BusinessMagazin

Blog

  • Gherghina, despre reducerea CAS: Anul acesta nu sunt probleme. E o sumă mult mai mare din taxa pe stâlp

     Despre sustenabilitatea reducerii CAS şi a măsurilor anunţate de Guvern privind mărirea pensiilor şi a unor salarii, Gheorghe Gherghina a declarat că pentru anul acesta nu sunt probleme, pentru că ”avem acea taxă pe stâlp, avem o sumă mult mai mare decât era prevăzută în buget”.

    ”Noi prinsesem 448 (de milioane lei – n.r.) şi vom colecta 1.455. Pentru anul viitor, sunt două abordări, în primul rând taxa pe stâlp, cu o colectare mult mai mare, se va menţine şi la anul. În al doilea rând, sunt o serie de măsuri pe linia colectării, şi în scrisoarea de intenţie cu Fondul, şi în cea aprobată şi cea discutată acum, sunt o serie de astfel de măsuri. Eu sunt convis că, dacă se vor implementa măsurile prevăzute pe linia colectării, nu va fi o problemă să acoperim acea diferenţă”, a spus Gheorghina.

    Despre îndoielile Fondului Monetar Internaţional privind această reducere a CAS cu cinci puncte procentuale, Gheorghina a spus că reprezentanţii FMI ar vrea să vadă, până în luna octombrie, că aceste măsuri încep să se implementeze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inspectorii antifraudă au închis mai multe localuri din zona Dorobanţi

    În noaptea de vineri spre sâmbătă,  inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală au verificat activitatea a 27 de restaurante şi cafenele situate în zona Dorobanţi -Primăverii. În urma controalelor efectuate, inspectorii antifraudă au descoperit abateri de la prevederile legale pentru care au dispus sancţiuni în valoare totală de aproximativ 700.000 lei.

    De asemenea, pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind circulaţia şi comercializarea băuturilor alcoolice şi pentru lipsa emiterii bonurilor fiscale obligatorii, unsprezece localuri au fost închise pe o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni.

    Pe 2 iunie, zece cafenele de pe Bulevardul Decebal au fost închise, pentru perioade cuprinse între o lună şi trei luni, de inspectorii antifraudă fiscală, pentru neemiterea bonului fiscal sau comercializarea de băuturi alcoolice fără banderole fiscale.

     Localurile respective pot contesta măsura în instanţă, iar până la o decizie definitivă în favoarea sancţiunii îşi pot continua activitatea.

    Ca urmare a acţiunilor de control efectuate până în prezent, în scopul prevenirii evaziunii fiscale, s-a constatat o îmbunătăţire a conformării voluntare, astfel că un număr din ce în ce mai mare de localuri de profil realizează activităţi comerciale fiscalizate, respectiv înregistrează veniturile şi emit bonuri fiscale, potrivit DGAF.

  • Jose Manuel Barroso le cere Rusiei şi Ucrainei să facă un efort pentru a ajunge la un acord

     “Aş vrea, încă o dată, să le cer celor două ţări să facă un efort şi să se angajeze”, “pentru credibilitatea lor”, a declarat el în cadrul unui forum economic la Santander (nordul Spaniei), la scurt timp după anunţul întreruperii efective de către Moscova a livrărilor de gaz spre Ucraina.

    “Comisia joacă rolul intermediarului în această problemă”, a declarat el, precizând că Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie, este în contact cu cele două ţări şi cu gigantul energetic Gazprom.

    “Ne-ar plăcea ca Rusia să poată accepta această propunere de acord”, a insistat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Georgescu, Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea în conducerea executivă BNR. Cristian Popa, respins

    Citii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu, avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, funcţie pe care o ocupă de 24 de ani

     Isărescu a ţinut o alocuţiune în faţa comisiilor reunite, în care a mulţumit pentru activitatea actualului Consiliu de Administraţie, care a trebuit să facă faţă provocărilor crizei financiare globale resimţite şi România şi a punctat câteva dintre obiectivele noului CA.

    Printre obiectivele viitorului CA al BNR, Isărescu a menţionat aderarea la zona euro în 2019, “obiectiv ambiţios, dar încă realizabil”, şi intrarea în Uniunea Bancară.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii unei fabrici de tăiţei lucrează fără respectarea vreunei norme de igienă – GALERIE FOTO

    Pozele de la fabrica din Guangdong prezintă mai mulţi muncitori în picioarele goale şi fără vreun echipament de protecţie. Site-ul Sina English, care a publicat iniţial povestea, notează că pozele au fost luate în februarie 2014, relatează Business Insider.

    De la publicarea poveştii, fabrica Tongcheng Rice a suspendat activitatea până la remedierea acestor grave probleme de igienă. Conducerea fabricii susţine că cei din fotografii nu mai sunt angajaţi şi că unitatea a fost renovată. El a precizat că, începând de luna aceasta, muncitorii urmează o serie de cursuri, fără a explica însă ce fel de cursuri.

    Nu este primul scandal ce are în prim plan fabrica din regiunea Guangdong; anul trecut, compania ce produce tăiţeii a fost acuzată de nerespectarea normelor sanitare, însă nu a primit nicio sancţiune.

    ANGAJAŢII UNEI FABRICE DE TĂIŢEI LUCREAZĂ FĂRĂ RESPECTAREA VREUNEI NORME DE IGIENĂ – GALERIE FOTO

     

  • Companiile îşi pot fideliza mai bine angajaţii valoroşi oferindu-le pensiile facultative

    Recunoaşterea este pentru majoritatea angajaţilor cel mai important factor motivator de la locul de muncă, fie acesta formal sau informal (cum ar fi un „mulţumesc“ spus din partea şefului sau din partea colegilor, spre exemplu), salariul fiind mai mult o formă de feedback, de confirmare a performanţei şi de eva­luare a muncii pe care o depun, se arată în studiile specialiştilor în resurse umane din România. Nevoia angajaţilor de a primi recunoaştere din partea şefului sau a companiei s-a accentuat odată cu venirea crizei, când oamenii, în general, au început să se detaşeze de companie şi să fie mai preocupaţi de ceea ce vor să facă cu viaţa lor.

    Aproximativ 62% din contribuţiile la fondurile plătite de către angajatori (49%) sau de împreună cu angajatorii lor (13%), conform datelor ASF, la 31 martie 2014, astfel că prin includerea pensiei facultative, angajatorii alinează pachetele de beneficii la cele existente în piaţă devenind astfel competitivi în atragerea personalului bine pregătit.

    Experţii în HR susţin că angajaţii cu un nivel înalt de implicare (care sunt activi, vin cu multe idei, fac eforturi suplimentare la locul de muncă) sunt cu 50% mai productivi şi cu peste 40% mai loiali. Pentru a ajunge însă la un astfel de rezultate ei trebuie să simtă că munca le este recunoscută, că fac parte dintr-un mediu de lucru în care pot avea o cumunicare bună cu ceilalţi colegi, că organizaţia este sinceră cu privire la strategia şi agenda de business pe care o are, că sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi că stilul lor de lucru se potriveşte cu cel al managerului direct.

    În prezent, pensia facultativă este un beneficiu fiscal ce are parte de deductibilitate totală, însemnând taxe zero pentru angajatori în limita a 400 euro/an/angajat. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Un tânăr de 30 de ani a inventat o nouă meserie în magazinele Vodafone din România. Ce este greeter-ul

    Mihai Galiş conduce de un an şi jumătate structura de retail a Vodafone România, formată din propria reţea de 200 de magazine şi o echipă de o mie de oameni. Responsabilităţile sale sunt realizarea obiectivelor de vânzări, managementul cheltuielilor operaţionale şi al schemei de comisionare şi implementarea strategiei pe trei piloni: echipa de vânzări, soluţiile operationale de retail şi reţeaua de magazine.

    „În ultimul an am dezvoltat experţi de date mobile în fiecare dintre cele 200 de magazine, am remodelat profilul consultantului de produse business şi am creat roluri de „greeter” (om care întâmpină clienţii) pentru cele mai mari magazine din ţară. Totodată, am cristalizat rolul managerilor din magazine, pentru că rolul lor de coordonare este esenţial în dezvoltarea oamenilor şi în experienţa oferită clienţilor”, spune Galiş.

    Un punct cheie în cariera sa a fost momentul despărţirii de jobul de consultant din Washington, pentru a-şi continua cariera în România. „ Pentru mine a fost o revelaţie faptul că, după opt ani de carieră în domeniul financiar, am făcut schimbarea către vânzări”. În noul rol spune că a avut multe reuşite care îi dau satisfacţii atât profesionale, cât şi personale: a atins obiectivele ambiţioase de vânzări pentru toate produsele lansate în ultimul an.

    Un exemplu este „povestea de succes” a abonamentelor Vodafone RED, care au fost alese de sute de mii de clienţi în magazinele Vodafone.  „Am reuşit să avem şi cea mai buna lună şi cea mai bună zi de vânzări din ultimii şase ani.”

    “Încerc în mod constant să creez o cultură flexibilă, în care fiecare om din echipa mea să se simtă încurajat să aducă plus valoare şi să fie deschis schimbării, pentru că în mod constant creăm roluri adaptate trendurilor din piata şi nevoilor clienţilor”, mai spune Mihai Galiş.

    Mihai Galiş face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiat în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • AVERTISMENT: Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de gaze în cursul iernii

    “Săptămânile care vor veni nu vor fi problematice, vom primi volume (obişnuite) de gaz”, a declarat Oettinger, dar dacă Ucraina extrage din rezerve, “vom avea o problemă în cazul unei ierni aspre”.

    Stocurile din Ucraina sunt destinate tocmai asigurării fluidităţii tranzitului. Ele sunt constituite în timpul lunilor de vară. Dacă Ucraina extrage din ele în săptămânile şi lunile următoare pentru propriul consum, această resursă, dacă nu va fi reconstituită, ar putea să lipsească UE în iarna următoare. 

    “Ucraina va trebui să decidă”, a declarat Oettinger, dacă îşi va plăti facturile în avans sau dacă extrage din rezervele de care dispune. 

    Rusia şi-a pus în aplicare ameninţarea luni şi a decis să întrerupă livrarea de gaz către Ucraina, după eşecul negocierilor, cu riscul de a afecta Europa şi de a agrava cel mai grav conflict de pe continent de la Războiul Rece.

    Ucraina, implicată într-o dispută cu Rusia şi gigantul energetic Gazprom, a constatat luni dimineaţă că livrările de gaze au fost “reduse la zero”, a anunţat ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, asigurând că în pofida acestei întreruperi, Ucraina va continua să asigure un tranzit fiabil către Europa.

     

  • Guvernul va spori controlul la persoane cu averi mari şi venituri externe pentru CAS

    Pentru a obţine mai mulţi bani la buget, Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate, relevă proiectul de lege pentru reducerea CAS obţinut de MEDIAFAX.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, proiectul nu este pus în dezbatere publică.

    Alte surse pe care Guvernul le ia în calcul pentru a compensa, anul viitor, impactul negativ sunt îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii, prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială, dezvoltarea analizei de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală, în baza informaţiilor de natură fiscală despre contribuabili, precum şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice în vederea efectuării de analize ale rezultatelor acţiunilor de inspectie fiscală, în scopul confirmării criteriilor de risc şi a furnizării de informaţii pentru analizele de risc viitoare, întărirea controlului vamal, continuarea simplificării accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilităţii de accesare a informaţiilor privind propriile obligaţii fiscale (S.M.S., e-mail) şi a plaţii electronice a acestora ( card, S.M.S.) catre Trezorerie, continuarea simplificării declaraţiilor fiscale precum şi dezvoltarea declarării electronice, implementarea procedurilor şi dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informaţii cu statele membre UE începând cu anul 2015 în conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.

    Guvernul consideră, în acelaşi timp, că modificările survenite asupra Legii insolvenţei 85/2006 vor permite recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor şi se bazează la încasări suplimentare pe finalizarea demersurilor necesare organizării activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, care să permită operaţionalizarea completă a acestei structuri, dar şi pe intensificarea verificărilor la persoanele fizice cu averi mari, conform Codului de procedură fiscală, şi relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate.

    Pentru acest an, impactul negativ va fi compensat din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii. Astfel, conform documentului, impozitul pe construcţii proiectat pentru anul 2014, în valoare de 488 milioane lei, a fost declarat la o valoare de 1,449 miliarde lei şi încasat la primul termen de plată în sumă de 710,4 milioane lei.

    Documentul reduce cotele plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii de la 20,8% la 15,8% pentru condiţii normale de muncă, de la 25,8% la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de la 30,8% la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

    Impactul negativ total este calculat la 850 milioane lei pentru acest an, la 4,86 miliarde lei pentru anul viitor, la 5,2 miliarde lei pentru 2016, la 5,5 miliarde lei pentru 2017 şi tot la 5,5 miliarde lei pentru 2018.