BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Decizia care ar putea duce la explozia preţurilor la ţigări

    În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    “Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

    În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

    În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    „În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă… Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

    JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.

  • Povestea lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit de la zero imperiul Dedeman

    Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua de bricolaj Dedeman, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de de 2,67 miliarde de lei (606 milioane euro) şi un profit net de peste 288 de milioane lei (65,2 milioane euro).

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, Dedeman a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina. Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice.

    An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008. „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere şi a durat mai bine de zece ani până a ajuns la formatul actual de magazin.

  • Despre inovaţie, pompa cea scumpă şi satelitul cel ieftin

    Tocmai citisem despre unii care fabricau o pompă de bicicletă pe care o vând cu 450 de dolari, adică cu mai mult decât preţurile a jumătate din bicicletele de stradă vândute  de Amazon, când am dat peste o poză neclară, un soi de selfie tremurat, cu planeta Marte.

    Am citit că respectiva fotografie era realizată de o sondă spaţială indiană. Indienii, oricum lansaţi în ceea ce se cheamă cursa spaţială asiatică, adică un soi de întrecere „care unde cum ajunge“ cu China, au reuşit să plaseze pe orbita planetei Marte o sondă spaţială. Mai mult, au făcut asta din prima încercare, un lucru care trebuie, cel puţin aşa înţeleg, evidenţiat.

    Şi mai mult, au făcut asta „low-cost“ cu numai 74 de milioane de dolari lucru care chiar mi se pare a fi evidenţiat, pentru că tocmai făcusem nişte cercetări legate de costuri spaţiale, în contextul anunţului făcut de ministrul pentru societatea informaţională, Răzvan Cotovelea, că vom achiziţiona un satelit al nostru, pentru comunicaţii, pe care să-l folosească şi autorităţile, şi mediul privat; estimările ministrului mergeau de la câteva zeci de milioane de euro la sute de milioane de euro (şi, trăitor aici, cred că o să mergem pe soluţia medie, de vreo 200 de milioane, acoperitoare pentru orice cerinţă sau, de ce nu? orice comision va fi necesar). Da, costurile unui satelit sunt destul de consistente, dincolo de preţul aparatului în sine numai lansarea poate costa între 30 şi 120 de milioane de dolari.

    Un satelit de comunicaţii are rostul lui şi îmi pare a fi o investiţie bună, în măsura în care se va ţine cont şi se va întocmi o strategie, un program naţional de dezvoltare coerentă a tehnologiei şi comunicaţiilor, de folosire a întregului potenţial cuprins în ceea ce se cheamă capacităţile softiştilor români. Altfel, cred că un satelit pictat cu cocoşi de Horezu au fi un soi de pompă de 450 de dolari folosită la o bicicletă de sub 100 de dolari.  Pentru curioşi, spun că pompa de 450 de dolari este un obiect chiar frumos, fabricat de o companie italiană, din Milano, şi încă una cu vechime, cu corp din oţel inoxidabil, furtun elegant, folosit de obicei în industria aerospaţială, cu mâner din lemn de trandafir şi cu un mic manometru integrat în talpa maşinăriei. Şi se vinde bine.

    De ce vă plictisesc cu chestiile astea? Pentru că vreau să vă povestesc depre cea mai ignorată statistică din România. Periodic, institutul de specialitate prezintă statistica inovaţiei în companiile româneşti; cele mai recente date sunt pentru perioada 2010-2012. Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%. Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu 7,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2008-2010, când ponderea acestora a fost de 26,5%. Când spun companii inovatoare vorbesc nu despre tineri softişti care lansează aplicaţii de mobil, sau nu numai, pentru că şi ei intră în categorie, ci despre întreg spectrul de inovaţii: adoptarea, de către companii, mari sau mici, a unui produs nou, a unui proces nou sau îmbunătăţit sau a unei metode noi de organizare sau de marketing, toate având drept rezultat o îmbunătăţire semnificativă faţă de ceea ce a fost înainte folosit sau vândut de companie.

    Faptul că o companie din cinci a produs ceva inovator sau a adoptat un proces inovator mi se pare cu totul remarcabil, chiar dacă datele arată o scădere faţă de perioada anterioară crizei.

