BusinessMagazin

Tag: ue

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 25-31 martie

    25.03
    Summit UE-Japonia (Tokyo)

    26.03
    Meciul Olanda – România din preliminariile CM 2014 (Amsterdam Arena, Amsterdam)

    27.03
    CE adoptă reglementarea pentru ieftinirea accesului la internet pentru proiecte publice

    28.03
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru perioada martie-mai

    28.03
    Şedinţa CA al BNR pe probleme de politică monetară

    28-31.03
    Târgul RES Romanian Electronics Show (Exporom, Pantelimon)

    29-31.03
    Târgul Transylvania Tourism Fair (Braşov Business Park, Braşov)

    31.03
    Concert Yanni (Sala Palatului, Bucureşti)

    17-31.03
    Expoziţie foto “Bucuria de a fi la Săpânţa” (Muzeul Satului, Bucureşti)

  • Cu aşa politicieni, nici nu mai era nevoie de o criză financiară

    Preşedintele Giorgio Napolitano i-a cerut vineri liderului de centru-stânga Pier Luigi Bersani să înceapă luni discuţii pentru formarea unui noul guvern, cerându-i să verifice însă dacă dispune de o majoritate suficientă pentru a întruni votul de încredere din partea ambelor camere parlamentare. Partidul Democrat al lui Bersani are majoritatea în camera inferioară, dar nu şi în cea superioară, unde o poziţie destul de bună are, în schimb, partidul de centru-dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi.

    Banca centrală a Italiei a avertizat, sâmbătă, că impasul politic şi noile turbulenţe de pe pieţele financiare ar putea submina redresarea economică a ţării din cea mai lungă recesiune înregistrată în ultimele două decenii. În total dispreţ faţă de astfel de avertismente şi deloc dornic ca haosul de după alegerile din februarie să ia sfârşit, Silvio Berlusconi a prins prilejul să se dea iarăşi în spectacol, declarând la un miting post-electoral de la Roma că el e gata pentru o nouă campanie electorală şi pentru alegeri anticipate, “pe care de data asta o să le câştigăm în stil mare!”

    Guvernul demisionar condus de Mario Monti a anunţat că în următorii doi ani Italia va trebui să stimuleze economia cu fonduri de la buget de cca 40 mld. euro ce vor fi obţinute din împrumuturi externe, ceea ce va creşte datoria publică a ţării cu 20 mld. euro în 2013 şi 20 mld. euro în 2014. Datoria publică a ajuns anul trecut la recordul istoric de 127% din PIB, a doua ca pondere în PIB din zona euro, după cea a Greciei. Potrivit estimărilor guvernului Monti, economia Italiei ar urma să scadă anul acesta cu 1,3%, raportat la estimarea iniţială care viza o scădere cu numai 0,2%.

  • Cipru joacă ruleta rusească – de ce stârnesc ciprioţii Rusia împotriva Uniunii Europene

    SECTORUL BANCAR AL CIPRULUI S-A DEZVOLTAT EXCESIV ÎN RAPORT CU RESTUL ECONOMIEI, ajutat şi de politica de offshore, iar pasivele se situează la circa de opt ori valoarea PIB. Băncile locale, strâns legate de cele din Grecia, au înregistrat pierderi mari şi din ştergerea unei părţi importante a datoriei statului elen anul trecut. Cel mai estic avanpost al UE este astfel nevoit să-şi stabilizeze cât mai repede şi mai bine sistemul financiar. Liderii ciprioţi şi-au pus o mare parte din speranţe în monetizarea resurselor de gaze încă nedezvoltate şi în poziţionarea ţării ca o sursă importantă de energie pentru Europa. Totuşi, astfel de venituri sunt încă departe, iar iluziile Ciprului de a deveni Qatarul Mediteranei de Est ar putea determina politicienii să rişte mai mult decât ar trebui. Cerinţele dure ale zonei euro, de a forţa pierderi asupra deponenţilor din băncile cipriote, ar putea impinge Nicosia către o înţelegere cu Moscova, ale cărei pretenţii nu sunt clare încă. În cel mai rău caz, Cipru ar putea ieşi din această criză cu sistemul financiar ruinat şi cu relaţiile cu aliaţii apropiaţi distruse. “Cipru a fost întotdeauna o ţară complicată. Dar niciodată în asemenea măsură ca acum”, spune James Ker-Lindsay, expert la London School of Economics în conflictul dintre ciprioţii greci şi cei turci.

    IMPLICAŢIILE CRIZEI DIN CIPRU AR PUTEA FI MAI IMPORTANTE DECÂT AU VRUT SĂ ADMITĂ LIDERII DIN MARILE CAPITALE EUROPENE. Imaginile cu bănci închise şi cozi lungi la ATM-uri ar putea declanşa panică şi în restul Europei, punând în pericol stabilitatea euro. Pe fundalul crizei bancare, persistă conflictul vechi de zeci de ani dintre ciprioţii turci, aflaţi în partea de nord a insulei, şi cei greci din sud. Cipru a sperat că accelerarea explorării resurselor de gaze naturale îi va ajuta să-şi revină financiar. Căutările de resurse au condus însă la tensiuni cu cei din nord şi cu Turcia, care-i susţine. La Washington şi Bruxelles există temeri că relaţiile încordate dintre Cipru şi Turcia ar putea conduce chiar şi la confruntări. “Cipru ar putea da tonul pentru restul Mediteranei. Este locul unde criza financiară şi problema gazelor se întâlnesc. Şi tot aici capătă imediat o dimensiune militară”, afirmă Eric Thompson, director la Centre for Naval Analyses, o agenţie a SUA, citat de Reuters.

    CIPRU SPERĂ SĂ POATĂ ÎNCEPE EXPORTURILE DE GAZE ÎN 2018, dar analiştii afirmă că extracţia ar putea fi scumpă şi mai lentă decât se aşteaptă guvernul. De asemenea, la momentul extracţiei, gazele cipriote ar ajunge pe o piaţă saturată de o ofertă prea mare, ca urmare a resurselor eliberate de exploatarea gazelor de şist. Guvernele cipriote au tratat de-a lungul timpului relaţiile strânse cu Europa drept centrale pentru rezistenţa în faţa Turciei şi pentru prosperitatea ţării.Ciprioţii au susţinut constant colaborarea cu ţările europene. Totul până la mijlocul acestei luni, când au apărut informaţiile despre ajutorul din partea zonei euro.

    Termenii iniţiali ai unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro prevedeau ca şi cei mai mici deponenţi să piardă aproape 7% din sumele pe care le aveau în conturi. Condiţia europenilor a fost catalogată drept furt, iar furia împotriva UE, mai ales a Germaniei, a luat proporţii. În prezent, potrivit unui sondaj, peste două treimi din populaţie ar susţine mai degrabă ieşirea ţării din zona euro decât taxarea depozitelor bancare. Pe de altă parte, după ce au alocat fonduri imense pentru ţările de la periferia zonei euro, statele mai bogate, care controlează puşculiţa UE, au un apetit redus pentru noi cheltuieli, mai ales în contextul alegerilor programate în toamnă în Germania.

  • Coşmarul continuă pentru Cipru. Duminică, zi decisivă de negocieri la Bruxelles

    Procesul, “menit să întărească Grecia”, protejând depozitele clienţilor”, a fost declanşat atât de rapid, încât la redeschiderea din 26 martie a băncilor cipriote, unităţile din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank vor funcţiona deja sub egida Piraeus. Mişcarea respectivă a fost o condiţie impusă de “troică” (CE, FMI şi BCE) pentru a accepta ca filialele din Grecia ale băncilor cipriote să fie scutite de confiscarea parţială a depozitelor clienţilor – confiscare cerută Ciprului de liderii zona euro şi de FMI în ideea de a asigura cele 5,8 mld. euro cu care statul cipriot trebuie să contribuie la pachetul de salvare de 10 mld. euro pus la punct de “troică” pentru recapitalizarea băncilor ameninţate de faliment. Vânzarea filialelor din Grecia ale băncilor şi restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua bancă din Cipru, ar scădea la 3 mld. euro suma totală pe care statul trebuie să facă rost.

    Protestele clienţilor au făcut parlamentul de la Nicosia să respingă taxa, ceea ce a înfuriat BCE, care a ameninţat cu tăierea finanţărilor pentru băncile cipriote dacă taxa nu e aprobată până luni, dar şi Comisia Europeană, care a ameninţat Ciprul cu sancţiuni mergând până la excluderea din zona euro, cerând ultimativ autorităţilor cipriote ca până luni să vină cu un plan de restructurare şi recapitalizare a băncilor conţinând şi modul de obţinere a celor 5,8 mld. euro necesare pentru cofinanţarea pachetului de salvare.

    Înstrăinarea filialelor elene ale băncilor s-ar putea dovedi doar începutul vânzării activelor cipriote: chiar planul alternativ propus iniţial de stat pentru a evita confiscarea depozitelor s-a bazat pe strângerea celor 5,8 mld. euro printr-un fond “de solidaritate” care ar grupa active ale statului, inclusiv veniturile viitoare din comerţul cu gaze naturale, fondurile private de pensii, poate chiar proprietăţi ale bisericii – o soluţie comparată de JP Morgan cu “o lichidare de stocuri la scară naţională”.

    Soluţia planului alternativ a fost respinsă vineri de “troică”, pe motiv că nu e sigur că ea poate aduce banii respectivi în timp util şi pentru că Angela Merkel, cancelarul german, s-a opus spolierii fondurilor de pensii. “Troica” insistă în continuare pentru confiscarea parţială a depozitelor bancare, chiar dacă e vorba acum numai de cele peste 100.000 de euro. În plus, BCE a insistat ca Nicosia să impună reglementări de control al capitalurilor, pentru a evita ca un exod al depozitelor din băncile cipriote în cursul săptămânii viitoare.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades discută duminică la Bruxelles cu reprezentanţii “troicii”, încercând să convingă BCE să nu blocheze finanţarea băncilor cipriote. Tot duminică, miniştrii de finanţe ai zonei euro vor avea o reuniune de urgenţă.

    Conform Reuters, autorităţile de la Nicosia ar fi acceptat, sâmbătă, taxarea cu 20% a sumelor din depozite care depăşesc 100.000 de euro, în cazul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, respectiv cu 4% în cazul celorlalte bănci. Totalul depozitelor bancare din Cipru se ridică la 68 mld. euro, din care 38 mld. euro în depozite de peste 100.000 de euro.

  • Imigranţii români şi bulgari în Marea Britanie vor fi amprentaţi

    Planul a fost anunţat de Departamentul Educaţiei, care a precizat că imigranţilor români şi bulgari le vor fi oferite “permise biometrice de şedere” incluzând amprentele şi fotografiile lor, permise de genul celor oferite imigranţilor din afara UE şi în virtutea cărora aceştia primesc dreptul la servicii sociale.

    Viceprim-ministrul Nick Clegg a fost nevoit în această săptămână să-şi retragă propunerea privind instituirea unei amnistii pentru toţi imigranţii ilegali care au stat în ţară mai mult de zece ani, amnistie care le-ar fi permis acestora să rămână din cauza presiunilor opiniei publice din Marea Britanie. Premierul David Cameron va ieşi săptămâna viitoare cu o declaraţie pe tema imigraţiei, încercând să-i convingă pe britanici că guvernul este decis să descurajeze imigraţia românilor şi a bulgarilor.

    Publicaţia britanică Express a scris, sâmbătă, că aproape jumătate din cei prinşi de poliţie că ocupă ilegal locuinţe (squatteri) la Londra din septembrie încoace sunt români. Squatting-ul (ocuparea de către migranţi a unor locuinţe părăsite temporar) este ilegal din septembrie 2012. Legislaţia anti-squatting a fost de atunci încălcată la Londra de 92 de persoane, din care 41 au fost români, 16 polonezi şi 13 britanici.

    La începutul lui martie, ministrul britanic de externe, William Hague, a declarat că “turismul pentu ajutoare sociale” trebuie să înceteze înaintea ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari. “Este important să nu existe stimulente artificiale, vicioase pentru ca oamenii să vină în Marea Britanie”, a afirmat Hague la BBC.

  • BCE ar putea opri accesul băncilor cipriote la fonduri de urgenţă, în lipsa unui acord cu UE

    “Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nivelul actual al mecanismului de lichiditate de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) până luni. Ulterior, accesul la ELA poate fi analizat dacă există un program UE/FMI, care să asigure solvabilitatea băncilor în cauză”, se arată într-un comunicat al BCE.

    Prelungirea accesului băncilor cipriote la lichiditate de urgenţă de la BCE a fost cerută de banca centrală din Cipru.

    Băncile din Cipru sunt închise de la începutul săptămânii, iar autorităţile au anunţat că instituţiile de credit vor râmâne închise până marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este vinovat pentru criza din Cipru? Băncile cipriote sau un sistem care permite ca discordanţa dintre economia financiară şi cea reală să fie dusă la extrem?

    În celelalte ţări europene care au avut probleme cu băncile, precum Marea Britanie şi Olanda, dar şi în SUA, soluţiile extreme au putut fi evitate deoarece au un buget destul de mare în raport cu volumul activităţii bancare. Statul a avut suficient de mulţi bani pentru a interveni şi susţine sectorul privat. SUA au derulat după izbucnirea crizei financiare globale, începând cu 2008, un program cu o limită iniţială a cheltuielilor de 700 miliarde dolari  – TARP – prin care a achiziţionat active de la instituţiile financiare. Rezerva Federala şi Banca Angliei încă efectuează achiziţii de active pentru a susţine sectorul privat. Dar Cipru, cu o economie de aproape 18 miliarde euro, s-a trezit pur şi simplu copleşit de povara salvării unui sistem bancar de opt ori mai mare decât PIB-ul. Un studiu al Fondului Monetar Interna­ţional demonstrează că există „o legătură pozitivă şi puternică“ între sectorul financiar şi ritmul de creştere economică în ţările în care sectorul financiar este de mărime mică şi mijlocie. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 18-24 martie

    17-20.03
    Târgul internaţional de industrie alimentară IFE – International Food & Drink (complexul ExCel, Londra)

    21.03
    Reuniunea Consiliului Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    21-24.03
    Festivalul internaţional Jazz In Church (Biserica Luterană, Bucureşti)

    21.03 – cu poza
    Comisia Europeană adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra unora dintre statele membre

    22.03
    INSSE anunţă datele privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul în T4 2012

    22-23.03 – cu poza
    Summit Comisia Europeană – Rusia (Moscova)

    23.03
    Convenţia Naţională a PDL (Romexpo, Bucureşti)

    22-24.03
    DanceMasters 2013 – concurs internaţional de dans sportiv (Sala Polivalentă, Bucureşti)

    22.03-30.06
    The Human Body Exhibition (Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Bucureşti)

  • Acesta este programul de guvernare pentru România

    Preşedintele a repetat bilanţul pozitiv al României în privinţa respectării criteriilor pentru Schengen, a integrării economice în UE şi a eforturilor de conformare la politicile europene de austeritate, dar a şi enunţat programul complet de politici pentru perioada următorilor ani. După Băsescu, patru sunt însă lucrurile care mai rămân acum de făcut pentru România în procesul de modernizare a statului: adoptarea legii sănătăţii care să introducă asigurările private de sănătate, reorganizarea administrativă a teritoriului, o nouă lege electorală şi revizuirea Constituţiei.

    Ca să primim însă în decembrie verde pentru Schengen, ar trebui însă încă patru lucruri, consideră şeful statului: demiterea miniştrilor cu dosare penale, desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA, aplicarea codurilor penal şi de procedură penală şi un cod de conduită al parlamentarilor. Cât priveşte adoptarea euro, preşedintele spune că termenul este nerealist şi că trebuie ajustat, însă obiectivul de aderare la zona euro trebuie menţinut pentru următorii 3-4 ani, “altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa”.

    România deja se apropie de îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru aderarea la zona euro, a justificat preşedintele: deficitul bugetar este sub 3%, fluctuaţia cursului de schimb este mai mică de 15%, dobânzile la creditele pe termen lung sunt în scădere către nivelul cerut de 3,7%, inflaţia medie este pe cale să se reducă la 2,8%, iar România a aderat deja la Pactul Euro Plus, la noua uniune bancară şi la Tratatul fiscal. Mai trebuie însă management privat în companiile de stat şi privatizarea celor nerentabile, întrucât, conform preşedintelui, “dacă nu vom înţelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eşec”.

  • Creditorii externi au plecat nemulţumiţi de la Atena

    Echipa de negociatori va reveni la Atena probabil la începutul lui aprilie, sperând ca până atunci guvernul grec să fie convins să accepte cerinţele lor. Principalele divergenţe vizează concedierea a 25.000 de angajaţi din sectorul public, pe care Atena vrea s-o evite, şi programul întârziat de privatizări, începând cu loteria naţională, de pe urma căruia guvernul grec spera să obţină rapid zeci de miliarde de euro pe care să le poată adăuga la sacul cu venituri bugetare.

    Între timp, şomajul a atins 26%, ceea ce înseamnă că aproape 1,3 mil. de greci nu au de lucru. Mii de studenţi au manifestat joi la Atena contra reducerilor de personal din universităţi, decise de guvern în cadrul programului de reforme structurale destinate reducerii cheltuielilor statului şi creşterii veniturilor bugetare astfel încât Grecia să-şi poată achita datoria către bănci şi creditorii externi.