Presa independentă şi mai multe site-uri Internet au ironizat expediţia din august a lui Putin, remarcând că amforele nu sunt acoperite cu alge sau cochilii, deşi au fost prezentate drept obiecte antice, care au stat pe fundul mării cel puţin 1.500 de ani. “Putin nu a găsit amfore care se aflau acolo de mii de ani. Este evident. Acestea fuseseră curăţate”, a afirmat Peskov, într-un interviu pentru canalul TV online Dojd. “Desigur că fuseseră găsite dinainte, în timpul unei expediţii arheologice desfăşurate cu câteva săptămâni sau zile înainte. Desigur că au fost apoi repuse (în apă), însă (…) nu este un motiv de ironie”, a adăugat el. Peskov nu a putut preciza însă cine a regizat evenimentul, afirmând că el se afla în vacanţă în perioada respectivă.
Blog
-
Războiul miliardarilor – Berezovski vs. Abramovici. O luptă de trei miliarde unde avocaţii costă un milion de lire sterline pe zi
Erau atât de mulţi avocaţi, încât au trebui să se aşege şi pe locurile publicului, iar sala de judecată a fost temeinic căutată de bombe.
Cazul în sine ar trebui să scoată la iveală câteva din secretele legate de “împărţirea” activelor fostei Uniuni Sovietice şi, cred jurnaliştii britanici, ar putea arăta cine este marioneta ale cărei sfori sunt trase de Kremlin. Pe scurt, Boris Berezovski, poate cel mai bogat solicitant de azil din Marea Britanie, îl acuză pe Roman Abramovici că în anul 2000 l-ar fi şantajat să renunţe la partea sa din compania petrolieră Sibneft la un preţ extrem de scăzut; asta după ce Berezovski intrase în dizgraţiile Kremlinului. Abramovici l-ar fi ameninţat pe Berezovski că, în cazul în care nu-şi vinde partea, acesta îi va fi luată, degeaba, de câtre preşedintele de atunci Vladimir Putin. Berezovski spune că a primit pentru acţiunile sale 800 de milioane de lire sterline, iar valoarea reală a acestora ar fi fost între 1,9 şi 4,24 miliarde de lire strline.
Abramovici neagă valorile şi ar fi încercat să mute cazul în Rusia. Berezovski, care vrea de la Abramovici 3,2 miliarde de lire sterline, a insistat ca audierile să aibă loc la Londra. Procesul ar putea dura în jur de trei luni; numai cheltuielile primei zile de proces au fost de circa un milion de lire.
Abramovici a susţinut că nu a fost niciodată prieten cu cu Berezovski, dar că l-a folosit drept un soi de “naş politic” care să-l ajute în lumea afacerilor. El a asăugat că l-a finanţat pe Berezovski şi stilul extravagant de viaţă al acestuia cu 1,3 miliarde de lire sterline, ca parte a unui “cod al onoarei” care înlocuia legile în Rusia în perioada de după căderea comunismului.
Avocatul lui Berezovski l-a acuzat pe Abramovici că pune “averea şi influenţa” înaintea “prieteniei şi loialităţii”. Berezovski, fost profesor de matematică ce provine dintr-o familie modestă, a intrat în tabăra fostului preşedinte Elţîn şi a intrat în afaceri vânzând maşini Mercedes. Ulterior as-a transformat într-unul din cei mai activi oligarhi ai anilor ’90, perioadă în care l-a cunoscut pe Abramovici. Întâlnirea a avut loc pe un iaht în Caraibe; ulterior, cei doi au investit câte 60 de milioane de lire sterline în Sibneft, în 1995.
Relaţia lor s-a rupt în momentul în care Berezovski a criticat, la televiziunea rusă, modul de acţiune al preşedintelui Putin în privinţa submarinului Kursk, scufundat în 2000. Berezovski a fost nevoit să fugă în Anglia, unde a primit, trei ani mai târziu, azil.
Pe de altă parte, Abramovici nu este un politician, ci mai degrabă un ins care preferă banii, iahturile şi arta, iar relaţiile sale cu Putin nu au fost niciodată destul de clare. Consilierii săi au negat existenţa unor legături financiare între cei doi, dar o concluzie finală ar putea-o trage chiar instanţa, în actualul proces. În esenţă procesul este despre activele fostei Uniuni Sovietice căzute în mânile câtorva inşi, dar şi despre lupta pentru putere din Rusia de acum. Abramovici pare să aibă mai mulţi bani, dar adversarul său este şi viclean şi posesorul unui apetit generos pentru luptă.
De urmărit.
-
Omul care a condus ArcelorMittal Galaţi în cei mai grei ani de după privatizare pleacă din companie
“ArcelorMittal Galaţi anunţă că Thierry Le Gall va părăsi Combinatul de la Galaţi şi va fi înlocuit de Eric Remisz, cetăţean francez, care anterior a lucrat în afara grupului. Eric Remisz are o experienţă managerială în România, dobândită într-o altă companie. Domnul Le Gall, care va părăsi combinatul şi din motive personale, îşi va continua activitatea în cadrul managementului Diviziei Flat Carbon Europe a ArcelorMittal”, a afirmat miercuri, într-un comunicat, Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi, citat de Mediafax.
Le Gall spune că după plecarea sa unitatea de la Galaţi va intra într-o nouă fază, care coincide cu repornirea Furnalului 5, investiţie de peste 80 de milioane de euro.
“Combinatul se va concentra în continuare atât pe Programul de Transformare, cât şi pe îmbunătăţirea performanţelor tehnice, orientări care vor rămâne neschimbate”, a arătat Le Gall.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Iulian Anghel, ZF: Războiul de la Bruxelles
În vară, când cei doi lideri ai principalelor economii ale Uniunii au propus un guvern al zonei euro, nu l-au pus în temă pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şi nici nu au oferit Comisiei Europene, cum era de aşteptat, vreun rol în această poveste. Nu au dat vreo explicaţie clară despre ce ar urma să aducă în plus Guvernul sau guvernanţa faţă de ceea ce este Comisia în prezent.
Comisia este garantul tratatelor UE, drept urmare a fost considerată, aproape firesc, drept un guvern de facto al Uniunii.
Nu aşa vede problema Parisul şi Berlinul şi aici intră în conflict cu Comisia, dar şi cu Parlamentul European care, nu mai departe de săptămâna trecută, a votat şase legi importante menite să întărească guvernanţa economică în sânul UE, iar aplicarea acestor norme cade în sarcina Comisiei Europene.
Săptămâna trecută, Barroso a fost aplaudat în Parlamentul European când, prezentând “starea Uniunii” a vorbit despre nevoia de a trece peste orgolii, de a întări rolul Comisiei. Şi este clar că nici Comisia şi nici Parlamentul nu agrează formula “guvernului zonei euro” propusă de Germania şi Franţa. Partizanii întăririi rolului Comisiei susţin că o serie de blocaje – principalul blocaj fiind chiar prelungirea suspansului privind soarta Greciei – au rădăcini în politica internă a statelor.
Merkel va avea de explicat în faţa lui Barroso, dar şi a şefilor Parlamentului European propria-i viziune în privinţa ieşirii din criză, dar nu se poate aştepta să fie aplaudată.
Criza politică din măruntaiele instituţiilor UE apasă brutal peste criza economică şi răspunsul la întrebarea “cum de cea mai puternică uniune economică a lumii, care este UE, nu poate rezolva o problemă care nu reprezintă decât 2% din economia ei” îşi poate găsi răspunsul şi aici.
Cu un produs intern brut de 12.280 mld. euro (16.600 mld. dolari) în 2010, Uniunea Europeană este cea mai puternică zonă economică a lumii, în faţa SUA cu un PIB de 14.520 mld. dolari.
Zona euro (cele 17 ţări membre) are un PIB de 9.200 mld. euro şi o datorie publică de 7.837 mld euro (85% din PIB), în vreme ce datoria întregii Uniuni este de 9.828 mld. euro (80% din PIB în 2010, faţă de 59% în 2007.). Dar datoria SUA a depăşit în august 100% din PIB.
Cu un PIB de 230 mld. euro în 2010 (dar cu datorii de 143% din PIB), Grecia nu reprezintă decât 1,9% din economia UE şi 2,4% din economia zonei euro.
La cealaltă extremă, cu un PIB de 2.498 mld. euro în 2010, Germania reprezintă 20,3% din economia UE, urmată de Franţa cu 15,8% (1.947 mld. euro PIB în 2010), Marea Britanie cu 13,6% (1.453 mld. lire, adică 1.678 mld. euro PIB în 2010) şi Italia cu 12,8% (1.548 mld. euro PIB în 2010).
Ultimele 10 ţări care au aderat la UE începând din 2004 nu reprezintă împreună decât 6-7% din economia UE. (România reprezintă 1% din economia Uniunii.)
Dar, mai mari sau mai mici, toate aceste ţări (cele aflate în zona euro) contribuie la FESF (Fondul European de Stabilitate Financiară) de 440 mld. euro, chiar dacă, îndeobşte, suntem înclinaţi să credem că Marea Britanie joacă în altă ligă, Italia are probeleme şi nu se legă la cap, iar “noua Europă” nu contează.
Pe de altă parte, nici nu poţi cere Germaniei sau Franţei să-şi asume datoria uriaşă a zonei euro de 7.800 mld. euro echivalentă cu 85% din PIB-ul ei.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Taj Mahal s-ar putea prăbuşi
Celebrul mausoleu din marmură este una dintre cele mai mari atracţii turistice ale Indiei, aducând patru milioane de turişti în fiecare an, în oraşul Agra din nordul ţării, informează indiatimes.com.
Însă râul din zonă, crucial pentru supravieţuirea monumentului, a fost afectat de poluare, industrializare şi despăduriri.
Specialiştii consideră că fundaţia monumentului a devenit fragilă şi a început să se dezintegreze.
Câteva crăpături au apărut la nivelul mormântului, iar patru minarete din jurul monumentului prezintă semne de înclinare.
Taj Mahal a fost construit de împăratul mogul Shah Jahan, în amintirea soţiei sale Mumtaz Mahal, care a murit la naştere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
iPhone 4S, lansat de Apple. Care sunt caracteristicile şi preţurile noului telefon
Modelul iPhone 4S, care va fi mai rapid, mai subţire şi cu un ecran mai mare, va intra pe piaţă la timp pentru sezonul cumpărăturilor de iarnă şi ar trebui să ajute Apple să păstreze distanţa faţă de principalul concurent, Samsung Electronics.
Citeste mai multe despre iPhone 4S pe Go4it.ro.
* Caracteriticile noului telefon:
– Comanda vocală este una dintre principalele noutăţi ale iPhone 4S. Aplicaţia se numeşte Siri. Aceasta foloseşte recunoaşterea vocii pentru a prelua comenzi şi întrebări de la utilizator . Telefonul va putea spune cum este vremea. Mai mult, se vor putea trimite şi SMS-uri vocale. Limbile pe care le recunoaşte noul iPhone sunt engleză, franceză şi germană.
– Noul procesor A5 , dual core, e de două ori mai puternic decât cel de pe iPhone 4 şi are o viteză la partea grafică de 7 ori mai mare.
– Va avea cameră foto de 8 MP. Conexiunea wireless a fost îmbunătăţită. Bateria are o autonomie de până la opt ore de convorbire.
– Preţurile vor fi de 199 $ pentru modelul cu 16 GB, 299 $ pentru cel de 32 GB şi 399 $ pentru modelul de 64 GB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Noi proteste la Atena. Zece mii de oameni manifestează împotriva măsurilor de austeritate
Pe 19 octombrie este prevăzută o grevă generală public-privat. Proteste la care participă 10.000 de persoane au început la Atena în jurul prânzului. Transportul urban la Atena funcţionează normal. Manifestaţiile sunt organizate în principal de sindicatul PAME, dar la acţiune s-au asociat şi alte organizaţii sindicale. Sute de studenţi protestează faţă de recenta reformare a sistemului învăţământului superior.
-
Isărescu: Dacă mi-aş asuma un risc pentru a stimula economia, reducerea CAS ar fi cea mai binevenită
“Sub nicio formă nu am spus că sunt împotriva reducerii CAS. Dacă ar fi să-mi asum un risc, merg mai departe şi fac o judecată mai clară. Dacă ar fi să-mi asum un risc pentru a stimula economia, cred că reducerea CAS ar fi cea mai binevenită întrucât munca este supraîmpovărată”, a spus Isărescu la Romania Financial Forum, eveniment organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR. “Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute, dar la a doua rundă de judecăţi constaţi că astea pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu le poţi finanţa. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice. Orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată. O ţară se dezvoltă sau îşi creşte nivelul de trai pe măsură ce-şi mobilizează resursele, nu le imobilizează. Prioritizarea investiţiilor este esenţială, dar să vedem ce înseamnă când ai 40.000 de proiecte nefinalizate”, a afirmat marţi şeful băncii centrale.
-
Departamentul European al FMI: Europa are nevoie de până la 200 miliarde euro pentru a-şi recapitaliza băncile
“Vorbim despre cifre cuprinse între 100 miliarde euro şi 200 miliarde euro, ceea ce este după părerea noastră este foarte puţin, raportat la mărimea pieţelor europene de capital şi la noile resursele ale Fondului European de Stabilitate Financiară”, a afirmat oficialul. Borges a adăugat că FMI va participa cu siguranţă la cel de-al doilea program de finanţare externă a Greciei, dacă oficialii fondului vor fi mulţumiţi de strategia guvernului elen privind reducerea deficitului bugetar şi datoriei de stat. “Dacă va exista un al doilea program pentru Grecia, după cum se anticipează, cred că FMI va participa cu siguranţă, cu condiţia să rămânem convinşi că Grecia merge în direcţia corectă şi că pot fi implementate măsurile necesare, iar datoria poate deveni sustenabilă”, a arătat el.
-
Cristian Popa, BNR: Băncile trebuie să-şi mute modelul de pe reţea foarte extinsă spre creditarea companiilor
“Cred că preocuparea principală a băncilor ar trebui să fie comutarea de pe un model de business cu reţea extinsă, cu mulţi angajaţi, pe tranziţia către finanţarea companiilor. (…) Nu va fi uşor să faci tranziţia pe sectorul corporate. Dar dacă vorbim cum scăpăm din această creditare mai lentă (…), cred că sectorul bancar din România nu mai poate scăpa decât printr-un accent pus pe finanţarea către sectorul corporate, care are proiecte viabile (…)”, a spus Popa la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX împreună cu Banca Naţională a României. În România activează 42 de bănci, care aveau la finele primului semestru 66.579 de angajaţi în 6.104 de unităţi bancare. Oficialul băncii centrale a arătat că marjele bancare sunt încă ridicate, lăsând să se înţeleagă şi că băncile nu s-au restructurat în pas cu volumul activităţii şi al gradului de neperformanţă înregistrat după declanşarea crizei.