Proiectul de hotărâre a primit în plen 98 de voturi “pentru” şi 3 abţineri.
Astfel, bugetul Senatului pe anul 2014, finanţat din resurse de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 100,8 milioane de lei, din care cheltuieli curente în sumă de 99,2 milioane de lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Azi am propus în Biroul Permanent înfiinţarea unei subcomisii în cadrul Comisiei pentru buget-finanţe privind anchetarea activităţii CEC. CEC fiind o bancă a statului român, cred că este cazul să vină să dea câteva explicaţii cu privire la ultimele evenimente pe care le-am văzut în presă”, a declarat Nicula după şedinţa Biroului Permanent al Senatului.
Întrebat dacă ancheta vizează creditul acordat de CEC Bank fiicei preşedintelui pentru achiziţionarea unui teren, el a răspuns: “Nu am discutat despre fiica preşedintelui României în cadrul Biroului Permanent. Cred că este o bancă a statului şi fiecare cetăţean din România merită să acceseze un credit atât de performant acordat de către CEC”. Radu Gheţea este preşedintele CEC Bank.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
The Desolation of Smaug este cel de-al cincelea film din seria Tolkien regizat de Peter Jackson şi prezintă întâmplările fantastice ce au loc înaintea trilogiei Lord of the Rings. Chiar dacă seria Hobbitul nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor criticilor, primul film a avut încasări de peste 1 miliard de dolari.
Majoritatea filmărilor au avut loc în Noua Zeelandă, ţara natală a regizorului. în această producţie au fost introduse numeroase personaje din cărţile lui Tolkien, dar şi unele noi pentru a atrage un public mai numeros. Printre personajele noi se numără şi Tauriel, interpretată de Evangeline Lilly, o reprezentantă a speciei elfilor care luptă împotriva unei ameninţări din partea orcilor. în film pot fi văzuţi şi Orlando Bloom, Ian McKellen, Martin Freeman şi Benedict Cumberbatch.
The Hobbit: The Desolation of Smaug va avea premiera oficială în Los Angeles, pe 2 decembrie, şi va fi lansat în România pe data de 13 decembrie. Filmul va putea fi vizionat atât în varianta de 24 cadre pe secundă, cât şi 48 cadre pe secundă, seria Hobbitul fiind prima din lume care a utilizat această tehnologie.
In ultimii cinci ani, piata de executive search a scazut cu 12 procente. Printre factorii care au dus la aceasta scadere se numara reducerea bugetelor de recrutare, cresterea recrutarii intragrup si scaderea ritmului de dezvoltare a companiilor. Acest fenomen este cauzat si de scaderea investitiilor straine directe in contextul crizei financiare, precum si de cererea relativ scazuta inregistrata de firmele specializate in executive research, aceasta avand in ultimii cinci ani un ritm mediu anual de dezvoltare de – 11%.
Cele mai importante zece companii din Romania si-au redus in perioada 2008- 2012 cifra totala de afaceri fiind redusa cu 37%, iar profitul net cu 77%.
Compania Pedersen&Partners a avut cea mai mare valoare a cifrei de afaceri/angajat, cu 81,2 mii euro. Pe locul doi s-a clasat compania Kienbaum, intrata pe piata din Romania in 2011, cu 80,7 mii euro.
Per total, profitabilitatea angajatilor pentru companiile din top 10 a scazut fata de de anul precedent cu un procent de – 93%, valoarea medie fiind de 603 euro.
Piaţa locală a serviciilor de recrutare, leasing de personal şi executive search a ajuns în 2011 la valoarea de 189 de milioane de euro, fiind de peste două ori mai mare decât la începutul crizei. potrivit unui studiu realizat de platforma de consultanţă online www.manageranticriză.ro, administrată de compania Business Management Technologies.
Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.
În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).
“Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.
Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.
Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Şinca, economist al BCR.
|n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.
Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.
Au urmat apoi observaţiile preşedintelui Traian Băsescu, ţintite special spre orgoliul liderului PNL, că PSD nu poate câştiga alegerile prezidenţiale şi că Victor Ponta n-are şanse să ajungă preşedinte, iar dacă Antonescu ar candida contra lui Ponta şi ambii ar ajunge în turul II, el, Băsescu, l-ar învăţa cum să câştige şi toţi adepţii Dreptei s-ar încolona să-l sprijine.
Europarlamentarul PDL Monica Macovei a reacţionat serios la gluma lui Băsescu, aducând imediat aminte de “lovitura de stat” din vara trecută, de care Antonescu nu poate fi disociat. Însă ideea unei posibile apropieri Băsescu-Antonescu, care deja l-a înfuriat pe un Liviu Dragnea temător de “trădarea” liberalilor, are rolul de a vârî măcar un pic de frică în oasele partidelor şi de a le împiedica să cadă de pe acum în somnul vacanţei de Crăciun: micile formaţiuni de dreapta care întârzie să se unească între ele şi cu PDL spre a-şi desemna un candidat unic la preşedinţie, dincolo de rivalităţile Predoiu-MRU; un PDL care se vede deja revenind la putere fără sprijinul lui Traian Băsescu, dar cu sprijinul PNL; un PSD care îşi doreşte clar preşedinţia pentru Ponta, pentru că dacă Antonescu (sau alt candidat al dreptei) ar ajunge şef al statului fără ca între timp să-i fie reduse prerogativele prin modificarea (deja imposibilă) a Constituţiei, atunci sunt toate riscurile ca viitorul preşedinte să fie un nou Băsescu, călău al stângii prin intermediul “serviciilor” şi al procurorilor.
Aşa se explică şi zvonurile că PSD ar pregăti singur o nouă lege pentru Roşia Montană, în ciuda PNL, şi noua ofensivă a PSD pe tărâm juridic, cu comisii de anchetă pentru retrocedările din Transilvania (subiect electoral bun pentru toţi, mai ales în plină discuţie despre bugetul pentru 2014) şi pentru terenurile familiei Băsescu (subiect electoral bun pentru electorii “antibăsişti”, a căror dezamăgire faţă de felul cum PSD s-a luptat pentru interesele lor e cunoscută).
“Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare.
Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanţelor publice şi va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE – n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părţile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi BM”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ponta a declarat că a discutat cu grupurile PSD despre descentralizare, buget, Roşia Montană, discursul premierului chinez precum şi despre două comisii de anchetă.
Legat de cele două comisii, Ponta a spus că una ar viza modul în care au fost făcute retrocedările, în special cele din Ardeal, iar cealaltă ar viza eventuale implicări ale unor instituţii sau ale unor persoane din conducerea unor instituţii publice în achiziţionarea unor terenuri pentru persoane private. El a ţinut să adăuge: “Cazul Călăraşi”.
Premierul a precizat că este dreptul Parlamentului să ancheteze, prin comisii, teme care i se par importante.
Presa a relatat recent că fiica cea mare a preşedintelui Băsescu, Ioana, a cumpărat un teren agricol de peste 300 de hectare în zona localităţii Nana din judeţul Călăraşi, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu menţionând că a consiliat-o la cumpărare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) arată, de asemenea, că practica Guvernului de a schimba regulile jocului fără consultarea mediului de afaceri afectează în mod considerabil atractivitatea mediului de afaceri românesc şi reprezintă un puternic semnal de descurajare a investiţiilor.
“Lărgirea artificială şi nejustificată a bazei de taxare nu stimulează funcţionarea economiei ci, dimpotrivă, încurajează evaziunea în detrimentul jucătorilor corecţi, care plătesc taxele şi respectă legea în România. Reluăm cu această ocazie o solicitare mai veche a AMRCR pentru Guvern, aceea de reducere generală a TVA, măsură care va stimula în mod real consumul şi va avea un impact pozitiv asupra bugetului”, a declarat într-un comunicat directorul executiv al AMRCR, Delia Nica.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro