macar inghetata nu s-a epuizat in stocurile
    producatorilor. Vasile Armenean, director general al Betty Ice, una
    dintre cele mai mari afaceri din domeniu, cu vanzari de aproape 19
    milioane de euro anul trecut, spune ca anul acesta a fost “foarte
    prost din punct de vedere al vremii”. Motivul e ca a plouat mult,
    au fost putine zile insorite, iar vanzarile de inghetata au fost
    afectate in mod negativ mai ales in intervalul mai-iunie. Patru
    luni din an (din mai si pana la sfarsitul lui august) aduc pentru
    producatorii de inghetata peste 70% din vanzari, declara Dimitris
    Mitrofanakis, country business manager la Nestlé Ice-Cream, liderul
    pietei.

    Vremea neprielnica este unul din principalii vinovati si in
    ochii berarilor. Tiberiu Mercurian, director de marketing al
    Bergenbier, cu afaceri anuale de 130 de milioane de euro, spune ca
    “dupa o incercare timida de canicula, a venit luna iulie, in care
    din 27 de zile a plouat in 21 – cel putin in Bucuresti”.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania,
    declara si el ca “anul acesta vara s-a lasat destul de mult
    asteptata, iar cateva zile de canicula in Bucuresti in fiecare an
    sunt obisnuite”. El nu a dorit sa comenteze insa pe marginea
    felului cum au evoluat vanzarile companiei. Anul trecut, compania a
    realizat o cifra de afaceri de circa 213 milioane de euro, in
    scadere cu 5% in euro si in crestere cu 9% in lei fata de
    rezultatele din 2008.

  • Revista presei economice din Romania

    Subventiile pentru caldura subrezesc PIB-ul tarii in 2011, sustine
    Gandul: Guvernul a anuntat ca va continua sa finanteze
    costul incalzirii locuintelor si in sezonul rece 2010-2011, iar
    subventiile acordate primariilor, pentru compensarea unei parti de
    pana la 45% din combustibili, se cifreaza la 130 de milioane de
    euro. Lucrarile la centura Ploiesti Vest, cu tot cu cele cinci
    pasaje, se vor finaliza in noiembrie 2011, promite Radu Berceanu,
    ministrul transporturilor, costul pentru modernizarea podurilor
    ridicandu-se la 2,7 milioane de euro.

    Comerciantii de mobila incearca sa-i atraga pe clienti cu
    reduceri de preturi si promotii valabile pe termen limitat, remarca
    Evenimentul Zilei: in anumite intervale care pot fi si de
    numai doua zile, cei care vin in magazin pot cumpara anumite
    produse cu preturi cu pana la 60% mai mici. Desi in statisticile
    nationale suntem bine pozitionati, cu peste 2.600 de produse
    alimentare traditionale atestate, Romania are un singur produs
    atestat ca brand traditional in Europa – magiunul de Topoloveni –
    care insa nu a reusit sa-si creeze un renume printre gurmanzii
    europeni.

    Bogdan Branzas, seful agentiei de consultanta de brand Branzas
    Design, face pentru Adevarul o analiza amanuntita a
    identitatii de brand a turismului autohton, pornind de la
    multdiscutata frunza verde din logo si terminand cu strategia de
    atragere a turistilor propusa de firma spaniola THR. Casele de
    vanzare in zonele montane din Romania s-au ieftinit chiar si cu 50% fata de perioada
    2008-2009, iar tendinta descendenta va continua cel putin pana la
    sfarsitul anului.

    Cele mai mari banci din Romania detin recordul si in ceea ce
    priveste numarul litigiilor in care sunt implicate
    alaturi de propriii clienti, noteaza Romania Libera, insa
    bancile mici vin tare din urma: daca in ultimii 11 ani clasamentul
    este dominat de bancile de top, anul 2009 scoate in evidenta
    cresteri substantiale ale proceselor intentate de institutii de
    credit de dimensiuni mai mici (sub locul 10 dupa active). Guvernul
    propune majorarea salariilor cu pana la 20% in 2011, cu conditia sa
    renunte la salarii de merit, al treisprezecelea salariu sau prime
    de vacanta.

    Criza actuala este o binecuvantare pentru patroni, intrucat
    cresterile salariale devenisera insuportabile, considera George
    Copos si Radu Timis, participanti la dezbaterea ZF Expert: “Cred cu
    tarie ca aveam nevoie de aceasta criza. Pe piata muncii era
    competitie si daca voiai sa tii un om bun, ii dadeai 2.000 de euro
    net, pentru ca spunea ca pleaca in alta parte”, spune Copos. Tot
    din Ziarul Financiar, o lista de actiuni despre care
    analistii pietei de capital cred ca vor creste mai mult decat piata
    in 2010: Transgaz Medias, Fondul Proprietatea, BVB, Aerostar Bacau
    sau Armax Gaz.

  • eMAG vrea 5% din piata electrocasnicelor

    “Ne-am fixat tinta pentru o cota de piata de 5% din piata
    electrocasnicelor in ultimul an, realizabila mai ales ca am
    rezolvat si problema logisticii acestor produse, mai delicata din
    cauza dimensiunilor”, sustine Iulian Stanciu, directorul general al
    eMAG, cu ocazia extinderii portofoliului de produse cu o serie de
    electrocasnice mari, intre care frigidere, masini de spalat rufe,
    uscatoare, masini de spalat vase si aragazuri.

    In primavara acestui an, compania a inceput diversificarea gamei
    de produse, comercializand aparate electrocasnice mici, de
    bucatarie si de intretinere a locuintei. “Studiul de piata realizat
    la inceputul anului releva faptul ca utilizatorii asteapta sa
    gaseasca in cadrul magazinului mai multe produse din afara sferei
    IT&C sau electronice”, mai spune Stanciu.

    Portofoliul de electrocasnice mari cuprinde branduri precum
    Arctic, Ariston, Beko, Candy, Electrolux, Indesit, LG, Liebherr,
    Panasonic, Samsung, Whirlpool sau Zanussi, produse care ar trebui
    sa reprezinte cam 15% din cifra de afaceri a eMAG in urmatorul an,
    dat fiind ca asteptarile pentru 2010 vizeaza afaceri de 100 de
    milioane de euro, din care 41 de milioane de euro au fost
    inregistrate in prima jumatate a acestui an.

  • De ce nu renunta romanii la fumat?

    “Fumatul in Romania este un subiect la moda, ca si fotbalul. Din
    nefericire, multi discuta despre acest subiect in necunostinta de
    cauza, dar sunt putine studii fiabile despre evolutia fumatului in
    ultimii ani”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin prof. dr.
    Florin Mihaltan, medic primar de pneumologie la Institutul de
    Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucuresti si presedintele
    Societatii Romane de Pneumologie. Atatea cate sunt, facute de
    autoritati, de producatorii de tigari sau de Comisia Europeana,
    studiile indica insa acelasi lucru, respectiv o scadere foarte
    lenta a numarului de fumatori.

    Despre ce cifre vorbim? “Cercetarile specialistilor de la
    Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate arata scaderea
    prevalentei fumatului de la 35,1% in 2003 la 30% in 2007”, se arata
    in raspunsul Ministerului Sanatatii privind incidenta fenomenului.
    “Descresterea provine din scaderea masiva a fumatului la barbati
    (de la 46,4% la 33%), combinata cu cresterea moderata a fumatului
    la femei (de la 24,1% la 27,1%), mai cu seama in randul
    fetelor.”

    Potrivit raportului CPSS, cea mai mare incidenta se intalneste
    la grupa de varsta 15-24 de ani (34,8%), fata de 2003, cand cea mai
    ridicata era pentru grupele de varsta 25-34 de ani (39,9%), ceea ce
    inseamna ca varsta la care romanii se apuca de fumat a scazut
    vizibil. La celalalt capat al esantionului considerat, in grupa de
    varsta 45-59 de ani, incidenta fumatului a crescut de la 7,2% in
    2003 la 22,9% in 2007.

    Date ulterioare anului 2007 ofera surse din industria de
    tigarete, care sustin ca, daca in urma cu trei ani, 44% dintre
    romanii cu varste de peste 18 ani fumau, in 2010 ponderea lor s-a
    redus la 41%. Scaderea de trei procente provine dintr-o diminuare a
    incidentei in randul barbatilor (de la 61% la 55%).

    Descurajarea fumatului a fost principalul scop declarat pentru
    introducerea in urma cu sase ani a taxei de viciu, al carei
    beneficiar este Ministerul Sanatatii. Cresterea preturilor in urma
    aplicarii taxei de viciu nu a avut insa efectul scontat, intrucat
    cifrele arata ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in
    ultimii patru ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date
    disponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an, conform
    unui studiu al companiei Novel Research, citat de BUSINESS Magazin,
    de la finele anului trecut.

    Pe de alta parte, cresterile de acciza si influenta cursului au
    dus la marirea preturilor cu circa 50% in doar noua luni (martie
    2009-ianuarie 2010). Una peste alta, in ultimii sapte ani, pretul
    tigarilor s-a marit de cinci ori.

  • Revista presei economice din Romania

    Ramas fara bani pentru drumuri, Ministerul Transporturilor a
    reusit, totusi, sa faca rost de circa 17.000 de euro pentru operatiunea
    “Chestionarul”
    , in urma careia vrea sa afle de unde vin si unde
    se duc soferii care circula pe drumurile nationale si pe cele doua
    autostrazi in perioada concediilor. Cresterea productiei
    industriale influenteaza activitatea in logistica, scrie
    Gandul, citand un studiu din care reiese ca firmele au
    inchiriat de peste patru ori mai multe hale si spatii de depozitare
    in prima jumatate de an.

    Ce contributii sociale platesc persoanele fizice autorizate:
    cele mai mari costuri vor fi suportate de
    angajatii cu contracte de munca la un angajator care isi
    completeaza veniturile prin activitati realizate ca PFA, explica
    Evenimentul Zilei. Din nou despre privatizarea dezastruoasa
    a statiunii Baile Herculane sub Iosif Armas: intrebat ce are de
    gand cu ruinele fostelor hoteluri, omul de afaceri raspunde doar
    “Suntem o societate privata 100%, care nu e obligata sa dea
    explicatii”.

    Masinile de clasa mica au castigat, cel putin
    pe moment, batalia cu SUV-urile, constata Adevarul: romanii
    se reorienteaza catre masini de dimensiuni reduse, cu motor mic,
    pentru ca pretul de achizitie, dar si taxele si impozitele platite
    la stat sunt mult mai mici. Pe timp de criza, tot mai multi
    cumparatori aleg magazinele cu discount in locul hipermarketurilor;
    anul trecut, primele au avut un ritm de expansiune de trei ori mai
    mare decat cel al hipermarketurilor si au ajuns la o cota de piata
    de 9%.

    Romania Libera detaliaza, cu exemple de noi investitii
    greenfield, un studiu publicat de Oxford Economics, care
    pozitioneaza Bucurestiul pe locul 1 intre orasele europene
    cu cea mai rapida rata de dezvoltare in viitor. Acelasi ziar
    observa cum a inflorit turismul intr-un sat cu 150 de locuitori din
    Delta: inspirati de investitorii de origine maghiara din judetele
    Harghita si Covasna, localnicii din Gorgova au ridicat, alaturi de
    acestia, zeci de pensiuni.

    Dupa ce a amendat cu 1,2 mld. euro 14 administratori de fonduri
    de pensii pe motiv ca s-au inteles la impartirea clientilor,
    Consiliul Concurentei pregateste inca o investigatie, care vizeaza
    sase societati suspectate ca s-ar fi inteles sa aplice plafonul
    maxim de 2,5% permis de lege pentru comisionul de administrare a
    contributiilor. Tot din Ziarul Financiar: un fost manager de
    magazin la reteaua PIC vrea sa reinvie marca Aprozar, primul
    magazin fiind deja deschis in cartierul Militari din Bucuresti.

  • Cumparaturi de criza: Romanii au dat jumatate de miliard de euro pe televizoare, telefoane si camere foto

    In prima jumatate de an, romanii au cheltuit aproape jumatate de
    miliard de euro pe bunuri de folosinta indelungata, de la
    electronice mari si mici la telefoane mobile, smartphone-uri si
    echipamente de birou, cu 20,3% mai putin fata de aceeasi perioada a
    anului trecut, potrivit unui studiu realizat de compania de
    cercetare GfK Romania. Intr-o perioada in care vestile din economie
    nu sunt deloc bune, retailerii au vandut electrocasnice mari –
    frigidere, aragazuri, hote, aparate de aer conditionat si masini de
    spalat – in valoare de 128 milioane de euro, suma cu 13,3% mai mica
    in intervalul analizat. Cifrele ar fi fost mult mai mici daca TVA
    nu ar fi crescut de la 1 iulie: simplul anunt al majorarii acestei
    taxei i-a facut pe romani sa dea iama in magazine si sa cumpere
    produse cu TVA de 19%, in loc de 24%, spre bucuria
    comerciantilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Mic.ro preia reteaua Minimax Discount

    “Achizitia miniMax este parte a strategiei de dezvoltare a
    grupului pe aceasta piata si vizeaza crearea unor sinergii intre
    cele doua companii pe partea de logistica si achizitii, care ne vor
    permite optimizarea ofertelor pentru clientii ambelor segmente –
    discounter si comert de proximitate”, declara Dan Ionescu, CEO
    Mercadia Holland BV.

    Minimax Discount, cu vanzari anuale de 45 de mil. de euro, este
    o companie romaneasca infintata in 2003 si numara acum 31 magazine
    tip discounter in localitati cu peste 10.000 de locuitori. Spatiile
    retelei au o suprafata medie de vanzare de 750 mp, au cate sase
    case de marcat si 80 de locuri de parcare. Actionariatul anterior
    al miniMax Discount a fost alcatuit din grupul austriac Real4You
    impreuna cu Rainer Exel si Andreas Kämpf.

    Grupul Mercadia Holland BV detine pachetele majoritare ale
    companiilor Mic.ro Retail, Bet Cafe Arena si iLearn. Mic.ro Retail
    si-a inceput activitatea pe piata romaneasca de retail in luna
    aprilie a acestui an, prin lansarea unei retele de magazine de
    proximitate. In prezent, reteaua Mic.ro are 76 de unitati
    comerciale in capitala si are in plan deschiderea a 300 de magazine
    pana la finalul anului.

    Bet Cafe Arena, lansata in 2010, activeaza in industria
    jocurilor de noroc – in prezent fiind deschise 70 de astfel de
    cafenele pe intreg teritoriul tarii – iar iLearn, este o companie
    infiintata anul acesta, care ofera servicii de consultanta in
    domeniul resurselor umane.