BusinessMagazin

Tag: crestere

  • VREMEA se strică în toată ţara: Ploi torenţiale de astăzi după-amiază până vineri

    “Începând din cursul după-amiezii de miercuri 22 mai şi până în dimineaţa zilei de vineri 24 mai, instabilitatea atmosferică va fi accentuată în cea mai mare parte a ţării. Vor fi averse, ce vor avea şi caracter torenţial, căderi de grindină, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului care trecător vor lua aspect de vijelie. Aceste manifestări vor fi mai frecvente la munte, în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării. Cantităţile de apă vor depăşi local 25 l/mp”, se arată în informarea meteorologică emisă de Administratia Naţională de Meteorologie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air a inaugurat zborul Bucureşti-Geneva, rută pe care nu are competitor

    Locurile pe noile rute sunt disponibile la vânzare pe wizzair.com, cu preţuri pornind de la 142 lei pentru un singur zbor, cu toate taxele incluse.

    “Suntem foarte încântaţi să fim cei care leagă direct Bucureştiul de una dintre cele mai importante destinaţii de business din Europa, Geneva. Şi cei care sunt în căutarea unei destinaţii de vacanţă vor fi mulţumiţi de noua destinaţie de pe harta Wizz Air, întrucât Geneva are foarte multe de oferit celor care caută un oraş verde şi prietenos cu mediul înconjurător”, a declarat într-un comunicat Daniel de Carvalho, corporate communications manager la Wizz Air.

    Singura companie care operează zboruri spre Elveţia este Swiss – cursele către Zurich fiind gestionate de subsidiara Helvetic Airways.

    Recent, Wizz Air a anunţat că operează zboruri către Tel-Aviv (Israel), Dubai (Emiratele Arabe), Perugia (Italia) şi Girona (Spania) de pe aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. La nivel internaţional, Wizz Air a anunţat peste 12 milioane de pasageri, reprezentând o creştere cu 12% faţă de anul anterior. Anul trecut Wizz Air şi-a dezvoltat reţeaua de transport de la 203 la 250 de rute extinzându-şi operaţiunile în 29 de ţări prin operarea de zboruri şi către Georgia, Israel, Slovenia şi Elveţia.

  • Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au crescut în primul trimestru cu 4%, la 349 milioane euro

     “Exceptând piaţa de electrocasnice mari şi piaţa de electronice, toate sectoarele monitorizate de GfK TEMAX au înregistrat rate de creşteri pozitive în valoare. Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă, de 105 milioane de euro, după o creştere de 0,9% faţă de T1 2012. Cea mai mare creştere de valoare s-a înregistrat în sectorul Telecom (18,2%). Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Evoluţia sectorului telecom a fost impulsionată de vânzările de smartphone-uri.

    Astfel, valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru, la 88 de milioane de euro. Noile modele de smartphone-uri au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profituri mai mari cu 22% pentru AFI Properties în primul trimestru

    AFI Palace Cotroceni, cel mai mare şi mai profitabil activ al companiei, a înregistrat, din punct de vedere operaţional, o creştere de 10% a venitului net în primul trimestru din 2013 faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, până la 6,9 milioane de euro. De asemenea, a înregistrat o creştere de 1,6% (în Euro), respectiv 2,5% (în RON) în ceea ce priveşte cifra de afaceri a chiriaşilor săi, în perioada menţionată, totalizând 47 milioane de euro. AFI Palace Cotroceni a a fost vizitat zilnic de 54.000 de oameni; în total, 5 milioane de vizitatori au trecut pragul AFI Palace Cotroceni în primele trei luni ale anului 2013.

    AFI Europe îşi continuă strategia de dezvoltare a unui flux de numerar puternic. în următoarea perioadă, eforturile companiei se vor concentra pe finalizarea a două proiecte, centrul comercial AFI Palace Ploieşti şi AFI Park 2, a doua clădire de birouri de clasa A din cadrul centrului de afaceri AFI Park Cotroceni.

    AFI Palace Ploieşti este în prezent în construcţie, obiectivul fiind deschiderea sa în octombrie 2013. Faza 1 a proiectului este închiriată în prezent de retaileri naţionali şi internaţionali precum Cora, H&M, Reserved, Time-out, Aldo, Lee Cooper, Smyk, Carturesti, Collins, MacDonald, KFC şi alţii. Construcţia fazei 2 a proiectului a demarat, iar odată cu finalizarea acesteia vor fi adăugaţi 4.170 de metri pătraţi la mall-ul actual, aceştia fiind destinaţi în special activităţilor de divertisment si recreaţionale.

