BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Gabriel Maranca, Motorola România, în 2005: Ne apropiem cu viteză de momentul în care designul telefonului mobil va fi deopotrivă de important ca şi caracteristicile tehnice

    Gabriel Maranca, fost sales account manager Motorola România, vorbea în 2004 despre tendinţa în creştere a românilor de a cumpăra telefoane mobile după o serie de criterii bine definite, precum design, durata de viaţă a bateriei sau calitatea camerei foto digitale.

    El anticipa că modul în care telefoanele arată va deveni la fel de important ca modul în care ele funcţionează. Nouă ani mai târziu, putem spune că Maranca a avut dreptate. Cel mai bine vândute două modele de pe piaţă, Iphone şi Samsung seria Galaxy S, sunt cunoscute mai ales pentru designul lor inovator.

    Gabriel Maranca în Business Magazin, 16 martie 2005:

    După ani de zile în care au alergat în aceeaşi direcţie, către telefoane mobile cât mai mici, cu ecrane color şi camere digitale cât mai performante, producătorii mondiali de top au ajuns într-un punct în care trebuie să găsească metode noi, tot mai originale, pentru a continua să-şi crească vânzările.

    În România, tehnologia continuă să fie importantă pentru cumpărători, însă şi componenta de stil şi design a aparatelor începe să conteze din ce în ce mai mult. Piaţa autohtonă este foarte aproape de acel punct critic, în care doar realizările tehnologice nu mai sunt de ajuns pentru a vinde telefoane.

    Consumatorii români continuă totuşi să rămână foarte influenţaţi de preţ, precum şi de caracteristicile de bază – cum ar fi durata de viaţă a bateriei – atunci când aleg un telefon mobil, a constatat Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola România. Însă pe piaţa locală există o pronunţată tendinţă de creştere a interesului pentru telefoanele cu clapetă, aşa-numitele “clamshell”, pentru telefoanele cu stil, cu un design care să se apropie cât mai mult de personalitatea utilizatorului, este de părere Maranca.

    “Cred că ne apropiem cu viteză de momentul în care designul şi caracteristicile tehnice vor fi deopotrivă de importante în luarea deciziei de cumpărare”, a completat Maranca.


     

  • Ted Lattimore, fost preşedinte Connex, în 2004: Clienţii business nu vor fi marile companii multinaţionale, ci cele mici, cu spirit antreprenorial mai dezvoltat

    Ted Lattimore, preşedinte Connex la acea vreme, vorbea în 2004 despre importanţa implementării 3G şi tipul de companii care vor constitui segmentul business din portofoliile firmelor de telecomunicaţii.

    Cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţa Orange, Vodafone si Cosmote / Romtelecom au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani, arată datele publicate de operatori.
     
    Dintre toti jucătorii de pe piaţă, Orange, numărul unu pe telefonia mobilă, a avut cele mai bune rezultate în 2013, compania înregistrând creşteri din ce în ce mai mari, de la trimestru la trimestru.

    Ted Lattimore în Business Magazin, 12 august 2004:

    Înainte de a angaja investiţiile, trei sunt marile întrebări care îi frământă pe viitorii operatori. Va aduce tehnologia 3G beneficii suplimentare consumatorilor, astfel încât aceştia să cheltuie câteva sute de euro pentru pentru un nou telefon şi abonament la noul serviciu? Marii utilizatori, companiile, vor vedea 3G ca o cale de a reduce costurile de operare? Şi, mai ales, este 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? Răspunsurile la întrebări, sau mai bine zis încercările de răspuns, sunt deocamdată ezitante.

    Moderaţi în declaraţii, operatorii mobili autohtoni spun că serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de nouă sau zece luni, nu vor aduce o revoluţie în comunicaţii, aşa cum se aştepta toată lumea. Va fi vorba mai degrabă de o “evoluţie logică” a actualelor reţele GSM. Terminalele vor fi destul de scumpe, la fel şi serviciile.

    Pentru utilizatorul obişnuit, vorbitul la telefon, trimiterea de mesaje scrise sau fotografii pe mobil se va face tot ca şi până acum, fără să fie nevoie ca acesta să apeleze la servicii 3G pentru asta. “La început, văd o evoluţie logică şi în privinţa primilor clienţi care vor migra către 3G”, spune Ted Lattimore, preşedintele Connex. “Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care îşi doresc cea mai nouă şi mai de vârf tehnologie de pe piaţă.”

    După fanii tehnologiei, primul grup de clienţi care va migra către 3G, de abia al doilea val (companii, întreprinzători, o masă mai largă de persoane fizice) de utilizatori va reuşi să impună 3G pe piaţă. “În Europa, putem spune că implementarea reţelelor 3G a avut un succes limitat”, mai spune Ted Lattimore.”
     

  • Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, în 2009: Nicio bancă nu va finanţa colacul de salvare în mijlocul furtunii pentru cineva care nu ştie să înoate

    ANCA BIDIAN, pe atunci vicepreşedinte al Kiwi Finance, liderul pieţei de brokeraj bancar, constata că în primul trimestru din 2009 cea mai mare parte a cererilor de finanţare venea din nevoia de salvare a firmelor, dar fără o strategie şi o calibrare a modelului de business în acord cu condiţiile pieţei.

    Citiţi aici articolul Bancile se lupta sa atraga IMM-urile, apărut în urmă cu cinci ani în Business Magazin.

  • Un absolvent de automatică a ajuns să facă un milion de dolari pe an din joacă

    “Am făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult m-am jucat, eram toată ziua în internet cafe-uri. Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare”, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria în care a devenit antreprenor. Dragoş Hâncu este principalul partener român al Disney Interactive, divizia de jocuri a gigantului de divertisment american.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, actualul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă” – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului FIFA pentru telefoane. „FIFA era un joc pentru consolă, iar faptul că am adus producţia în România a fost esenţial pentru existenţa studioului de aici”, spune Hâncu.

    Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, plus echipa din India, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure”, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.”

    La sfârşitul lui 2012, „nu îmi mai găseam locul”, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu nu o să mă mai apuc niciodată„, povesteşte Hâncu.

    I-a fost clar de la început că nu va lăsa să se întâmple cu firma sa ce se întâmplă în cele mai multe start-up-uri din IT: trei băieţi într-un garaj care se apucă entuziast de un proiect şi realizează după câteva luni că nu au resurse, bani, timp şi închid prăvălia. Cu bonusul de exit de la EA („consistent”) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori. Acum are 29 de angajaţi şi în anul care a trecut au făcut zece proiecte: „Modelul nostru de business urmează câţiva paşi simpli: Disney (deoarece lucrăm aproape exclusiv pentru ei) ne dă un joc, de obicei dezvoltat pe IOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC”. Însă modelul este pe cale să se schimbe, precizează Hâncu: „Deocamdată suntem o fabrică de deployment, dar suntem în curs de organizare a propriei divizii de dezvoltare şi căutăm programatori buni cu care să începem să prototipăm 3-4 idei bune pe care le avem”.

    Vrea să înceapă cu un joc şi cu o aplicaţie, iar ulterior să scoată din sertar proiectele de joc de artă: „Am decis că financiar ne susţinem din partea de deployment şi că putem începe să producem un joc de artă – jocul de artă îţi creează prin imagine, grafică, muzică, problematică o stare emoţională. Simt nevoia să dezvoltăm un asemenea joc deoarece jocurile au devenit simpliste şi agresive, plus pentru că trăim într-o epocă a vitezei în care jucătorul vrea reward instant şi toată lumea s-a dus în zona asta”.

    Pe lângă divizia de producţie proprie şi partea de deployment (core businessul Amber), Dragoş Hâncu are în plan să deschidă şi o divizie de automatic testing.

    „Costurile mari cu oamenii (avem salarii mult peste media pieţei) şi cu echipamentele au fost prioritare în primul an şi de aceea nu am avut profit; oricum nu profitul este important acum, ci să reuşim să creştem cu 60% în termen de cifră de afaceri în acest an.” Ca număr de angajaţi, nu vrea să treacă de 80-100, iar pentru acest an are în plan angajarea a aproximativ 40 de persoane: „Angajările se fac foarte greu pentru că eu caut oameni foarte buni, pe care trebuie să îi conving, să îi curtez, e destul de greu”.

    Însă calitatea oamenilor şi implicit a muncii lor sunt esenţiale: „Piaţa nu mai are relevanţă geografică; sunt mulţi developeri în România, mai mici sau mai mari, dar sunt enorm de mulţi în China sau în State şi cu toţii ne luptăm pentru o singură piaţă, cea globală”. Deocamdată, Dragoş Hâncu preferă să se joace singur la managementul Amber şi spune că nu ar vinde un procent decât dacă ar ajunge într-o situaţie dificilă sau într-un impas de creştere. Deocamdată, lucrurile se întâmplă aproape exact cum le-a plănuit.

  • Ponta, despre comunicatul CC: Eu prezint în Parlament un program de acţiuni, nu de guvernare

    “Aşa şi este. Eu tot încerc, de cinci zile spun că nu venim cu un nou program de guvernare, ci e vorba de un program, aşa e prevăzut, un program de acţiuni. Evident că venim mâine, la ora 14.00, dar nu era un program de guvernare în sensul în care se gândeau doamna Udrea şi cu domnul Blaga”, a spus Ponta.

    El a spus că a încercat să le explice şi Elenei Udrea şi lui Vasile Blaga acest lucru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să cumperi în siguranţă o maşină second-hand

    Jumătate dintre cei care si-au luat masina in ultimul an au luat singuri decizia, iar ceilalti 50% au luat hotararea impreuna cu altcineva, potrivit unei cercetări realizate de Autovit.ro şi ExactCC. În ce priveşte sursele de informare inainte de cumpararea unei masini second-hand, cercetarea a arătat că site-urile de anunturi auto sunt pe primul loc, 71% dintre respondenti vizitandu-le cel putin o data pe saptamana. 43% din cei intrebati au spus ca discuta cu prieteni mai avizati in domeniu, 37% citesc parerile altor cumparatori pe bloguri si forumuri si numai 35% merg si in targuri de masini. Parerea unui mecanic este esentiala pentru numai 27% din cei intrebati.

    Pentru cei care au cumparat o masina in ultimele 12 luni, cele mai relevante subiecte pentru documentare inainte de achizitie sunt: legislatia privind taxele (71%), evitarea fraudelor verificand corect caracteristicile masinii (69%) si dotarile masinii (65%). Cand vine vorba despre recomandarile privind achizitionarea unei masini second-had, pe primul loc ca grad de incredere sunt situate cunostintele si prietenii (57%) si abia pe locul doi mecanicii dintr-un service autorizat al marcii (46%). Pe locul trei site-urile cu anunturi auto (43%) iar pe ultimul loc reprezentantii targurilor auto (21%).

    Verificarea

    Orice cumparator vrea o masina cat mai buna din punct de vedere tehnic, insa mai putin de un sfert dintre cei care si-au luat automobil second-hand s-au dus la service autorizat pentru un diagnostic inainte de a-l cumpara. 42 % dintre cumparatori spun ca au verificat personal masina, 32% au evaluat-o impreuna cu un prieten care se pricepe la masini si doar 23% au dus masina la un service autorizat al marcii achizitionate.

    O diferenta este vizibila si in cazul celor care au cumparat o masina in ultimele 12 luni: nivelul de incredere in informatiile prezente in cartea de service este de 75% in timp ce la cei care urmeaza sa achizitioneze o masina SH este de numai 59%. La intrebarea „Ati verificat daca numarul de kilometri afisat pe bord este real?”, peste doua treimi dintre posesorii de masini seccond-hand au raspuns afirmativ, insa 42% nu pot explica modul in care a fost facuta aceasta verificare si doar 27% spun ca au apelat la un tester autorizat.

    Peste trei sferturi dintre cei care intentioneaza sa-si cumpere masini second-hand doresc sa verifice kilometrajul. Dintre acestia mai mult de 40% nu pot, insa, exemplifica procedura de verificare.

    Punctele slabe ale cumparatorilor romani

    Cercetarea arata ca o jumatate dintre cei care au cumparat masini second-hand nu au primit Certificatul de autenticitate de la fostul proprietar in momentul achizitionarii masinii. Mai mult de jumatate dintre cei care intentioneaza sa cumpere o masina second-hand nu cunosc faptul ca Certificatul de autenticitate trebuie inmanat de vanzator inainte de incheierea tranzactiei. Dintre cei care intentioneaza sa-si cumpere masina, un sfert au spus, in mod eronat, ca acest Certificat trebuie inmanat de cumparator.

    Certificatul este emis de Registrul Auto Roman si este o dovada ca specificatiile tehnice din acte corespund cu realitatea si ca masina nu se gaseste pe lista celor furate. Pentru totala siguranta, certificatul trebuie solicitat de cumparator inaintea incheierii tranzactiei, iar vanzatorul trebuie sa mearga la RAR sa il elibereze.

    Studiul a relevat ca 34% dintre cei care si-au cumparat masina second-hand considera ca „nu prea se pricep” la masini, in timp ce, dintre cei care urmeaza sa achizitioneze o masina second-hand 47% considera ca nu se pricep la masini, fiind astfel vulnerabili in fata unei posibile fraude. Si aici exista mare diferenta intre cei care si-au luat recent masina si cei care vor sa-si ia in perioda urmatoare. Respondentii din prima categorie -cei care au achizitionat recent o masina-sunt mult mai increzatori in competentele lor de apreciere a calitatii unei masini.

    Ceea ce este cu adevarat ingrijorator este faptul ca, desi acestia apreciaza ca nu se pricep la masini, dintre cei care si-au cumparat deja un autovehicul rulat, procente semnificative nu au facut o verificare la un service autorizat, nu au verificat daca numarul de kilometri este cel real si nu pot aprecia cine trebuie sa ceara Certificatul de Autenticitate, deci nu l-au solicitat vanzatorului la momentul achizitiei.

    Cu privire la persoanele care intentioneaza sa cumpere o masina second-hand in urmatoarele 12 luni, au fost identificati urmatorii factorii care sporesc vulnerabilitatea: nu ar recurge la verificarea acesteia pe un tester electronic, nu ar merge la un service autorizat, au foarte mare incredere in cartea de service fara sa verifice informatiile din aceasta. Cercetarea a mai aratat ca cele mai importante aspecte pe care le au in vedere atat cei care au cumparat o masina second-hand precum si cei care urmeaza sa cumpere sunt urmatoarele: sa nu fi fost implicata intr-un accident major, sa nu fie avariata, numarul de kilometri de pe bord sa fie cel real.

    In ceea ce priveste aspectele legale, pentru cei care si-au luat deja masina cele mai importante sunt urmatoarele: actele masinii sa fie originale, autentice, seria sasiului din acte sa corespunda cu seria masinii si masina sa aiba ITP. Pentru cei care urmeaza sa-si cumpere o masina rulata primele doua optiuni sunt tot legate de actele originale si de seria sasiului, dar pe locul trei conteaza sa aiba certificat de autenticitate de la RAR. Intrebati ce aspecte au fost importante pentru ei cand si-au luat masina, cei mai multi au mentionat pretul avantajos si aspectul automobilului (91%). Peste 70% au spus ca a contat pretul reviziilor si al pieselor, iar peste 60% au spus ca a contat faptul ca au cumparat masina de la primul proprietar. Si cei care intentioneaza sa cumpere curand masina second-hand au dat mare importanta acestor factori.

     

  • Un tânăr de 29 de ani din Militari şi-a făcut o platformă online unde totul costă 50 de lei

    Microjoburi.ro oferă servicii care se întind pe multe domenii, de la meditaţii până la plimbari de câini. Toate au preţul de bază de minim 50 de lei, însă acesta poate creşte dacă există cerinţe speciale.

    ” Platforma microjoburi.ro are două tipuri de activităţi: microjoburi prestate online (precum design de logo, design de website) şi microjoburi prestate offline, în afara platformei (cum ar fi babysitting sau meditaţii)”, explică Laurenţiu Matache. “Cumpărătorii fie pot căuta pe platformă serviciul de care au nevoie, fie pot să solicite un serviciu personalizat; ei pot alege între mai mulţi prestatori în funcţie de istoricul lor în platformă: calificativele şi evaluările acordate de cumpărători anteriori”.

    Ideea nu este una originală, însă ea nu a mai fost pusă în practică în România. Fondatorul consideră că secretul a fost determinarea unui preţ atrăgător pentru publicul ţintă. “Ideea proiectului mi-a venit în mai 2011 când am aflat despre conceptul fiverr  – un marketplace cu servicii de cinci dolari. Mi  s-a părut foarte interesantă ideea şi după două zile deja rezervasem domeniul www.microjoburi.ro. Ştiam că trebuie să schimb ceva faţă de platforma originală, pentru că un preţ de cinci dolari nu ar fi avut succes în România. M-am hotărât la 50 de lei – o sumă suficient de motivantă pentru prestatorii de servicii, dar accesibilă pentru cumpărători. 50 de lei este doar preţul de pornire al serviciilor, la care se pot adăuga servicii opţionale. Deşi am achiziţionat domeniul în mai 2011, abia în septembrie 2012 am decis să realizez platforma. Acest lucru a durat fix o lună, iar în octombrie 2012 am lansat prima versiune a platformei”, spune Matache.

    Deşi investiţia în promovarea site-ului nu s-a recuperat însă, tânărul antreprenor are aşteptări mari pentru anul acesta: “În momentul de faţă avem peste 2000 de anunţuri şi peste 320 de microjoburi deja prestate din care 20% reprezintă comenzi mai mari de 50 RON. Pentru 2014 estimăm o creştere până la cel puţin 4500 de anunţuri, depăşirea numărului de 10.000 de utilizatori (momentan avem 5,500), cel puţin 2000 de comenzi până la sfârşitul anului din care 40% vor fi mai mari de 50 RON.”, notează Matache. “Modelul de revenue al platformei este prin comisionarea cu 12% a fiecărei tranzacţii.O altă metodă de monetizare este extraopţiunea de promovare a microjoburilor – aceasta costă 30 de lei pentru 30 de zile.”

    Cât despre conceptul de freelancing, Laurenţiu Matache susţine că acesta va ajunge în curând la fel de popular în România precum este şi în alte state. “Piaţa online şi fenomenul freelancing încep să ia amploare tot mai mult şi la noi în ţară, sunt foarte mulţi români pe site-urile de freelancing din afară. Profilul prestatorului din platforma www.microjoburi.ro este tânărul cu studii superioare cu vârsta între 18 şi 35 de ani. Adevărata provocare pentru microjoburi.ro este de a schimba mentalitatea şi de a-i educa pe cei care pot să presteze şi pot câştiga venituri din abilităţile lor. Din prisma cumpărătorilor, provocarea o reprezintă atingerea unui grad de încredere pentru a-i convinge să achiziţioneze online servicii şi, bineînţeles, să efectueze plata online.”

  • B’estfest Summer Camp 2014 a fost anulat. Concertul trupei The Cat Empire, menţinut pe 31 iulie

     “Întotdeauna line up-ul unui festival este foarte greu de realizat din pricina numărului foarte mare de artişti al căror program trebuie să se sincronizeze. Din păcate, până în momentul de faţă, nu am reuşit să securizăm headlinerii pe care ni i-am fi dorit pentru ediţia 2014, iar nerespectarea standardelor cu care B’estfest şi-a obişnuit fanii de-a lungul timpului nu a fost şi nu este nici în momentul de faţă o opţiune. De aceea am ales, cu părere de rău, să anulăm ediţia 2014”, a declarat Laura Coroianu, CEO Emagic, organizator al evenimentului.

    B’estfest Summer Camp a luat fiinţă în 2007 şi a trecut prin mai multe schimbări de-a lungul timpului, reuşind, în cei şapte ani de existenţă, să devină cel mai mare festival din România recunoscut şi recomandat la nivel internaţional. Publicaţii precum The Times şi The Guardian l-au inclus în topul celor mai bune 20 de festivaluri europene, fiind nominalizat în repetate rânduri la premiile industriei de profil: UK Festival Awards şi European Festival Awards. Considerat un adevărat obiectiv turistic estival, B’estfest a reuşit să aducă în România câteva zeci de mii de turişti străini de-a lungul anilor, devenind una dintre destinaţiile preferate de fanii festivalurilor muzicale datorită programului şi facilităţilor oferite: muzică live pe mai multe scene, numeroase activităţi extra, camping, iarbă verde şi preţuri reduse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputat PSD de Mureş: Voi susţine Guvernul cât timp nu se atinge de UMF Târgu Mureş

     Deputatul PSD de Mureş Florin Buicu, care este secretarul Comisiei de Sănătate din Cameră, a declarat presei că a votat Guvernul şi i-a dat aviz pozitiv lui Nicolae Bănicioiu pentru portofoliul de ministru al Sănătăţii, iar în continuare va susţine Guvernul, din Parlament, doar “atâta timp cât nu se atinge de UMF Târgu Mureş”, unde a fost cancelar şi unde ţine şi în prezent cursuri.

    “Voi susţine Guvernul atâta timp cât nu se va atinge de UMF Târgu Mureş. Politicul nu are ce căuta în spaţiul academic în influenţarea deciziilor, pentru că soluţia trebuie găsită în interiorul UMF. (…) Refuz orice schimbare care ar putea duce la separarea studenţilor, a sălilor de curs în interiorul UMF Târgu Mureş, a clinicilor sau a spitalelor. Orice decizie în acest sens trebuie să aparţină Senatului UMF, în baza autonomiei universitare. Dorinţa UDMR de înfiinţare a unei facultăţi separate cu predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureş o găsesc nejustificată atâta vreme cât minorităţile din ţara noastră au toate condiţiile de a învăţa în sistemul actual de învăţământ”, a spus Buicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea: Dacă Băsescu nu numea miniştrii, instrumentul “hard” era suspendarea. Nu am vrut să-l folosim

     “Noi avem două instrumente: instrumentul soft – să putem comunica cu ambasadele, să putem informa omologii, preşedinţii parlamentelor europene; sau instrumentul hard – pe care nu vrem să-l folosim pentru că credem că întotdeuna în democraţie dialogul şi negocierea sunt importante – supendarea preşedintelui”, a precizat Zgonea, motivând astfel întrevederea de marţi dintre premierul Victor Ponta şi ambasadorii statelor UE la Bucureşti.

    Zgonea a susţinut că Băsescu a încălcat Constituţia, întrucât articolul 85 din legea fundamentală şi deciziile CC îl obligau pe şeful statului să numească miniştrii independent de depunerea unei contestaţii la Curte de către opoziţia parlamentară.

    El a spus că Traian Băsescu a înţeles acest lucru şi a procedat la numirea miniştrilor. Zgonea a arătat că, în consecinţă, nu a mai transmis scrisori către preşedinţii parlamentaelor statelor UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro