Tag: crestere

  • Valoarea tichetelor de masă şi de creşă A FOST MAJORATĂ. Ce sume vor primi angajaţii

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că ministrul Mariana Câmpeanu a aprobat, în 14 mai, ordinul care prevede majorarea prin indexare a valorii nominale a tichetului de masă de la 9 la la 9,35 de lei, precum şi a valorii sumei lunare care poate fi acordată de angajatori sub forma tichetelor de creşă, de la 400 la 420 de lei.

    Valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabileşte, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 142/1998, în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare.

    Modul de calcul al valorii nominale indexate a unui tichet de creşă se face conform Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii 193/2006, ţinând cont de evoluţia indicelui lunar al preţurilor de consum total, a precizat MMFPSPV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profit din frumuseţe

    „Planurile noastre pentru acest an mai cuprind continuarea investiţiilor în modernizarea secţiilor de producţie, a laboratoarelor şi în dezvoltarea sistemului propriu de distribuţie, dar şi în cercetare şi inovare la nivelul portofoliului de produse, unde vom continua să ne surprindem consumatorii prin noi lansări şi extinderi de gamă. De asemenea, vom investi puternic în creşterea prezenţei noastre la export, cu precădere în ţări din zona Europei Centrale şi de Est”, spune Mircea Turdean, director general al Farmec Cluj-Napoca

    Farmec SA Cluj-Napoca este cel mai mare producător român de cosmetice si ajung în ţări din Europa, Asia şi America de Nord, unele dintre principalele pieţe fiind Japonia, Liban, Emiratele Arabe Unite şi ţări din Europa, precum Ungaria, Spania, Italia sau Grecia.

     

  • Cresc vânzările de mobilă

    Factorii pe care se sprijină creşterea afacerilor LEM’S au fost atât extinderea reţelei de magazine LEM’S la nivelul întregii ţări, cât şi dezvoltarea de spaţii tot mai generoase pentru fiecare magazin în parte. Reţeaua LEM’S numără peste 100 locaţii, iar suprafaţa totală de retail, la nivelul întregii ţări, depăşeşte 65.000 de metri patrati. Deschiderile de magazine noi au urmărit spaţii generoase în centre comerciale noi.

    De la începutul anului Lemet a inaugurat cinci noi magazine LEM’S, la Craiova, Piteşti, Constanţa, Vălenii de Munte şi Târgu Neamţ urmând ca până la sfârşitul lui 2013 să deschidă şi să relocheze sau să extindă alte 12 magazine. „Şi anul acesta ne vom concentra pe deschideri şi relocări de noi magazine în spaţii tot mai generoase, în următorii doi ani avem însă ca prioritate Capitala.  Aici ne dorim o mai bună acoperire teritorială” declară directorul comercial al retelei, Adrian Rizea.

    Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul LEM’S, iar numarul de angajati care lucreaza in fabrica si in reteaua Lem’s este de 1350.  Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 de metri patrati. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă.

     

  • Franţa, în recesiune pentru a treia oară în ultimii patru ani. Germania scapă cu o creştere la limită

     PIB al Franţei s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru, faţă de ultimele trei luni ale anului trecut. În trimestrul al patrulea, economia s-a contractat cu 0,2%, procentaj revizuit faţă de cât a fost anunţat anterior, a informat miercuri biroul de statistică de la Paris. Economiştii consultaţi de Bloomberg anticipau o scădere economică de 0,1% în primele trei luni.

    Intrarea în recesiune pune presiune pe preşedintele Francois Hollande pentru adoptarea de măsuri care să susţină creşterea economică. Hollande, care sărbătoreşte miercuri primul an la conducerea Franţei, are probleme în a reduce numărul record al şomerilor, de 3,22 milioane de persoane. Popularitatea preşedintelui a atins un minim record din cauza problemelor economice.

    În contextul aşteptărilor ca zona euro să înregistreze contracţie pentru al doilea an consecutiv în 2013, Hollande încearcă să obţină o încetinire a ritmului de reducere a deficitului bugetar în statele membre ale uniunii monetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia a crescut în trimestrul I cu 0,5% peste trimestrul anterior şi cu 2,1% faţă de trimestrul I din 2012

     Conform primelor estimări, Produsul intern brut (PIB) în trimestrul I 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV 2012 (date ajustate sezonier).

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 2,1% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

    Autorităţile estimează pentru acest an o creştere a PIB de 1,6%, uşor peste nivelul anticipat de Fondul Monetar Internaţional de 1,5%.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că BNR nu şi-a modificat prognoza de creştere economică, dar că personal crede că dacă va fi un an agricol bun, PIB-ul va urca cu mai mult de 1,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul Proprietatea vrea să vândă 1,77% din acţiunile OMV Petrom, pachet estimat la 445 milioane lei

     “Acţiunile vor fi vândute în cadrul unui plasament privat accelerat (accelerated book building) adresat exclusiv către investitori instituţionali internaţionali şi români calificaţi în conformitate cu prevederile legale aplicabile ale legislaţiei din România”, potrivit unui anunţ al Fondului transmis miercuri Bursei.

    Intenţia actuală este de a vinde aproximativ un miliard de titluri, însă Fondul îşi rezervă dreptul de a creşte volumul vânzării în funcţie de condiţiile de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIB-ul pe T1 a fost dublu faţă de aşteptările analiştilor: plus 2,1% T1 la T1 2012. Faţă de T 4 din 2012, creşterea a fost de 0,5%

    Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul 1 2013 cu 2,1% pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dublu faţă de aşteptările analiştilor, care estimau o evoluţie de +1%. Faţă de T4 din 2012, PIB-ul a crescut cu 0,5%
     
    “Cifrele sunt mai bune decat ne asteptam. Ne-am actualizat recent prognoza la 2% pe tot anul de la 1,5% inainte. Cifrele de azi confirma actualizarea. Deocamdata nu actualizam iar prognoza pentru 2013, asteptam sa vedem sursele de crestere si vedem daca e cazul sa mai actualizam o data. Dar e clar ca directia de revizuire a prognozei este ascendenta.Si daca anul agricol nu e foarte bun anul acesta, tot va fi 10% crestere fata de 2013 ceea ce va insemna ca unn punct de crestere vine din agricultura”, a spus Ionut Dumitru, presedinte al Consiliului Fiscal si analist sef la Raiffeisen Bank.

    Consecinte?

    “La 1,5-2% in plus la PIB nu putem discuta de o imbunatatire a nivelului de trai. Este nevoie de mai mult”.

    Explicatia cresterii mai bune decat asteptarile?

    “Banuiesc ca la servicii poate fi o surpriza, o continuare a evolutiei bune din IT si comunicatii  din T 4 din 2013. La industrie, exista crestere dar nu cred ca au fost surprize Exporturile nete au tras PIB-ul in sus, determinate de exporturile de masini. Consumul probabil ca a fost 1-1,5% plus. Investitiile publice au scazut, iar investitiile private au mers prost ».

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Creşterea PIB în primul trimestru a fost în jur de 1%, cred analiştii

    Analiştii consideră că economia a rămas în teritoriu pozitiv în primul trimestru, atât faţă de aceeaşi perioadă din 2012, cât şi comparativ cu ultimele trei luni de anul trecut.

    Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi datele „semnal“ privind evoluţia economiei în primul trimestru.

    Majoritatea esti­mă­rilor indică o creş­tere a PIB de 0,7-1,2% faţă de T1 2012, în timp ce avansul economiei com­pa­rativ cu trimestrul patru din  2012 este prognozat la 0,2-0,4%.

    Economia a rămas pe plus în primul trimestru din 2013 datorită evo­luţiei favorabile a industriei, comer­ţului şi a serviciilor, care vor compensa contribuţia negativă a sectorului construcţiilor şi a agriculturii, după cum estimează analiştii.

    „Estimăm pentru primul trimestru o creştere a PIB cu 0,2% faţă de T4 2012 şi cu 1% faţă de T1 2012, dar nu excludem o surpriză plă­cută, respectiv o accelerare a creşterii economice spre 1,5%“, spune Eugen Sinca, analist-şef la BCR, cea mai mare bancă după active.

    Pentru anul 2013 unii analişti şi-au îm­bunătăţit previziunile privind creşterea PIB, spre 2%, în ipoteza în care va fi un an agricol bun, iar exporturile şi industria îşi vor continua ascensiunea.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituţiile în 2013

    Sunt însă şi câteva excepţii notabile, cu instituţii care fac zarvă şi atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste şase ori faţă de câţiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduieşte o expoziţie unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.

    Human Body„, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.

    Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.
    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

    MURARIU POVESTEŞTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAŢIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spaţiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în acelaşi timp, chiar şi după modernizarea şi redeschiderea din 2011, în urma unei investiţii de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale şi de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituţia şi avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat şi cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.

    Muzeul pe care îl conduce se autofinanţează în proporţie de 55%, în condiţiile în care, la nivel naţional, muzeele reuşesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanţare, diferenţa fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are şi alte surse de finanţare, cum sunt bursele obţinute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obţinute prin concursuri organizate de diferite instituţii, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povesteşte că pe durata mandatului său de conducere a reuşit să atragă fonduri pentru reparaţii, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpăţânare şi perseverenţă ceea ce era important„.

    Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură şi alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preşcolarii, îşi aduc părinţii„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de şase ori faţă de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Şi asta în ciuda faptului că preţul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel naţional.