    Un alt proiect important este AFI Palace B.Noi, unde peste 12.000 de metri pătraţi au fost deja închiriaţi.

    Pe piaţa birourilor, AFI Park 1, primul imobil de birouri de clasa A din AFI Park Cotroceni, a fost deja închiriat în proporţie de 96% de companii precum Endava, Microchip technologies şi Cameron, în timp ce AFI Park 2 va fi gata în primul trimestru al anului 2014, cladirea având urmând să ofere o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi.

    AFI Properties, prin intermediul subsidiarei sale, AFI Europe, pe care o deţine integral, desfăşoară activităţi în 7 ţări din Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Europa de Sud-Est (SEE), printre acestea numărându-se Cehia, Serbia, Germania şi Polonia. România reprezintă, însă, ţara unde compania îşi concentrează în prezent cele mai multe activităţi de dezvoltare.

    Suprafaţa totală a activelor AFI Properties însumează 472.000 de metri pătraţi, valoarea totală a acestora menţinându-se la 1,5 miliarde de euro, în timp ce rezervele în numerar au crescut la 55 milioane euro la 31 martie 2013.

  • AFP: Europa şi China au prea mult de pierdut de pe urma unui război comercial

     Un asemenea conflict între cei doi cei mai parteneri comerciali din lume ar fi dezastruos pentru economiile europene şi chineză, avertizează unii experţi, subliniind că Bruxelles-ul şi Beijingul au nevoie unul de celălalt.

    Potrivit unor analişti, intensificarea tensiunilor ar putea pur şi simplu să reflecte faptul că UE şi China resimt impactul unei puternice scăderi economice.

    China a înregistrat anul trecut cel mai scăzut nivel de creştere din ultimii 13 ani, în timp ce UE, afectată de criza datoriei şi creşterea nivelului şomajului, se află în mod oficial în recesiune.

    “Cred că faptul că UE se află într-o spirală de creştere negativă nu poate să fie disociat de diferendele sale cu China”, a declarat Sergio Marchi, de la grupul Marchi, un fost ministru canadian pentru Comerţ Extern şi ambasador la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bunurile de folosinţă îndelungată, o piaţă de 349 mil. euro în T1 2013

    Cel mai mare sector rămâne cel de IT, menţinându-se la o valoare relativ stabilă de 105 milioane de euro după o creştere de 0,9% faţă de primul trimestru din 2012. Cea mai mare creştere din punct de vedere valoric, de 18,2% a fost înregistrată în sectorul Telecom. Rate de creşteri negative au apărut pe piaţa de electronice (-2,3%) şi pe piaţa de electrocasnice mari (-2,1%), sector ce se află pe o pantă descendentă încă de anul trecut.

    Valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut cu 18% în primul trimestru al lui 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 88 de milioane de euro, valoare estimată nesubvenţionată.  Noile modele de smartphone-uri lansate în ultimele perioade au contribuit la creşterea segmentului de smartphone-uri cu 58%, în timp ce o scădere a cererii pentru telefoane mobile a produs o rată de creştere negativă de -29% pentru aceste produse.

    Piaţa foto a atins o valoare totală de 9 milioane de euro în T1 2013, o performanţă cu 11% mai bună faţă de primele trei luni din 2012. În timp ce camerele foto compacte au crescut cu 2% în valoare, segmentul de DSLR-uri a avut rate de creştere de două cifre şi a salvat sectorul. Aparatele compacte au înregistrat o apreciere a preţului de două cifre, deşi numărul de unităţi vândute a fost mai mic, preţul mai mare al produselor vândute a dus la creşterea în valoare a segmentului. Când vine vorba de camere cu caracteristici mai bune, există o cerere tot mai mare pentru DSLR-uri, în special cele entry level şi pentru compacte de top.

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale a înregistrat o uşoară creştere de 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 8 milioane de euro. Segmentul care a generat creşterea a fost acela al imprimantelor şi multifuncţionalelor laser care a depăşit nivelul echilibrat la care s-a aflat în ultimele trimestre. întregul segment al tehnologiei ink continuă trendul descendent.

    În primul trimestru al anului piaţa de IT a înregistrat o uşoară creştere de 0,9% faţă de T1 2012, ajungând la o valoare de 105 milioane de euro. Segmentul cu cea mai mare creştere a fost cel al tabletelor media, o piaţă tânără aflată în plină expansiune. în acest context, piaţa de computere portabile a înregistrat o uşoară descreştere. Perifericele (tastaturi, mouse-i) sunt de asemenea pe un trend crescător, dar calculatoarele desk şi monitoarele au scăzut mult şi continuă să piardă teren pe piaţa de IT.

    Din punct de vedere al valorii, piaţa de electrocasnice mici a crescut în T1 2013 cu 0,9% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Totuşi, comparând cele două trimestre, cererea de electrocasnice mici s-a redus. Consumatorii au ales produse mai scumpe, fapt ce a dus la creşterea în valoare a întregului sector.

    Cererea pentru aparate de îndepărtat părul a crescut în acest trimestru cu ocazia celor două sărbători: Valentine’s Day şi Ziua Femeii. Categorii de produse precum aparate de ras, trusele complete de îngrijire pentru îndepărtarea părului corporal şi facial, aparate pentru femei de îndepărtare a părului care folosesc tehnologia laser/IPL au înregistrat creşteri.

    Concentrarea pe produse mai scumpe precum expresoarele fullautomate şi roboţii de bucătărie cu motoare puternice au adus valoare adăugată pe piaţă. Totodată preferinţa consumatorilor pentru dispozitive cu caracteristici mai bune, precum blenderele de mână metalice, blenderele de mână cu accesorii incluse, aspiratoarele cu motoare mai puternice şi expresoarele fullautomate care au carcasă de metal au adus modelele cu preţuri mai mari în centrul atenţiei.

    Electrocasnice mari: Debut lent pentru piaţa de electrocasnice mari

    Sectorul de electrocasnice mari a înregistrat o scădere a valorii vânzărilor de -2,1% în primul trimestru al lui 2013 faţă de T1 2012, ajungând la o valoare totală de 58 milioane de euro. Acest început de an lent a fost cauzat în principal de continuarea trendului din 2012: pieţele de aragazuri, frigidere şi maşini de spălat rufe au scăzut uşor, în timp ce pieţele de cuptoare, plite şi hote au înregistrat creşteri importante.

    Piaţa de frigidere este marcată de o tendinţă clară spre frigiderele cu sistem No Frost incorporat care reprezintă 19% din totalul de unităţi vândute şi spre dispozitivele cu o eficienţă energetică mai mare. Totuşi această categorie se dezvoltă într-un ritm lent. în timp ce maşinile de spălat rufe cu încarcare frontală au suferit o scădere uşoară, vânzările din segmentul de semiautomate au scăzut puternic, fapt ce a dus la o scădere totală a pieţei de maşini de spălat rufe cu 3% în T1 2013 faţă de T1 2012.

    Privind la tendinţele din sectorul de electrocasnice mari, este vizibilă o preferinţă în creştere pentru aparatele incorporabile, ce au crescut cu 13% în T1 2013 faţă de acelaşi trimestru din 2012. Totodată în această categorie tot mai mulţi consumatori au ales produsele cu caracteristici mai bune precum plitele cu inducţie şi cuptoarele cu autocurăţare catalitică, produse ale căror vânzări au crescut cu mai mult de 20%.

    Primul trimestru al lui 2013 a adus o scădere de 2,3% pentru sectorul de electronice, valoarea totală a vânzărilor ajungând la 57 de milioane de euro. Majoritatea segmentelor din cadrul sectorului de electronice au înregistrat rate de creştere negative de două cifre, mai puţin piaţa de televizoare cu ecran plat care a încheiat primul trimestru la o valoare a vânzărilor foarte apropiată de cea din T1 2012. Scăderea cererii vine după un ultim trimestru foarte bun al lui 2012, susţinut de numeroase activităţi promoţionale care au impulsionat cererea şi au scăzut nevoia de achiziţii pentru următoarele luni.

    Faptul că performanţa de pe piaţa televizoarelor, una dintre cele mai mari pieţe din cadrul sectorului de electronice, a depins mult de diferite activităţi promoţionale, toate având în vedere reducerea preţurilor, a avut consecinţe atât pozitive cât şi negative asupra producătorilor şi retailerilor. Un rezultat pozitiv a fost acela că au influenţat dorinţa de a cumpăra într-o perioadă de criză, când tendinţa consumatorilor este de a amâna achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Părţile negative sunt eroziunea preţului, scăderea valorii adăugate şi a profitabilităţii promoţiilor şi apariţia unei rezistenţe a consumatorilor în faţa promoţiilor tradiţionale. Este de aşteptat ca în 2013 să crească cererea pentru televizoare cu ecrane mari şi pentru cele ce permit conexiune la internet, televizoarele „smart”.

     

  • Binefacerile unei ameninţări extraterestre

    Un editorialist de la Financial Times, invocat de acelaşi Krugman, pune acţiunea autorităţilor japoneze pe seama dublului şoc, cel al cutremurului din 2011 şi cel al Chinei, care a detronat Japonia din poziţia celei de-a doua economii mondiale. Prin 2011, la CNN, Krugman a glumit propunând inventarea unei ameninţări extraterestre, care să deturneze atenţia de la deficite şi inflaţie; mai mult, concentrarea economică necesară combaterii unei asemenea ameninţări ar duce la depăşirea crizei în cel mult un an şi jumătate.

    Să facem o săritură de la invazia extratereştrilor în Bangladesh, unde un accident urât, soldat cu 1.000 de morţi, a scos la iveală câte ceva din dedesubturile afacerilor marilor companii, ceva ce se traduce prin „forţă de muncă ieftină„ şi „productivitate„ în graficele din powerpointuri. Şi mi-am adus aminte de un recent studiu al unor profesori germani, care au arătat cum criza a erodat adânc valorile morale ale lumii. Oamenii se declară împotriva exploatării copiilor sau cruzimii faţă de animale sau a poluării, dar, atunci când aleg cele mai ieftine electronice sau haine, încalcă tocmai principiile enumerate. Experimentul a inclus oameni, bani, acte de comerţ şi şoareci care puteau muri (sau nu), în condiţii de piaţă (sau nu, adică în relaţii directe între indivizi). Uşor de ghicit, condiţiile de piaţă s-au dovedit acoperitoare, iar câţiva şoricei au plătit cu viaţa; scuzele au fost de genul „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ – recunoaşteţi ideea, nu?

    Al treilea capitol al textului meu este creşterea economică din primul trimestru, de peste 2%, definită drept surprinzătoare (şi chiar este, într-o Europă care a intrat în recesiune). Românii au tot raportat creşteri economice de ceva vreme, dar pe de altă parte este lesne de observat că piaţa se dovedeşte relativ insensibilă la cifrele statisticilor, o mare parte din şefii de companii cu care venim în contact dovedindu-se destul de pesimişti. Iar de regăsirea procentelor de creştere în nivelul de trai, nici vorbă. De ce?
    Păi nu ne ameninţă extratereştrii, una la mână. Autorităţile nu gândesc cu capul lor, doi la mână. Activitatea economică este, de cele mai multe ori, o combinaţie între „dacă nu o fac eu, o să o facă altcineva„ (în varii feluri, pentru că avem imaginaţie) şi exportul de forţă de muncă ieftină (e o figură de stil).

    Lipsită de viziune politică, socială şi economică, România nu mai poate trage foloase de pe urma creşterilor economice din statistici. Ani şi ani de zile am fluturat „mâna de lucru ieftină„, ne-am mândrit cu creşterile de doi digiţi ale companiilor, am cultivat un soi de egoism financiar şi mulţi s-au autoamăgit cu eficienţa proprie. Greşit: marketerii n-au marketat, analiştii s-au făcut că analizează, iar executivii s-au făcut că execută, în timp ce piaţa şi cifrele de afaceri au crescut de la sine, alimentate doar de dorinţa oamenilor de a trăi mai bine. Iar acum culegem ce-am semănat şi decuplarea este cuvântul momentului. Avem o piaţă de capital şi una valutară decuplate de restul economiei, un politic decuplat de economic, un grup important de multinaţionale urmându-şi propriile interese, deosebite de cele ale societăţii, avem români decuplaţi de români. Fluturăm o austeritate care nu ni se potriveşte şi aşteptăm soluţiile altora.
     

  • Probleme în paradis pentru bursele americane

    Esenţa pur speculativă a avântului burselor s-a probat însă joi, când comentariile a doi directori regionali ai Rezervei Federale conform cărora banca centrală ar putea pune capăt în această vară programului de relaxare monetară cantitativă au oprit brusc ascensiunea indicilor bursieri.

    Motivaţia oficială a încheierii programului ar fi aceea că redresarea economiei înseamnă că iniţiativa Fed şi-a atins scopul, însă cea neoficială este că oficialii Fed constată că mare parte din banii pompaţi de ei în piaţă prin cumpărarea de obligaţiuni sfârşesc în speculaţii bursiere, nu în economia americană: cererile de ajutor de şomaj au crescut din nou peste aşteptări în luna mai, iar construcţia de locuinţe noi a scăzut în aprilie la cel mai redus nivel din noiembrie încoace.

    Rezerva Federală a anunţat, în septembrie 2012, va cumpăra în fiecare lună titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari, în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin.

    Noul program al Fed a rămas cunoscut sub denumirea de QE3 (quantitative easing – relaxare monetară cantitativă), după QE1 (prin care Fed a cumpărat titluri în valoare de 1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011). Şeful Fed, Ben Bernanke, a precizat atunci că programul nu are limitare în timp, urmând să se încheie odată cu redresarea economiei.

  • Ce-i de făcut cu euro-recesiunea. Propuneri hazlii de la François Hollande

    Zona euro a continuat pentru al şaselea trimestru consecutiv recesiunea (-0,2%, totuşi mai bine decât minusul de 0,6% din T4 2012), în timp ce pentru UE este primul trimestru de recesiune (-0,1%, după o scădere de 0,5% în T4 2012).

    Între statele care au raportat datele pentru primul trimestru, Cehia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Olanda, Portugalia şi Finlanda sunt în recesiune, Austria a înregistrat stagnare, iar Belgia, Bulgaria, Germania, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Marea Britanie (0,3%) au consemnat creştere economică. Nicio economie comunitară însă n-a reuşit să atingă o creştere relevantă, adică mai mare de 1%, cu excepţia Lituaniei (1,3%) şi a Letoniei (1,2%).

    E greu de spus, în aceste condiţii, ce măsuri de stimulare a economiei ar putea decide Consiliul European din 22 mai, ţinând cont că pentru moment nu există niciun plan anunţat spre dezbatere, în afara îndemnurilor obişnuite la reformă sau, după caz, la o relaxare a austerităţii.

    Probabil cea mai comică iniţiativă a venit din partea preşedintelui francez François Hollande, care a cerut ca Banca Centrală Europeană “să pompeze lichiditate, cum s-a întâmplat în Japonia, ceea ce a permis deprecierea yenului şi a ajutat exporturile”, Hollande nu pare să ştie că Banca Japoniei a urmat exemplul Fed, al BCE şi al Băncii Angliei când a decis să ia calea relaxării monetare cantitative şi nu pare să ştie nici că operaţiunile BCE nu au cum să fie identice cu cele ale Băncii Japoniei, pentru că BCE sterilizează sumele de bani generate, nu face pur şi simplu tiparniţă de bani, pentru că se fereşte de inflaţie (în timp ce problema Japoniei este să iasă din perioada de deflaţie şi să impulsioneze creşterea preţurilor).

    A doua fază a programului, la fel de comică, ar fi ca el, Hollande, să iniţieze un plan de investiţii pe 10 ani la scară europeană, concentrate pe IT, energie, infrastructură, sănătate. Planul ar urma, în concepţia lui Hollande, să fie finanţat prin vânzarea unora din corporaţiile franceze de stat, a căror capitalizare bursieră totală ajunge la 60 mld. euro, dar – atenţie – “fără ca statul să cedeze controlul sau influenţa asupra companiilor din sectoarele vitale”.

    Pentru moment, cum au dovedit-o lucrările Ecofin de săptămâna trecută, liderii europeni se concentrează însă strict asupra uniunii bancare europene, cu micul conflict între Bruxelles şi Germania, reprezentată de ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble (foto): în timp ce Bruxellesul ar dori o singură instituţie şi un singur fond de salvare a băncilor cu probleme, Schaeuble insistă că actualele tratate europene nu oferă baza legală pentru aşa ceva şi că trebui schimbat Tratatul de la Lisabona pentru a putea fi impuse reguli comune pentru restructurarea şi supravegherea unitară a băncilor.
     

  • Majoritatea produselor periculoase importate în Uniunea Europeană provin din China

     Jucării şi articole vestimentare care conţin componenţi chimici cancerigeni şi interzişi, produse electronice ce prezintă defecţiuni, în total, 2.278 de produse fac obiectul unor alerte în UE în 2012 şi mai mult de unul din două (58%) provin din China, dezvăluie un raport anual al RAPEX, sistemul rapid de alertă al UE pentru alte produse periculoase decât cele alimentare.

    “China este unul dintre primii exportatori către UE”, a amintit Tonio Borg, comisarul european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, subliniind că majoritatea produselor care provin din China sunt sigure.

    El a precizat că “93% dintre jucăriile importate în UE provin din China, inclusiv Hong Kong”. Din cele 2.278 de produse considerate periculoase şi retrase de pe piaţă anul trecut, 19% au fost jucării, 34% articole vestimentare şi 11% produse electronice, indică raportul. “Majoritatea jucăriilor fabricate în China sunt bune, altfel nu ar fi importate în UE”, a precizat Tonio Borg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro