BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Cât de sigure sunt plăţile cu telefonul?

    Magazinele, platformele de plăţi online şi sistemele e-banking au simplificat multe operaţiuni financiare. Acestea le oferă utilizatorilor posibilitatea să îşi plătească facturile, să cumpere obiecte greu de găsit şi să facă tranzacţii prin câteva click-uri şi fără a pierde timpul la ghişee aglomerate.
    Utilizarea pe scară largă a smartphone-urilor şi a tabletelor face online banking-ul şi mai convenabil: portabilitatea şi funcţionalitatea acestor gadget-uri implică faptul că utilizatorii pot administra totul nu numai de acasă sau de la birou, ci de oriunde pot avea acces la internet sau de unde au semnal la telefon. Nu toţi proprietarii de smartphone-uri şi de tablete înţeleg beneficiile accesării banilor în timp ce sunt pe drum şi se pare că mulţi ezită să adopte tehnologia mobile banking. Potrivit studiului B2B International, 33% dintre respondenţi nu ar folosi un dispozitiv mobil pentru a face tranzacţii online, precum plata pentru bunuri în magazinele online. Un procent ceva mai mic, dar totuşi considerabil, de proprietari de smartphone-uri şi tablete (31%) nu se simt confortabil cu utilizarea dispozitivelor lor pentru operaţiuni de online banking. În plus, doar 23% dintre utilizatorii de smartphone-uri şi 45% dintre utilizatorii de tablete sunt îngrijoraţi cu privire la introducerea de informaţii financiare prin intermediul gadget-urilor.


    Android este cel mai popular sistem de operare pentru dispozitive mobile mobil la nivel mondial şi, prin urmare, este cel mai frecvent atacat de către infractorii cibernetici, fapt firesc, ţinând cont de faptul că numărul mai mare de utilizatori atacaţi face mai uşoară obţinerea de venituri ilegale pentru infractori. Potrivit Kaspersky Lab, 99% din numărul total de mostre de malware mobile existente sunt dezvoltate pentru Android. În 2012, experţii companiei au identificat 35.000 de mostre de malware pentru Android, iar în primele şase luni ale anului 2013 acest număr a crescut la peste 47.000.
    Aceste date i-au convins pe unii dintre utilizatori să renunţe la aceste dispozitive cu totul şi să le folosească cu atât mai puţin pentru tranzacţii financiare online – 11% dintre cei intervievaţi au declarat că nu ar folosi sistemul Android din cauza acestui motiv.
    Aplicaţiile Android pentru operaţiuni bancare online false, atacurile de tip phishing şi atacurile malware dezvoltate pentru a intercepta datele utilizatorului prin intermediul tastaturii sunt unele dintre instrumentele malware cel mai frecvent utilizate pentru a ataca proprietarii de dispozitive care folosesc sistemul Android.

  • Kelemen: Ungaria nu va cumpăra terenurile de sub cetăţenii români, Geoană vrea să iasă în evidenţă

     “Dacă Mircea Geoană ar fi citit legea care reglementează acest domeniu, atunci singur ar fi aflat că în acest moment există destul de multe garanţii pentru cetăţenii români să aibă posibilitatea de a cumpăra terenul şi posibilitatea statului de a veni cu o ofertă şi din acest punct de vedere e aproape imposibil să ajungi până acolo încât un alt stat să-ţi cumpere terenul din România”, a spus liderul UDMR.

    Kelemen Hunor este convins că Ungaria nu va cumpăra “terenul de sub cetăţenii români” şi crede că senatorul PSD Mircea Geoană ori caută subiecte ca să iasă în evidenţă , “ori şi-a pierdut simţul orientării în politică”.

    “Reacţiile domnului Geoană au fost super-politicianiste şi domnul Geoană ori vrea să fie secretarul general NATO şi atunci caută subiecte, ca să iasă în evidenţă ori şi-a pierdut simţul orientării în politică (…). Nu trebuie să aruncăm gaz pe foc. Sunt convins că Ungaria nu va cumpăra terenul de sub noi, de sub cetăţenii români”, a adăugat Kelemen Hunor, citat de RFI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excluderea din avocatură a lui Adrian Năstase, rediscutată de Baroul Bucureşti

     Decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie Iordăchescu, a declarat pentru MEDIAFAX că în Consiliu se va dezbate situaţia profesională a lui Adrian Năstase luând în considerare noua conjunctură creată prin ultima condamnare a lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare.

    “Dumnealui a primit o pedeapsă de patru ani cu detenţie, motiv pentru care trebuie analizată nou conjunctură”, a spus Iordăchescu.

    Acesta a precizat că în Consiliul Baroului se va analiza şi dacă Florin Costiniu şi Cătălin Voicu vor fi excluşi sau menţinuţi în avocatură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Hotelurile şi restaurantele de la munte pierd peste 1 milion de euro pe zi pentru că nu ninge

     “Este extrem de rău. Un dezastru”, a declarat agenţiei MEDIAFAX George Copos, proprietarul a trei hoteluri şi al unei firme de transport pe cablu în Poiana Braşov.

    El spune că şi industria hotelieră, şi cea de transport pe cablu suferă din cauza absenţei turiştilor.

    “Din data de 15 decembrie nu am mai avut temperaturi cu minus. Pentru transportul pe cablu, în care am investit 17 milioane de euro, vom avea o nerealizare a bugetului de mai mult de jumătate. Şi la hoteluri am avut investiţii de peste 20 de milioane de euro, iar în luna ianuarie vom avea o scădere la jumătate a bugetului estimat iniţial. Totul este la jumătate”, a adăugat Copos.

    El spune că din cauza vremii calde, nu au putut funcţiona nici tunurile care produc zăpadă artificială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi: Perspectivele economice ale anului 2014

    – alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale, fapt ce va orienta atenţia şi preocupările decidenţilor publici către activităţile politice, de tip electoral. În aceste condiţii, este de aşteptat (evident, nu şi de dorit!) ca implementarea unor măsuri pragmatice în sectorul economic să fie alterată de luarea unor decizii emoţionale (pur electorale şi fără suport real în economie), cum ar fi – spre exemplu – canalizarea resurselor financiare publice mai mult către cheltuieli sociale şi mai puţin spre investiţii.

    – obligaţia de rambursare a sumei de aproximativ
    5,6 miliarde euro aferente serviciului datoriei publice, care – deşi nu reprezintă un vârf de sarcină – constituie totuşi un efort major, mai ales în condiţiile în care nu putem vorbi încă de o creştere economică sustenabilă, care să garanteze un flux constant de resurse către bugetul general consolidat.

    În lipsa unor măsuri curajoase şi radicale care să încurajeze sectorul investiţional, este de aşteptat să asistăm la o încetinire a ritmului de creştere a PIB-ului (comparativ cu anul 2013), cu menţinerea totuşi – mai mult din inerţie – a unui trend pozitiv (dar undeva până în 1%). În măsura în care perspectivele de revenire ale cererii interne nu sunt dintre cele mai optimiste – în special la nivelul nu al tendinţei, ci al solvabilităţii acesteia – probabil că această creştere economică va fi susţinută de cererea externă, fapt ce se va concretiza printr-o creştere, destul de fragilă, la nivelul valoric al exporturilor.

    Această uşoară creştere la nivelul valoric al exporturilor, analizată în mod corelativ cu obligaţia de rambursare a serviciului datoriei publice şi fără a înregistra modificări majore la nivelul comportamental al consumatorilor (intern versus import), va stabiliza probabil cursul de schimb valutar (pe fondul unei uşoare devalorizări), undeva în jurul valorii de 4,7 lei / euro.

    În circumstanţele date, totul va depinde de atitudinea guvernului în promovarea şi satisfacerea unor pomeni electorale în schimbul voturilor. Îmi place să cred că actualul cabinet are discernământul necesar şi nu va sacrifica actuala stabilitate relativă la nivel macroeconomic de dragul câtorva procente în plus la alegeri. Modul de structurare a bugetului de stat pe anul 2014 – atât la nivelul veniturilor, cât şi al cheltuielilor – mă îndreptăţeşte să fiu optimist, mai ales din perspectiva continuării procesului de restructurare la nivelul redimensionării aparatului bugetar.

    Scăderea constantă, pe parcursul întregului an 2013, a nivelului dobânzii de refinanţare a BNR (până la un nivel de 4,25%, valabil din 6 noiembrie 2013) nu cred că va avea efectul constant în accesarea de credite, orientate spre noi investiţii. În lipsa dacă nu a unei relaxări fiscale, măcar a unei predictibilităţi a legislaţiei fiscale, este de aşteptat o oarecare expectativă în care să se afle investitorii, chiar şi din perspectiva deznodământului electoral (fără a asista la intrări sau ieşiri masive de capital la nivelul investiţiilor directe, autohtone sau străine). Mai mult chiar, cred că va continua, şi în anul 2014, tendinţa de pressing suplimentar pe încasările bugetare, fapt ce se va concretiza prin posibile majorări discrete de impozite (cum ar fi reducerea unor sume deductibile din bazele impozabile), fară efecte vizibile la nivelul percepţiei publice imediate, şi astfel de natură a preîntâmpina tulburări sociale masive, mai ales într-un an electoral.

    Pe de altă parte, să nu uităm că economia românească este cuplată la economia Comunităţii Europene şi nu poate urma decât trendul evolutiv general al acesteia – de stagnare în principal şi de mici revirimente sectoriale.

    Pericolul în anul 2014 va veni din partea fenomenului inflaţionist. Pe fondul introducerii sau creşterii (directe sau indirecte) de noi impozite şi taxe, precum şi al majorării tarifelor la unele utilităţi, evident vor apărea revendicări salariale (mai mult sau mai puţin justificate, dar asta e deja altă discuţie), din dorinţa populaţiei de conservare a puterii de cumpărare. În acest context, în măsura în care ritmul de creştere a veniturilor populaţiei (per ansamblu, indiferent de forma sub care se realizează) va devansa ritmul de creştere a productivităţii, diferenţa aferentă ne putem aştepta să fie acoperită inclusiv prin aruncarea pe piaţă a aşa-numiţilor bani fierbinţi (în speţă, emisiunea monetară fără acoperire).

    În opinia mea, perspectivele economice ale anului 2014 depind, în mod esenţial, de capacitatea şi de disponibilitatea executivului de a sacrifica chiar ţintele de deficit bugetar, cu scopul însă de a reporni motoarele economiei, prin suplimentarea cererii interne guvernamentale (la nivel investiţional, evident). E singura şansă, deoarece sectorul privat nu mai are puterea să o facă, chiar cu riscul de a nu trece clasa, când ne va scoate FMI-ul la tablă, să ne întrebe dacă ne-am făcut lecţiile!

    DRAGOŞ PĂTROI (consultant fiscal, cadru universitar asociat ASE Bucureşti)

  • Ar trebui să începem să producem români

    Si, ascultându-i pe vorbitori şi privind în jur, la lansare, am realizat ceea ce poate părea o naivitate, dar nu este; că într-o vineri 13 din ultima lună a lui 2013 Iuliana Stan lansa o carte pe hârtie. Nu flutura un pdf, nici măcar prospăt printat, nu ţinea în mână un Kindle sau o tabletă cu un PowerPoint sau cu un document Word, ci o carte, o alcătuire paralelipipedică de foi de hârtie, cu litere şi imagini tipărite, aceasta într-o lume care în general se leapădă, la propriu sau la figurat, din ce în ce mai des de astfel de alcătuiri.

    Privindu-i pe toţi acei oameni tineri, moderni, prezenţi acolo, care amestecau telefoanele mobile cu displayuri generoase cu paginile prospăt ieşite din tipografie, am avut un sentiment bun. Şi m-am gândit că o carte, o tipăritură, completează într-un mod cât se poate de fericit textul electronic sau pe cel din revistă, este un câştig şi o confirmare. Iar hârtia are ceva, o magie, ce nu poate fi înlocuită.

    Peste ceva vreme, în toamna anului 2014, Business Magazin va împlini zece ani, ceea ce este, iarăşi, o confirmare. Şi, în decembrie 2014, când vom fi împlinit 500 de numere, o să constatăm că am scris cea mai grozavă cronică a celui mai important deceniu de capitalism al României, care va alege, vrem sau nu, ne place sau nu, viitorul acestei naţii.

    O să încercăm să marcăm cum se cuvine acest an special, prin evenimente deosebite şi abordări aparte; ne vom ocupa de antreprenoriat, de cei care au reuşit, de formarea de modele şi de ideile bune.

    Prin 1861 fostul premier al provinciei Piemont, Massimo d’Azeglio, exclama, după unificarea statului italian: „Am construit Italia, acum trebuie să producem italieni„.

    Spun şi eu că acum, mai mult decât oricând, ar trebui să producem români. Români care să respecte şcoala şi munca şi banul, care să se bazeze pe un mănunchi de virtuţi burgheze numite cumpătare, prudenţă, muncă tenace, o idee bună şi o marfă folositoare celorlalţi.

    Ilustrez cu două Românii fabuloase ale maestrului Viorel Mărginean.


     

  • Firea a demisionat din PSD după decizia PNL de a accepta colaborarea cu PDL în Ilfov

     “Începând cu data de 10 ianuarie 2014, am demisionat din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD, respectiv vicepreşedinte la nivel naţional şi preşedinte al organizaţiei judeţene Ilfov, precum şi din calitatea de membru al partidului”, a anunţat senatorul Gabriela Firea, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Firea spune că a luat această hotărâre “după 24 de ore de la decizia PNL de a accepta colaborarea în plan local cu PDL, reacţionând la conflictul din USL Ilfov prin promovarea preşedintelui PNL Ilfov în funcţia de coordonator al campaniei electorale a PNL pentru alegerile europarlamentare, timp în care niciun lider al PSD nu a luat poziţie faţă de aceast demers flagrant de rupere a USL”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul lui Liviu Dragnea privind fraude la referendum rămâne la ICCJ

     Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul “Fraudă la referendum”.

    Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.

    Judecătorii şi-au motivat pe scurt decizia şi au arătat că nu pot să analizeze probe şi alte chestiuni ce ţin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanţei, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hassan Rohani, conversaţie la telefon cu Vladimir Putin: Geneva II va fi un eşec dacă Iranul nu va participa

     Statele Unite şi Rusia, aflate la originea conferinţei care se va deschide la 22 ianuarie, în Elveţia, urmează să discute luni pe tema unei eventuale participări a Iranului, refuzată de Washington.

    “O reuniune transregională la care actorii influenţi nu participă nu va fi în măsură să conducă la soluţionarea crizei siriene”, a declarat Rohani în cursul unei conversaţii telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiei Isna.

    “Din acest motiv conferinţa Geneva II a eşuat chiar de la început”, a adăugat el, catalogând iniţiativa ruso-americană drept un “spectacol de negociere”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii Google din San Francisco vor merge la lucru cu feribotul, pentru a nu aglomera traficul

     Google a contractat o companie de logistică pentru a derula un proiect pilot de transport al angajaţilor cu feribotul, a declarat pentru Bloomberg un director din Portul San Francisco.

    Serviciul va fi funcţiona pentru început timp de 30 de zile, perioadă de test, timp în care angajaţii Google vor fi deserviţi de un vas de tip catamaran cu o capacitate de 150 de pasageri.

    Portul San Francisco va primi un comision pe durata proiectului.

    Companiile din Silicon Valley au fost criticate în repetate rânduri din cauza autobuzelor utilizate pentru transportul angajaţilor din San Francisco la muncă. Totodată, preţurile din oraş, în special la locuinţe, au crescut din cauza apariţiei a numeroşi locuitori cu venituri mai ridicate care lucrează în industria IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro