Tag: refuz

  • Conducerea interimară a Camerei de Comerţ: Toţi preşedinţii Camerei au dorit ONRC, nu doar Vlasov

     “Nu numai preşedintele Vlasov a dorit revenirea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ, toţi preşedinţii au dorit, în condiţiile în care s-a uitat că Registrul Comerţului a fost înfiinţat de camerele de comerţ, la nivelul anilor ’90. În anul 2002, după 12 ani, a venit o decizie prin care Registrul a trecut la Ministerul Justiţiei”, a declarat vineri Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR.

    El a arătat că nu patrimoniul ONRC este miza, ci baza de date pe care o are instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova anulează altă reducere la preţul gazelor naturale vândute Ucrainei

     Odată cu alipirea Crimeei la Rusia, “noţiunea de reducere la preţul gazelor acordată Ucrainei în schimbul (utilizării) bazei Flotei (ruse) la Marea Neagră nu mai există”, a declarat pentru cotidianul economic Vedomosti Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    “Ea nu mai poate să fie utilizată, în prezent, nici de drept şi nici de fapt”, a adăugat Peskov. “De drept, Flota nu se mai află în Ucraina, ci pe teritoriul unei regiuni a Rusiei”, a mai declarat purtătorul de cuvânt pentru Kommersant.

    Această reducere – în valoare de 100 de dolari pentru 1.000 de metri de cubi – a fost hotărâtă de către fostul preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici şi preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, în aprilie 2010, în cadrul unui acord care prelungea prezenţa Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera de Comerţ: Nu ştiam că Vlasov ia şpagă, dar ştiam că merge la cazinou, avea bani din afaceri

     “Nu ştiam că ia spagă, dar ştiam că merge în cazinou. Era ilogic să-l întrebi pe Vlasov din ce trăieşte. Are o casă de avocatură, are case la Iaşi din care primeşte chirie, bonificaţie de la Camera de Comerţ de 6.000-7.000 de lei pe lună”, a declarat, într-o conferinţă de presă Ion Mocanu, unul dintre vicepreşedinţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

    Reprezentanţii CCIR au precizat că pornesc de la prezumţia de nevinovăţie în cazul Vlasov, precizând că nu sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi de activitatea acestuia.

    “Plec de la prezumţia de nevinovăţie, nu ştiu care este speţa, din câte am înţeles din dicuţiile cu angajaţii dosarul respectiv este în faza probatorie, de colectare de probe”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa şi vicepreşedinte CCIR, care asigură interimatul la conducerea instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mallurile Galleria Buzău şi Piatra Neamţ nu pot fi vândute din cauza rezultatelor foarte slabe

     “În prezent, grupul are mai multe proiecte care nu sunt profitabile în principal din cauza unui grad mic de ocupare şi a unui nivel redus al chiriilor, incluzând Galleria Stara Zagora şi Galleria Burgas din Bulgaria, Galleria Piatra Neamţ, Galleria Buzău şi Galleria Arad în România, precum şi Avenue Mall Osijek în Croaţia. Grupul se află în imposibilitatea de a atrage noi chiriaşi şi de a creşte nivelul chiriei din cauza unor factori care nu ţin de controlul său, ci din cauza condiţiilor pieţei. Astfel, nu există nicio asigurare că vom putea vinde astfel de proiecte într-un timp rezonabil sau că le vom putea restructura pentru a limita pierderile”, se arată în raportul financiar al companiei.

    Astfel, centrele Galleria Piatra Neamţ şi Galleria Buzău au fost reclasificate în portofoliul companiei, din active disponibile la vânzare, în active generatoare de venituri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: UE nu recunoaşte rezultatul referendumului ilegal şi neconstituţional din Crimeea. SANCŢIUNILE împotriva Rusiei

     Declaraţiile preşedintelui:

        Prioritatea pe care Consiliul consideră că o are este legată de restabilirea echilibrelor macroeconomice ale Ucrainei.

        Consiliul European cere Ucrainei ca alegerile pentru funcţia de preşedinte să se desfăşoare la standarde europene.

        UE nu recunoaşte rezultatul referendumului ilegal şi neconstituţional din Crimeea. Ca atare, consideră ilegală anexarea Crimeei de către Rusia.

        A fost anulat sumiit-ul UE – Federaţia Rusă. S-a cerut tuturor şefilor de stat şi de Guvern să nu desfăşoare niciun fel de întâlniri cu Federaţia Rusă. La Haga se va desfăşura G7 şi nu G8. Rusia nu mai este acceptată în G8.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua de micromesagerie Twitter, blocată în Turcia

    Ştirea a fost confirmată de agenţia de ştiri Anatolia (controlată de stat), care a comunicat că autorităţile au blocat tehnic accesul la Twitter pentru că s-au ignorat mai multe decizii ale tribunalelor de a elimina anumite linkuri, relatează Yahoo.

    Reprezentanţii europeni au replicat că măsura este lipsită de temei şi va fi privită în lumea întreagă ca fiind o formă de cenzură. Blocarea accesului la Twitter vine ca urmare a unor declaraţii ale prim ministrului Recep Tayyip Erdogan. Acesta a spus că va lua măsuri pentru a închide permanent reţeaua, Twitter fiind unul dintre mediile importante de propagare a acuzaţiilor de corupţie împotriva sa.

    Multe informaţii denigratoare la adresa lui Erdogan au venit de pe un cont de Twitter numit Haramzadeler (“urmaşii hoţilor”). “Nu are nimic de-a face cu libertatea”, a declarat Erdogan. “Libertatea nu înseamnă că ai dreptul de a încălca dreptul cuiva la intimitate, sau că poţi transmite secrete de stat către publicul internaţional”.

  • Vladimir Putin: Rusia nu va răspunde pentru moment sancţiunilor americane

     “Consider că pentru moment trebuie să ne abţinem de la a lua măsuri de răspuns” la sancţiunile americane, a declarat Putin în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, au anunţat agenţiile.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Kickstarter: Cum a reuşit o platformă online de finanţări să strângă un miliard de dolari

    DACĂ KICKSTARTER AR FI FOST UNA DIN INSTITUŢIILE MEDIA CARE AU DOMINAT SECOLUL XX, precum editurile, studiourile de film sau companiile de înregistrări, încasările ar fi venit probabil din câteva afaceri de succes.

    Cu alte cuvinte, fondurile necesare pentru a suporta cei 79 de angajaţi, biroul din Manhattan şi infrastructura serverelor ar fi venit din cele 50 de proiecte care, de la lansarea site-ului în 2009, au primit fiecare finanţări mai mari de un milion de dolari. Însă Kickstarter este un produs al erei internetului, astfel încât un număr oricât de mare de proiecte propuse nu necesită fonduri mult mai mari sau modificarea infrastructurii.

    Astfel, mare parte a încasărilor Kickstarter, cea mai cunoscută platformă de finanţare a proiectelor, vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.

    Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.

    Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.

    Restul încasărilor provin dintr-un număr de peste 56.000 de proiecte cu o finanţare medie de 6.743 dolari. Kickstarter obţine 5% din fiecare finanţare de succes, astfel încât a obţinut 43 de milioane de dolari de la lansare. Pentru un start-up IT, această sumă nu este impresionantă pentru o perioadă de patru ani.

    „Mărimea unei afaceri este ceva relativ„, a spus Yancey Strickler, cofondator al platformei. „Suntem unul dintre numele cunoscute pe internet, iar asta ar trebui să spună ceva. Cred că vom schimba vieţile mai multor oameni decât alte companii cu valori mult mai mari decât a noastră.„

    Kickstarter a trecut printr-o singură rundă de finanţare proprie, din partea fondului de investiţii Union Square, iar Yancey subliniază că nu intenţionează să vândă compania sau să o listeze la bursă. „Avem 79 de angajaţi, un birou pe măsura necesităţilor şi am reuşit, ani la rând, să fim o afacere în continuă creştere. Investitorii care vor să schimbe lucrurile nu au fost parte din viaţa noastră şi nu vor fi niciodată. Asta ne dă posibilitatea să facem lucrurile aşa cum vrem noi, să încercăm să facem lucruri bune pentru lumea în care trăim. Kickstarter este un produs, înainte de toate, ideologic.„

    Puterea Kickstarter, după cum declară cei care conduc compania, stă în faptul că toate proiectele (fie ele filme, muzică sau produse fizice) sunt privite ca fiind la fel de creative. Cu toate acestea, privind la acele proiecte care au primit cele mai mari finanţări, există anumite tendinţe. Mare parte sunt gadgeturi pentru tineri, precum căşti wireless, imprimante 3D, accesorii pentru calculatoare şi foarte multe jocuri. „Faptul că mai multe jocuri sau invenţii tech sunt finanţate cu succes arată de fapt cât de multă lume e interesată de aceste lucruri„, crede cofondatorul.

  • Cum a ajuns bancnota de 500 de euro să fie poreclită Bin Laden

    Acest lucru era cu atât mai ciudat cu cât estimările arătau că aproape un sfert din bancnotele de 500 de euro se aflau în circulaţie în Spania, relatează Wall Street Journal. Gluma a dispărut odata cu prinderea teroristului, însă multe voci sunt de părere că aceste bancnote ar trebui eliminate. Motivul, spun aceştia, este că bancnotele mari sunt folosite mai des în procesul de spălare a banilor.

    Spre exemplu, pentru a transporta un milion de euro sunt necesare zece mii de bancnote de 100 de euro şi doar două mii de bancnote de 500 de euro. Acest lucru, spun criticii, facilitează circulaţia banilor “negri”.

    Antti Heinonen, un fost reprezentant al Băncii Centrale Europene, este însă de părere că “Bin Ladenii” sunt cei care au ajutat la salvarea zonei euro. După prăbuşirea Lehman Brothers, oamenii au început să îşi piardă încrederea în bănci şi să retragă sume tot mai mari. Cererea pentru euro a crescut atât în zona euro, cât şi în afara ei. “Nu am fi putut face faţă fără bancnota de 500 de euro”, declară Heinonen.

  • Rabla 2014: Distribuţia tichetelor nu se mai face pe judeţe, ci strict în funcţie de cerere

     Ministrul Mediului Attila Korodi a făcut, joi, unele precizări legate de desfăşurarea programului Rabla anul acesta

    “Se va merge la comercianţi, vor exista numai tichete electronice, care vor fi trase de comercianţi dintr-o bază naţională, fără o distribuire pe judeţe”, a arătat ministrul.

    Anul trecut, tichetele Rabla au fost distribuite colectorilor în funcţie de numărul autovehiculelor uzate din fiecare judeţ, criteriu după care urmau să fie distribuite şi dealerilor auto anul acesta, conform proiectului Ghidului de finanţare pentru Rabla pus în dezbatere publică în 5 martie.

    În urma dezbaterii publice, s-a hotărât ca toate tichetele să fie la dispoziţia oricărui dealer, în funcţie de cerere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro