BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Povestea artistului român care a cucerit presa internaţională

    „Dan Leş este un ceramist plin de suflet. Munca lui aduce  la viaţă poveşti şi legende din lut şi adaugă spiritul românesc meşteşugului său”, descriu activitatea lui Dan Leş editorii de la National Geographic. Ei l-au observat pe tânărul meşteşugar într-un proiect video al regizorului Matei Pleşa intitulat ”Fascinaţia Meşteşugului”.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul casaolarului.ro, Daniel Leş s-a născut în 1972, în familia pictorului şi ceramistului Ioan Leş. Astfel, a început să îşi modeleze în atelierul tatălui său din Maramureş talentul pentru desen şi ceramică încă de la cinci ani.

    Din 1997, a fost invitat sî îşi expune lucrările în cadrul Muzeelor de Etnografie şi Artă din ţară, în spaţii expoziţionale din ţară şi din străinătate. Este adept al metodelor tradiţionale ale prelucrării lutului, iar primele lui personaje sunt din satul copilăriei lui şi poartă numele celor care l-au inspirat, potrivit sursei citate.

    În 2005, a dechis şi o pensiune în zona Maramureşului, unde îi cazează pe cei care îşi doresc să îl viziteze şi să asiste la demonstraţii de olărit şi modelaj. Totodată, vizitatorii pensiunii pot lua lecţii de olărit şi să cumpere lucrări din ceramic la preţ de atelier. Acum, povestea lui face înconjurul lumii prin intermediul proiectului tânărului regizor Matei Pleşa.

     

  • Coresi Business Park Braşov ţinteşte să ajungă la 100.000 mp de birouri de clasă A

    Complexul de afaceri Coresi Business Park Braşov, dezvoltat de compania Ascenta Management, a finalizat prima clădire din cea de-a doua fază a proiectului, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Clădirea L1 are o suprafaţă de 8.300 mp, a fost dată în folosinţă în luna septembrie 2016. Sunt în curs lucrările de construcţie la cea de-a doua clădire nouă, N1, de 8.500 mp, ce urmează a fi livrată în trimestrul al doilea din 2017. Coresi Business Park totalizează în prezent peste 30.000 mp de birouri de clasă A şi ţinteşte să ajungă la 100.000 mp în următorii ani.

    Cea de-a doua fază a proiectului Coresi Business Park cuprinde trei clădiri moderne de birouri clasa A, cu regim mic de înălţime (P+3E/4E), totalizând 25.000 mp construiţi. “Remarcăm mult mai multă atenţie din partea viitorilor chiriaşi în ceea ce priveşte calitatea amenajării interioare şi a partiţiilor, inclusiv a materialelor şi a componentelor folosite, precum şi respectarea normelor PSI, cât şi a altor aspecte de sănătate şi securitate la locul de muncă.” comentează Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Prima fază a Coresi Business Park cuprinde aproximativ 26.000 mp construiţi de spaţii de birouri neconvenţionale, cu elemente arhitecturale industriale. Clădirile restaurate şi transformate oferă toate facilităţile de clasă A şi înregistrează un grad de ocupare de 100% pentru spaţiile de birouri restaurate şi 100% grad de retenţie a chiriaşilor, majoritatea trecând deja printr-un proces de expansiune.

    Parcul de afaceri dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul din Braşov găzduieşte chiriaşi internaţionali precum CGS, Raiffeisen, IBM, Tata Technologies, companii ce ocupă suprafeţe între 3.000 şi 5.000 mp. Coresi Business Park este o parte integranta a noului cartier Coresi, ce constituie una dintre cele mai ample iniţiative de regenerare urbană din Romania. Coresi Business Park transformă 12 hectare din fosta platforma industriala într-o zonă de afaceri cu aspect contemporan.

    “Am observat în ultimul an un interes crescut din partea companiilor din domeniul IT şi engineering, fie că vorbim de chiriaşi noi, cum este cazul companiilor iQuest şi Tata Technologies, sau de chiriaşi care activează deja în cadrul Coresi Business Park şi care îşi extind activitatea, cum este cazul IBM. În prezent, companiile de software şi engineering au o pondere aproape egală între chiriaşii noştri cu cele de outsourcing (BPO) şi centrele de servicii (SSC) iar tendinţa lor este de creştere. Din punct de vedere economic, acest fenomen se reflectă pozitiv în valoarea adăugată pe care companiile o generează, dar şi în atragerea de personal calificat, bine plătit.” adaugă Silviu Savin, Partener Ascenta Management, dezvoltator al Coresi Business Park.

    Ascenta Management, dezvoltatorul parcului de afaceri, planifică un ritm constant al livrărilor de noi spaţii de birouri, urmând ca în următorii 8-10 ani, prin construcţia a 10 clădiri noi de birouri, să atingă o suprafată totală de 100.000 mp construiţi în Coresi Business Park.  

  • Proiect: Angajaţii care lucrează mai mult de 6 ore să aibă pauze de minim 60 minute şi săli de mese

    “În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la o pauză de masă, cu o durată de cel puţin 60 de minute, după minim 4 ore consecutive de muncă şi maxim 6 ore, precum şi la alte pauze de recreere a căror durată şi frecvenţă sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, prevede proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, depus de deputatul PSD Andrei Valentin Sava.

    Iniţiatorul proiectului de lege susţine în expunerea de motive că “după 6 ore de muncă, randamentul fiecărui angajat scade, iar aportul alimentar este vital pentru revigorarea organismului”.

    Angajatorii trebuie să fie din ce în ce mai responsabili în relaţia cu angajaţii şi să se preocupe de asigurarea unor condiţii sănătoase de muncă, susţine iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului de lege.

    “Pauza de masă este un element cheie în acest context. Pauzele au rolul de a deconecta angajatul de stres şi pot contribui la o stare mai bună a angajatului şi un randament mai mare”, susţine Sava, potrivit sursei citate.

    Deputatul PSD propune şi modificarea Codului Muncii pentru ca orice companie cu peste 100 de angajaţi, companiile de producţie, precum şi cele care presupun lucrul în medii solvente şi toxice, indiferent de numărului de angajaţi, să fie obligate să pună la dispoziţia angajaţilor săi, cantine, săli de mese sau chicinete pentru servirea mesei în timpul pauzei de masă, în condiţii de igienă şi sănătate, potrivit unui alt proiect de lege depus la Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima maşină electrică 100% românească se construieşte la Cluj. Cât va costa şi cât merge cu un “plin”

    O maşină electrică low-cost a fost concepută la Cluj, iar cei care au dezvoltat proiectul spun că este o premieră mondială. Maşina va fi produsă în România şi va ajunge la un preţ de aproximativ 5.000 de euro. Potrivit dezvoltatorilor proiectului, care au lansat o machetă a maşinii “Go4Two”, aceasta va cântări aproximativ 300 de kilograme şi este realizată din fibră de carbon.

    Maşina va avea trei roţi, este proiectată pentru două persoane şi va avea o autonomie de o sută de kilometri la o încărcare completă, care durează 3-4 ore. Prima variantă la care echipa lucrează este o maşină care să atingă viteza de 45 km/h, care să poată fi folosită în oraş. Dezvoltatorii din Cluj lucrează, în paralel, şi la o variantă de maşină care să atingă viteza de 80 km/h şi care să poată fi condusă pe drumurile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Prima maşină electrică 100% românească se construieşte la Cluj. Cât va costa şi cât merge cu un “plin”

    O maşină electrică low-cost a fost concepută la Cluj, iar cei care au dezvoltat proiectul spun că este o premieră mondială. Maşina va fi produsă în România şi va ajunge la un preţ de aproximativ 5.000 de euro. Potrivit dezvoltatorilor proiectului, care au lansat o machetă a maşinii “Go4Two”, aceasta va cântări aproximativ 300 de kilograme şi este realizată din fibră de carbon.

    Maşina va avea trei roţi, este proiectată pentru două persoane şi va avea o autonomie de o sută de kilometri la o încărcare completă, care durează 3-4 ore. Prima variantă la care echipa lucrează este o maşină care să atingă viteza de 45 km/h, care să poată fi folosită în oraş. Dezvoltatorii din Cluj lucrează, în paralel, şi la o variantă de maşină care să atingă viteza de 80 km/h şi care să poată fi condusă pe drumurile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Transportul viitorului care ar putea transforma profund economia lumii

    Iritat de costul mare – circa 68 de miliarde de dolari – pe care îl presupunea proiectul feroviar de mare viteză din California, în 2013 Elon Musk a propus o alternativă, pe care a numit-o Hyperloop: capsule ce levitează şi se deplasează prin tuburi aproape vidate, la o viteză apropiată de cea a sunetului. După calculele sale, o cursă Hyperloop de la Los Angeles la San Francisco ar dura doar 36 de minute şi ar costa de 10 ori mai puţin. „Am putea asemăna această experienţă cu teleportarea reală, ceea ce ar fi minunat“, a declarat Musk, spunând că Hyperloop este „singura opţiune pentru o călătorie superrapidă“.

    Iar reacţiile la spusele lui Musk au împânzit internetul. Susţinătorii au argumentat că rutele hyperloop ar putea transforma economia într-un mod care nu s-a mai văzut de la inventarea traficului aerian, transformând oraşe îndepărtate în staţii pe harta hypeloop. Alţii au considerat ideea doar un scenariu SF. Oricum, Musk a declarat că e prea ocupat cu SpaceX şi Tesla pentru a construi acest nou proiect şi făcut o invitaţie către oricine ar fi suficient de ambiţios să încerce. 

    Astăzi, două startup-uri – Hyperloop One şi Hyperloop Transport Technologies – se întrec pentru a pune în aplicare acest proiect. Folosesc sute de ingineri şi au strâns milioane de la fonduri de capital de risc, s-au întâlnit cu liderii mondiali, au semnat acorduri cu naţiunile suverane şi au făcut parteneriate cu firme de inginerie la nivel mondial. Deşi ei afirmă că totul merge ca pe roate, se pare că nu totul se desfăşoară conform aşteptărilor. Într-o dimineaţă călduroasă de mai, cei de la Hyperloop One au invitat un convoi de jurnalişti, investitori şi demnitari pentru a vizita fabrica lor principală, aflată la o oră de mers din Las Vegas în deşertul Nevada. Evenimentul avea atmosfera clasică a unui concert rock – cu muzica urlând în difuzoare, cu ecrane luminoase afişând logoul companiei, recent rebranduit – însă scopul publicului era altul: de a vedea un test al sistemului de propulsie care ar alimenta designul hyperloop al companiei.

    Pe scenă, Shervin Pishar, un tip brunet cu zâmbet larg, cofondatorul şi preşedintele executiv al companiei, salută publicul; în acest timp este înconjurat de partenerii de la ARUP AEOM, un gigant în domeniul ingineriei, şi arhitectul Bjarke Ingels. Însă, în spatele scenei totul fierbea: generatoarele pentru teste cedaseră cu câteva minute înainte. Copleşiţi de emoţii, cei din echipă şi-au dat seama prea târziu că le-au activat mai devreme decât ar fi trebuit şi acestea s-au supraîncălzit. Aflat şi el pe scenă, BamBrogan, unul dintre cofondatori şi director de tehnologie, a preluat problema. Fost inginer la SpaceX, s-a consultat rapid cu echipa pentru a reuşi să ducă la capăt demonstraţia cu un singur generator, chiar dacă nu la viteza planificată. După o dramatică numărătoare inversă, motorul electric a pornit şi aparatul a plecat cu 186 kph, oprindu-se într-o dună mare de nisip; la fel ca mare parte din tehnologia Hyperloop, frânele nu sunt încă perfecţionate.

    În camera de control, inginerii s-au îmbrăţişat, iar publicul a chiuit şi a aplaudat. În depărtare se poate vedea traseul aprobat pentru testele hypeloop – „Deevloop“ – pe care compania intenţionează să-l construiască până la începutul lui 2017. Deşi prima rută comercială nu a fost decisă încă, BamBrogan a declarat că hyperloop va transporta marfă până în 2019 şi oameni până în 2021. Testul a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Hyperloop părea să afirme că ideea pe care considerăm acum imposibil de pus în practică este pe cale de a deveni curând realitate. Însă generatoarele nu au fost singurele lucruri care au mers prost la Hyperloop One. Câteva săptămâni mai târziu, BamBrogan demisiona, iar cei doi cofondatori s-au găsit implicaţi într-o bătălie juridică cu o miză de 250 de milioane de dolari.

    Shervin Pishvar s-a născut în Iran la începutul anilor 1970, iar când avea doar şase ani familia Pishevar a fugit din locurile natale din cauza revoluţiei şi a războiului dintre Iran şi Irak şi s-a mutat în Washington DC. Tatăl său a lucrat ca şofer de taxi – de aici şi inspiraţia sa viitoare pentru investiţiile în Uber – şi mama sa ca menajeră. După ce a absolvit la Berkley a lansat o serie de start-up-uri tehnologice, iar în 2011 a vândut unul dintre ele – Webs.com – cu 117,5 milioane de dolari. Din acel moment a început apetenţa sa pentru diverse investiţii.

    În Silicon Valley, Pishevar şi-a construit o reputaţie de petrecăreţ, împrietenindu-se şi socializând cu diverse personalităţi publice. Într-o excursie l-a cunoscut pe Elon Musk şi au ajuns să vorbească despre hyperloop, când proiectul nu era cunoscut încă publicului larg. „Sunt puţin cam ocupat să ajung pe Marte, să construiesc Tesla şi să cresc cinci băieţi. Aşa că îl voi preda cui doreşte să încerce“, i-a spus Musk atunci. Fărăsă stea pe gânduri, Pishevar s-a implicat şi l-a determinat pe Musk să facă public acest proiect. În acea lună de august, în 2013, controversatul inventator şi-a pus propunerea pe hârtie: hyperloop va consta într-un tub de oţel, aproape vidat, unde capsulele destinate pasagerilor ar putea călători la viteze de peste 1,200 de km/h.

     

  • Andra Tătuţă, Ensight Management Consulting: “Cinci lucruri de ţinut minte pentru un manager de proiect”

    De-a lungul ultimilor aproape zece ani am făcut parte din echipe de proiecte având teme, durate şi obiective cât se poate de diferite. Rolul meu pe proiect a variat, de asemenea, de la caz la caz – raportare, colectare de date, analiză, evaluare, gestiune – nu neapărat în ordinea aceasta şi având uneori mai mult de un rol, în paralel. Un singur aspect a rămas constant, ca prezenţă, în cadrul tuturor situaţiilor cu care m-am confruntat de-a lungul anilor: gestiunea proiectului.

    Cu numeroasele opţiuni disponibile pe piaţă pentru asimilarea şi/sau certificarea cunoştinţelor teoretice de project management, ai putea spune că este la îndemâna oricui să îndeplinească rolul acesta. Şi la o privire mai atentă ar trebui să fie destul de normal să se întâmple aşa, date fiind toate situaţiile în care cu toţii am jucat rolul respectiv, fie că am înţeles sau nu acest lucru.

    Practic, poţi considera că ai îndeplinit rolul de project manager pentru orice activitate de care ai fost responsabil, cu caracter unic sau care vine cu un element de noutate, ce se bazează pe o serie de activităţi interdependente ce necesită supraveghere, care are un moment de început şi de sfârşit şi un rezultat final bine delimitate.

    Indiferent de durata şi rezultatul proiectelor tale, precis ai avut propriile revelaţii pe parcurs, de pildă despre ce funcţionează, ce poate fi îmbunătăţit, ce ar putea fi adăugat.

    Am listat mai jos cele mai importante revelaţii pe care le-am avut în cadrul proiectelor de consultanţă pentru clienţi din diverse industrii.

    1. AUTOMATIZARE VS. RELAŢIONARE

    Tehnologia a fost inventată pentru a optimiza activităţile oamenilor, astfel încât aceştia să aibă timpul necesar de reflecţie, gândire, strategie. Pe lângă automatizarea facilitată de sistemele informatice, ai întotdeauna în vedere ce poate fi simplificat prin proceduri de lucru, standardizare, crearea şi utilizarea de şabloane.

    Cu cât ai mai bine definite aşteptările privind rezultatul final al proiectului, metodologia de lucru, cu atât îţi rămâne mai mult timp (şi flexibilitate!) la dispoziţie pentru a-ţi direcţiona atenţia către lucrurile cu adevărat importante (şi, mai ales, imprevizibile): oamenii şi interacţiunile dintre ei. Ei sunt actorii principali în orice proiect, în calitate de beneficiari, contributori, validatori, dar şi furnizori sau contractori. Cu toţii vor avea un impact asupra proiectului şi tu eşti acolo pentru a te asigura că este unul constructiv.

    Atenţia acordată fiecăruia dintre aceştia, previzionarii riscurilor şi gestionării provocărilor legate strict de oameni disting managerii de proiect maturi de cei care sunt încă în proces de învăţare.

    2. CE NU E DOCUMENTAT NU EXISTĂ

    Proiecte internaţionale, limbi materne diferite, perspective diferite, obiective diferite sau înţelese diferit, acces în măsuri diferite la informaţii – oricare din acestea poate fi premisa unei crize în cadrul unui proiect. Dacă se întâmplă ca două sau mai multe dintre situaţiile enumerate să aibă loc în paralel, în cadrul aceluiaşi proiect, provocarea este cu atât mai mare.
    Acesta, şi nu numai, este motivul pentru care încurajez documentarea conştiincioasă nu doar a evoluţiei unui proiect, precum şi a comunicării efectuate pe proiect.

    Am luat parte la situaţii în care a fost necesar ca anumite decizii să fie confirmate cu materiale-suport după câteva luni, sau situaţii în care versiuni de lucru ale documentelor finale au fost solicitate la mult timp după încheierea proiectului; sau cazuri în care unele interacţiuni au fost înţelese diferit – din lipsa unui punct de referinţă comun. În toate aceste cazuri, soluţia salvatoare s-a dovedit a fi obişnuinţa de a documenta tot.

    3. COMPETIŢIA PENTRU TIMPUL OAMENILOR SAU „CEILALŢI FAC ŞI ALTE PROIECTE ÎN PARALEL CU AL TĂU“

    În cea mai mare parte a cazurilor, echipele extinse de proiect au doar câţiva membri dedicaţi 100% proiectului. Ceilalţi sunt implicaţi şi în activităţi recurente sau în cadrul unor proiecte paralele.

    Asigură-te că ştii de la începutul proiectului care este disponibilitatea lor, respectiv ce implicare este aşteptată din partea lor în cadrul activităţilor de proiect. Ajustează cât mai din timp resursele alocate activităţilor mai puţin populare“, astfel încât să ai toate subiectele acoperite în totalitate. Ţine minte: nouă oameni nu pot aduce un copil pe lume într-o lună.

    4. CU TOŢII NE TEMEM DE NECUNOSCUT. ASIGURĂ-TE CĂ PROIECTUL TĂU ESTE CÂT SE POATE DE FAMILIAR TUTUROR

    Rolul tău, ca manager de proiect, este să te asiguri că proiectul de care eşti responsabil rămâne prezent pe agenda membrilor echipei extinse de proiect atâta timp cât este necesar. Nu toţi membrii echipei extinse a proiectului vor fi implicaţi pe întreaga durată a acestuia; asigură-te că aceştia rămân la curent cu stadiul proiectului astfel încât implicarea lor, atunci când e necesară, să fie cât mai eficientă. De asemenea, pentru cei care au contribuit deja poate fi relevant să afle care este rezultatul efortului depus de ei.

    Personal, preţuiesc destul de mult interacţiunea directă cu oamenii şi consider că oricât de precise ar fi e-mailurile, o conversaţie faţă în faţă, chiar şi de 5 minute, aduce un plus de claritate greu de măsurat sau de înlocuit.

    De aceea, am grijă să susţin prin interacţiuni directe informările pe care le trimit în mod regulat pe e-mail. Interacţiunile aduc de cele mai multe informaţii noi, uneori greu de formulat sau împărtăşit într-un cadru atât de formal precum un e-mail sau o şedinţă.

    5. FII ÎNTOTDEAUNA GATA SĂ ÎNVEŢI, DEŞI POATE NU EŞTI MEREU DORNIC SĂ PRIMEŞTI O LECŢIE (ADAPTAT DUPĂ SPUSELE LUI WINSTON CHURCHILL)

    La încheierea unui proiect, în mod ideal, toată lumea este fericită, clientul mulţumit, echipa are satisfacţia finalizării unei activităţi în care oamenii au investit energie şi timp. Acesta este un bun moment pentru a privi înapoi, cu pixul în mână, la ce a mers bine şi la ce a mers mai greu sau deloc, la riscurile şi provocările întâmpinate pe parcurs. Ideal este să organizezi o întâlnire cu format de brainstorming, cu principalii actori implicaţi în proiect, astfel încât să colectezi perspective diferite asupra aceluiaşi subiect.

    Rezultatul unei astfel de întâlniri este întărit mai ales de notiţele luate pe parcursul proiectului, de-a lungul provocărilor întâlnite.

    Acestea sunt cele cinci idei-cheie care s-au cristalizat în urma experienţei mele pe proiecte. Fiecare dintre voi aţi avut experienţa proprie, fiecare proiect este unic, chiar dacă poate subiectul sau echipele sunt aceleaşi. Important este să menţii o stare de învăţare continuă şi să cauţi în permanenţă metode de a duce lucrurile la bun sfârşit cu o mai bună utilizare a resurselor disponibile. Dacă ar fi să împărtăşeşti cea mai utilă lecţie învăţată până acum în legătură cu activitatea de gestiune de proiect, care ar fi aceea?
     

  • Din online la mall, cu escala în stradă. Anul acesta veniturile companiei vor depăşi 2 milioane de euro

    Afacerea Floria a mizat anul acesta pe activitatea de amenajări peisagistice în centre comerciale şi a câştigat două proiecte de amploare, cu Parklake şi Veranda Mall. Acest segment va contribui cu 15% la cifra de afaceri a companiei în acest an, în condiţiile în care cresc vânzările şi online, dar şi în spaţiile Floria în stradă.

    Peste 1,5 milioane de lei este valoarea totală a proiectului pentru amenajarea cu plante şi verdeaţă a ParkLake, iar grupul Floria a mai semnat un alt contract similar pentru amenajarea Veranda Mall. Astfel, divizia de offline a grupului Floria va ajunge anul acesta să realizeze circa 15% din cifra de afaceri, în condiţiile în care, conform previziunilor, site-ul Floria.ro va genera 40-45% din venituri, iar florăriile şi evenimentele aproximativ 40%, declară Andreea Uceanu, director general al diviziei offline a grupului Floria. Încă de la preluarea Floria.ro de către Zurich Broker, în a doua parte a lui 2013 a fost stabilit obiectivul ca în cel mult cinci ani Floria să devină cel mai important grup de firme din domeniul floristic din România, explică Marina Popescu, director general al Floria.ro, divizia online a grupului. Primul pas a fost rebrandingul şi reorganizarea pe divizii: online şi offline. Divizia online operează site-ul companiei, Floria.ro, care gestionează comenzile de buchete cu livrare oriunde în ţară, în maximum două ore de la efectuarea comenzii. Divizia offline operează cele două spaţii Floria în Stradă, evenimentele personale şi corporate, comenzile corporate şi activitatea de amenajări florale pentru grădini, clădiri şi malluri. „Online-ul a rămas motorul afacerii, cu obiective de creştere şi consolidare a poziţiei de lider în zona comenzilor online de buchete de flori“, afirmă Marina Popescu. Divizia online, cu vânzări de 1,05 milioane de euro, a generat anul trecut 58% din cifra de afaceri a grupului, care a ajuns la 1,8 milioane de euro. În mediul virtual, anul trecut vânzările de flori ale companiei au bifat un plus de 40% faţă de 2014, ritm care se menţine similar cu cel din anii anteriori.

    În 2015, Floria a făcut primul pas spre comerţul cu magazine fizice, deschizând un spaţiu în Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro; a urmat al doilea, tot în Capitală. În 2016 însă, miza Floria a fost pe proiectele de amenajări florale şi peisagistice de amploare, explică Andreea Uceanu. „Pe de o parte, maturitatea la care a ajuns grupul a permis abordarea internă a unor astfel de proiecte de amploare. Pe de altă parte, graţie reputaţiei am început să fim căutaţi de clienţi pentru proiectele de amenajare“, spune Andreea Uceanu.

    În proiectul de amenajare peisagistică de la ParkLake au lucrat peste 30 de persoane, angajaţi ai Floria, dar şi colaboratori, iar primii paşi au fost vizitarea spaţiului şi studierea planurilor şi a simulărilor 3D. Apoi Floria a propus un proiect de amenajare, a întocmit şi prezentat oferta financiară; odată ce au primit acordul dezvoltatorilor celui mai recent deschis mall din Capitală (cu o investiţie de 180 de milioane de euro), au fost comandate plantele la furnizorii din Olanda şi a fost pus la punct programul şi planul de lucru pentru punerea în practică a proiectului. După ce plantele comandate au fost aduse din Olanda, au fost sădite, iar acum contractul dintre Floria şi ParkLake continuă cu serviciul de mentenanţă. Andreea Uceanu povesteşte că „practic, cele două centre comerciale care apar în această toamnă în Bucureşti vor purta amprenta Floria în ce priveşte amenajările florale şi peisagistice. „Amenajările florale în Veranda Mall sunt un proiect pe care l-am dorit foarte mult, pentru a marca intrarea în forţă a grupului Floria în acest segment, nu cu un proiect, ci cu două: ParkLake şi Veranda.“ În cazul Veranda Mall, proiectul implică amenajări în zona exterioară, pe o suprafaţă de aproape 5.000 mp, cu gazon, copaci şi alte plante. „Datorită zonei cu restaurante exterioare, zona verde a centrului comercial va fi importantă, cu atât mai mult cu cât în zona Obor spaţiile verzi şi parcurile nu sunt foarte numeroase“, adaugă reprezentanta Floria.

  • În Bucureşti vor apărea primele staţii care permit folosirea gratuită a bicicletei

    În premieră pentru Bucureşti, Asociatia Green Revolution, împreună cu partenerii Raiffeisen Bank şi Kaufland România, anunţă lansarea primelor staţii automatizate de închiriere de biciclete I’Velo Urban. Evenimentul are loc marţi, 27 septembrie 2016, ora 11:00, pe platoul cu statui din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii I’velo.

    Noutăţile acestui concept unic pe piaţa de bike-sharing din Bucureşti sunt autoservirea şi folosirea gratuită a bicicletei timp de de 30 de minute pentru deplasarea rapidă în zona centrală şi aglomerată a oraşului. Gratuitatea este valabilă doar dacă bicicleta este returnată înainte de expirarea celor 30 de minute. De asemenea, un utilizator poate închiria biciclete gratuit de mai multe ori pe zi, cu condiţia ca după fiecare 30 de minute de pedalat, să o returneze şi să existe o pauză de cel puţin alte 30 de minute. O altă caracteristică importantă a sistemului I’Velo Urban este că utilizatorii îşi aleg singuri bicicletele din rastel. le pot închiria de la oricare din cele 6 staţii automatizate şi le pot returna la cea mai apropiată staţie automatizată din sistemul I’Velo Urban.

    Noul concept îşi propune să ajute la fluidizarea traficului din Bucureşti şi să contribuie la o mai mare mobilitate urbană. Principalele pârghii sunt încurajarea oamenilor să-şi lase autoturismele personale acasă sau să circule cu mijloacele în comun şi să folosească bicicletele pentru deplasarea rapidă în zonele aglomerate din oraş. Bike-sharing-ul are efecte benefice asupra sănătăţii bicicliştilor şi contribuie la reducerea poluării fonice şi a aerului din marile comunităţi.

    “Proiectul I’Velo este unul foarte ambiţios şi curajos. Scopul este să scoatem oamenii din zona lor de confort, de pe canapea şi din maşină şi să promovăm împreună mişcarea într-un stil sănătos şi în condiţii sigure. Ne bucurăm foarte mult să facem parte din acest proiect, care se integrează în acţiunile noastre de protecţia mediului înconjurător, şi de promovarea unui stil de viaţă sănătos.” a declarat Anna Katharina Scheidereiter, reprezentant Kaufland România.

    “I’Velo Urban reprezintă continuarea firească a proiectelor care promovează folosirea bicicletelor în marile oraşe din ţară, demarate de noi în urmă cu 6 ani. Prin intermediul proiectelor “I’Velo Relax”, “studentObike”, “Biciclete cu cravată”, “Bike2Work” am demonstrat că bicicleta este unul dintre cele mai dorite mijloace de recreere şi că, prin I’Velo Urban poate şi trebuie să devină un mijloc de transport utilitar. În plus, are efecte benefice asupra sănătăţii bicicliştilor şi contribuie la reducerea poluării fonice şi a aerului din marile comunităţi”, a declarat Raluca Fişer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution.

    Pentru a putea beneficia de serviciile sistemului, utilizatorii trebuie să isi creeze un cont pe www.ivelor.  sau să se înregistreze la unul din centrele I’Velo Relax din Parcul Herăstrău(metrou Aviatorilor şi Arcul de Triumf) şi Parcul Tineretului(intrarea Gheorghe Şincai) pentru a primi Cardul I’Velo.  Închirierea unei biciclete se face pe baza cardului personal I’Velo, iar validarea se face la orice statie automatizată i’Velo Urban, odată cu prima închiriere.

    După depăşirea duratei de 30 de minute, preţurile pentru folosirea bicicletelor se vor situa între patru şi 25 de lei. Utilizatorii pot opta şi pentru variant de abonamente cu preţuri de 10 lei/zi, 35 lei/ lună, 100 lei/an.

    Cu 210 biciclete care vor putea fi închiriate 24 de ore din 24, în orice anotimp şi 6 staţii amplasate în cele mai importante zone din oraş şi poziţionate pe traseele cu aflux mare de călători ale transportului în comun, I’Velo Urban va asigura cetaţenilor o mai bună  mobilitate. Staţiile automatizate de bike-sharing sunt: Piaţa Universităţii, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulles, Kaufland Barbu Văcărescu.

    Inspirat din proiecte similare de bike-sharing, care funcţionează cu succes în marile capitale europene, I’Velo Urban este un proiect fabricat 100% în România, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Asociaţiei Green Revolution.

    • staţiile automatizate şi rastelurile sunt fabricate în România, folosindu-se forţă de muncă, materie primă şi expertiză autohtone
    • sistemul informatic automatizat este realizat de programatori de la o companie IT romanească
    • oferă zeci de locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea şomajului şi la un buget local şi naţional mai bogat, din colectarea de taxe şi impozite

     

  • Senat: Ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională

    Senatul a adoptat luni tacit propunerea legislativă a deputatului liberal Daniel Stamate Budurescu prin care ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională, urmând ca iniţiativa să fie transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

    Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei centrale şi locale vor organiza manifestări în 9 mai, iar fondurile vor fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităţilor şi/sau instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, potrivit proiectului de lege.

    “Independenţa proclamată de Parlament la 9 mai 1877 este opera poporului român şi a fost apărată de Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878. Ostaşii români, avându-i în frunte pe Generalul Alexandru Cernat – comandant de operaţii şi pe domnitorul Carol I – <<Capul Puterii Armate>>, au curecit independenţa naţională. Congresul de la Berlin, încheiat la 1 iulie 1878, a recunoscut independenţa României, iar ţările europene au încheiat ulterior relaţii diplomatice cu statul român. Având în vedere importanţa zilei de 9 mai 1877 în istoria poporului şi a statului român, propun ca ziua de 9 mai – <<Ziua proclamării independenţei României>> să fie declarată sărbătoare naţională, drept pentru care înaintăm prezenta propunere legislativă în procedură de urgenţă”, argumentează iniţiatorul proiectului.

    Guvernul nu susţine proiectul întrucât ziua de 10 mai a fost declarată sărbătoare naţională.