    Trăim cu impresia că România se mişcă lent şi că inovaţia este în altă parte, pe alte meleaguri, că alţii pot face pompe de bicicletă de 450 de dolari şi pot plasa sateliţi pe orbite. Aşa că am decis, la Business Magazin, să descoperim cele mai inovatoare companii locale şi să le prezentăm lumii într-un catalog special, care va apărea la sfârşitul lunii noiembrie. În perioada următoare, vă rog, şefi de companii sau oameni de comunicare, să ne trimiteţi propunerile şi poveştile voastre, despre cum inovează compania voastră. În funcţie de răspunsuri, le vom alege pe cele mai deosebite, le vom spune povestea şi, cine ştie, poate că le vom şi premia.

    Ilustrez cu El Greco, „A cincea pecete“, el însuşi un pictor inovator, aflat, tehnic şi stilistic, mult înaintea epocii sale.

  • Preţurile locuinţelor din Londra au scăzut în septembrie pentru prima oară în aproape doi ani

    Un sondaj realizat în rândul agenţiilor imobiliare a arătat că preţurile locuinţelor din capitala britanicăî au scăzut cu 0,1%, primul declin după noiembrie 2012, în lunile următoare fiind aşteptate noi scăderi modeste. La nivel naţional preţurile au stagnat, punând capăt creşterii continue din ultimele 19 luni, transmite Bloomberg.

    Sondajul confirmă alte date care arată că piaţa imobiliară londoneză încetineşte puternic, după ce preţurile au urcat în ultimul an cu aproape 25%. Între factorii care au determinat această schimbare se numără înăsprirea criteriilor de acordare a împrumuturilor şi perspectiva ca Banca Angliei să înceapă creşterea dobânzilor.

    Datele oficiale arată că preţurile locuinţelor din Anglia şi Ţara Galilor au urcat cu 1% în august şi cu 8,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În Londra, preţurile au avansat cu 21,6% comparativ cu august 2013, iar preţul mediu a atins 467.070 lire sterline (762.000 de dolari), fiind de peste două ori şi jumătate mai mare faţă de media naţională.

    Oficialii Băncii Angliei analizează dacă ar trebui să mărească dobânzile, majoritatea afirmând în această lună că lipsa presiunilor inflaţioniste pe piaţa muncii justifică menţinerea dobânzii cheie la un minim record de 0,5%.

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.

  • Producătorii de tutun se tem de noi majorări de accize, care vor pune presiune pe piaţa fiscalizată

    După experienţa de anul trecut, când, din cauză că BCE a publicat la 1 octombrie un curs de schimb mai mic decât cel din octombrie 2012, Guvernul a decis să indexeze cu inflaţia medie cursul din urmă cu doi ani pentru a creşte la peste 4,7 lei/euro rata la care se calculează acciza, cei trei mari producători se tem că va exista şi în acest an o formulă care să conducă la creşterea taxării la tutun.

    Adrian Popa, corporate regulatory affairs director British American Tobacco (BAT), a arătat că există temerea că statul va urmării maximizarea încasărilor bugetare din industria de profil prin creşterea fiscalităţii, aşa cum s-a întâmplat şi în 2010, după anul electoral 2009, când au fost tot două cicluri de alegeri, pentru Parlamentul european şi pentru Preşedinţie.

    El a explicat că, de regulă, în ani electorali apar dezechilibre bugetare, iar după alegeri guvernele caută soluţii pentru a creşte încasările şi a acoperi unele goluri.

    Popa crede că există posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să opteze din nou pentru indexarea unui curs de schimb.

    Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications al JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, a explicat că nu există în acest moment niciun indiciu din partea Ministerului Finanţelor privind cursul care va fi utilizat la calculul accizei pentru 2015 şi nici dacă calendarul de armonizare negociat până în 2018 va fi devansat sau nu.

    Potrivit oficialului JTI, la cum a evoluat cursul şi la ce inflaţie scăzută s-a înregistrat în ultimul an, aplicarea oricărei formule de până în prezent va conduce la un curs de schimb sub nivelul stabilit pentru 2014, de 4,738 lei/euro.

    În opinia Gildei Lazăr, una dintre variantele pe care Ministerul Finanţelor le-ar putea lua în calcul vizează îngheţarea cursului la nivelul de 4,738 lei/euro şi indexarea pe viitor cu rata inflaţiei. Ea a explicat că sunt state care nu au moneda euro şi calculează accizele direct în monedă locală, indexând permanent cu inflaţia.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    Diaconu a arătat că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    JTI, Philip Morris şi BAT au semnat joi un acord de colaborare cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în vederea combaterii comerţului ilegal de ţigarete, care presupune ca personalul vamal şi cel specializat în combateea fraudei fiscale să beneficieze de sprijinul şi expertiza celor trei companii de tutun.

    Potrivit marilor producători, contrabanda este în urcare , la 17,5% din piaţă, după creşterea fiscalităţii la începutul acestui an, chiar dacă coborâse anterior, de la peste 30% în 2010.

    Producătorii au explicat că au un interes economic direct în combaterea contrabandei întrucât marjele de profit în afara spaţiului UE sunt mai mici decât în România.

    O nouă scumpire a ţigărilor de la 1 ianuarie 2015 ar creşte presiunea din partea contrabandiştilor, întrucât preţurile oficiale sunt deja de 5-6 ori mai mari în România decât în state vecine.

  • Wizz Air doboară toate recordurile în aviaţia din România. Supremaţia nu este o veste bună

    John Stephenson, vicepreşedintele companiei aeriene Wizz Air, a prezentat, în premieră, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bucureşti, cota de piaţă din România. 31,5% dintre pasagerii care zboară din Bucureşti şi din ţară cumpără bilete de la Wizz Air, 23,4% de la TAROM şi 10,8% de la Blue Air. Numărul de pasageri transportaţi pe piaţa locală de compania controlată de fondul american de investiţii Indigo Partners va ajunge la 3,8 milioane în acest an, cu o cincime mai mult faţă de nivelul din de 3,1 milioane din 2013. Doar în ultimele două luni oficialii au anunţat 20 de noi rute din România, precum şi demararea operarării zborurilor de pe aeroportul din Iaşi, ceea ce va însemna, potrivit reprezentanţilor Wizz Air, 1,35 milioane de locuri suplimentare în 2015, respectiv un plus de capacitate de 29% .

    „Reţeaua se află în plină expansiune şi frecvenţele crescute pe rutele existente vor atrage cu siguranţă mai mulţi pasageri, fie că vor fi călători în scopuri turistice sau de business. Creşterea va stimula turismul la nivel naţional“, spunea Stephenson. Un calcul simplu arată aşadar că, dacă estimările celor de la Wizz Air se vor adeveri, compania va ajunge să transporte cinci milioane de pasageri la finele anului viitor de pe aeroporturile din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Cinci milioane de pasageri transportaţi dintr-o piaţă în care jucători precum TAROM şi Blue Air raportează an de an scăderi sau, în cel mai bun caz, stagnări vor duce Wizz Air în poziţia de a deveni lider detaşat în topul celor mai mari companii aeriene de pe plan local, cu o cotă de piaţă apropiată de 50%. Practic, pasagerii câstigaţi de Wizz Air nu vor fi doar noi, ci cei mai mulţi vor fi luaţi de la concurenţă. În prezent, Wizz Air transportă de aproape două ori mai mulţi pasageri decât TAROM şi de aproape trei ori mai mulţi decât Blue Air. Creşterea accentuată a operaţiunilor Wizz Air din ultimii ani din România a făcut ca numărul de aeronave Airbus A320, cu 180 de locuri, alocate acestei pieţe să ajungă la 17. Prin comparaţie, transportatorul aerian naţional are în flotă 24 de aeronave – ATR, Boeing şi Airbus – cu o capacitate totală mai mică decât cea a rivalilor roz. În prezent, Wizz Air zboară pe 93 de rute, faţă de cele 43 ale TAROM.

    „Este o piaţă în care competiţia este liberă, iar interesul statului român este să le permită cetăţenilor să zboare în Europa. În condiţiile în care concurenţii din piaţă au flota veche şi nu au deloc resurse să se dezvolte, este normal că americanii au ajuns să domine piaţa“, spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air. El dă exemplul Italiei, unde compania low-cost Ryanair a speculat slăbiciunile Alitalia într-un mod similar şi a ajuns să controleze traficul din Peninsulă. „Diferenţa faţă de alte ţări este modul cum Wizz Air a ajuns astăzi numărul unu. Mă refer la felul în care au intrat pe piaţă şi la ajutoarele de stat primite de la autorităţi pe diverse aeroporturi din ţară, în condiţiile în care ei nu plătesc taxe statului român întrucât nu au nicio sucursală deschisă în România, ci doar câţiva piloţi şi stewardeze“, mai spune managerul.

    Tribunalul Timiş a stabilit în 2012 că Wizz Air a primit „ajutor de stat ilegal“ de la aeroportul Traian Vuia din Timişoara, estimat la 4 milioane de euro. În prezent, compania mai beneficiază de ajutoare de stat pentru deschiderea de noi rute din partea consiliilor judeţene din Dolj, Sibiu, Mureş

    „Conform legislaţiei în domeniul concurenţei, se prezumă, până la proba contrară, că o companie se află în poziţie dominantă în cazul în care cota de piaţa înregistrată în perioada supusă analizei depăşeşte 40%. Trebuie avut în vedere, însă, că legea nu interzice deţinerea unei poziţii dominante, ci abuzul de poziţie dominantă“, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Astfel, compania care are poziţie dominantă nu are voie, printre altele, să impună partenerilor preţurile de vânzare sau de cumpărare, să aplice, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, să practice preţuri foarte mari (excesive) sau foarte mici (preţuri de ruinare), în scopul eliminării concurenţilor. Preţurile mici sau „de ruinare a concurenţei“, despre care vorbeşte şeful Concurenţei, reprezintă tocmai magnetul care a atras milioane de pasageri către serviciile Wizz Air, companie care a intrat pe piaţă cu tarife de până la patru ori mai mici faţă de companiile tradiţionale de aviaţie, diferenţă care s-a mai atenuat de-a lungul timpului.

    Oficialii companiei Wizz Air au declarat că operatorul aerian „nu are preţuri de dumping, iar competiţia este binevenită, consumatorii fiind cei care aleg“. Compania operează peste 340 de rute, iar preţul mediu pentru un zbor este de 47 de euro – „ne aşteptăm ca tarifele noastre foarte mici să continue să genereze creştere“. Principalul instrument de marketing al companiei va fi aşadar atent supravegheat cât de curând de autorităţile de resort, iar poziţia dominantă ar putea duce la creşterea tarifelor plătite de pasageri.

    Motivele sunt uşor de intuit: scumpirea ar arăta că preţurile nu mai sunt „foarte mici“ şi nu pot aşadar ruina concurenţa, ceea ce ar ilustra că nu se face abuz de putere, într-un context în care Wizz Air ar avea jumătate din piaţă, deci o putere mult mai mare, controlând exclusiv zeci de rute şi transportând de două ori mai mulţi pasageri decât cel mai apropiat concurent.

  • Bărbaţii din România plătesc 26.000 de euro pe zi pentru Viagra şi alte pastile care tratează impotenţa

    Filmul „Love and Other Drugs“, o comedie romantică din 2010, descrie poate cel mai bine impactul avut de substanţa magică citrat de sildenafil în rândul clienţilor din Statele Unite ale Americii odată cu lansarea pe piaţă. Pelicula descrie povestea unui reprezentant medical responsabil de distribuirea primelor mostre de Viagra către bărbaţi, în 1998. De la liste de aşteptare şi până la bărbaţi care şi-au salvat căsnicia, Viagra a ajuns în scurt timp unul dintre cele mai vândute medicamente din SUA. Iar munca reprezentanţilor medicali se transformase brusc în cel mai uşor job avut vreodată, după ce pacienţii făceau coadă la medic pentru a obţine o reţetă.

    Treptat, molecula s-a răspândit pe toate continentele, fiind unul dintre cele mai răsunătoare succese ale americanilor de la Pfizer, producătorul de medicamente american care practic a inventat termenul de „disfuncţii erectile“, o afecţiune tratată până atunci doar chirurgical sau cu remedii naturiste. Timp de cinci ani, Viagra a controlat o piaţă a disfuncţiilor erectile unde concurenţii lipseau.

    Abia la sfârşitul anului 2003, Levitra, produs de Bayer, şi Cialis, produs de Eli Lilly, medicamente care aveau să devină principalii concurenţi ai Viagra, obţineau aprobarea Food and Drug Administration (FDA), autoritatea de resort din SUA, intrând treptat în lupta pentru câştigarea de cotă de piaţă. La mai bine de un deceniu de la lansare, Viagra încă generează pentru Pfizer vânzări de 2 miliarde de dolari la nivel global, însă în lupta pentru arma secretă a bărbaţilor au intrat în ultimele 12 luni alte zeci de companii după ce brevetul companiei pentru descoperirea acestei substanţe expiră în tot mai multe ţări.

    Dacă în 2000 Viagra controla peste 90% din piaţa medicamentelor destinate disfuncţiilor erectile, în 2007 aceasta a coborât sub 50%. Cota de piaţă a Viagra la nivel global a ajuns la mai puţin de 40% anul trecut, conform datelor IMS Health. Judson Clark, un analist în cadrul Edward Jones, previzionează că vânzările de Viagra vor continua să scadă cu 5% în fiecare an, potrivit AP.

    O pastilă Viagra costă circa 35-40 de lei pe piaţa din România, însă alternativele mai ieftine pot avea preţuri mai mici de până la zece ori. Din vara anului trecut, patentul Viagra a expirat în statele Uniunii Europene şi Canada, în timp ce SUA recunoaşte „monopolul“ pastilei albastre încă cinci ani, după ce FDA a prelungit patentul care expira în martie 2012 până în martie 2020. Piaţa americană este cea mai importantă pentru companiile care produc astel de medicamente, potrivit statisticilor citate de presa de peste ocean, dat fiind că India şi China au permis de mulţi ani existenţa unor pastile similare, dar fabricate local, ca urmare a preţului prohibitiv pentru locuitorii celor două ţări. Brevetele pentru Cialis şi Levitra urmează să expire în 2017 şi respectiv 2018 pe piaţa americană. Jumătate din vânzările de Viagra ale Pfizer provin însă din alte pieţe decât SUA.

    Prima măsură luată de Pfizer odată cu expirarea brevetului în Europa a fost cea a demarării vânzării online a Viagra pe propriul site, potrivit Associated Press. Se întâmpla în vara anului trecut, după ce compania a dat publicităţii rezultatele unui studiu intern care arăta dimensiunea uriaşă a vânzărilor de produse contrafăcute. Oficialii companiei Pfizer au cumpărat în 2011 Viagra de la cele mai populare 22 de farmacii de pe internet şi au testat pastilele în laboratoare, descoperind că 77% dintre acestea nu erau originale. Mai mult, majoritatea aveau jumătate sau mai puţin de jumătate din substanţa activă responsabilă de creşterea performanţelor sexuale. Sunt bine cunoscute campaniile de publicitate online care promit potenţialilor clienţi preţuri cu 95% mai mici decât preţul pieţei pentru o cutie de Viagra, iar credulii care cad în capcană sunt de ordinul milioanelor, potrivit AP. Jumătate dintre cei care consumă sau ar vrea să consume Viagra consideră că preţul este mai mare decât şi-ar putea permite şi preferă variantele mai ieftine, se arată într-o cercetare a New Jersey Medical School.

    Oricum, lista medicamentelor care conţin substanţa sildenafil este acum generoasă, în piaţa românească întrând jucători precum KRKA cu brandul Vizarsin, Zentiva cu Vigrande, dar şi Terapia, Actavis şi Dr. Reddy’s, Teva sau Polpharma. Preţurile pentru varianta generică a Viagra variază între 10 şi 20 de lei pentru o pastilă, aşadar la un preţ cu peste jumătate mai mic.

  • Înjumătăţirea preţurilor trezeşte pofta de cumpărat case. Proiectele rezidenţiale au din nou clienţi

    EXISTĂ O NIŞĂ DE CLIENŢI CARE CAUTĂ LOCUINŢE CONSTRUITE LA UN STANDARD DE CALITATE RIDICAT ŞI SUNT DISPUŞI SĂ PLĂTEASCĂ UN PREŢ MAI MARE DECÂT DACĂ AR FI CUMPĂRAT ÎNTR-UN COMPLEX CONSTRUIT ÎN ULTIMII DOI ANI“, spune Andreea Comşa, managing director la Premier Estate, companie de consultanţă şi vânzări asistate specializată în imobiliare. Firma este partener exclusiv al Euro Insol, cu activităţi în domeniul insolvenţei, ce administrează active în valoare de 6 miliarde de euro.

    Premier Estate este reprezentantul exclusiv de vânzări pentru Asmita Gardens, Ibiza Sol şi Citadella Titan, proiecte imobiliare aflate în insolvenţă. În plus, a început recent o colaborare cu Astika Akinita, compania care administrează ansamblurile Doamna Ghica Plaza şi Green Vista Residence.

    Apetitul pentru achiziţia de locuinţe s-a îmbunătăţit şi graţie costurilor de finanţare. În vară, cel mai ieftin credit imobiliar standard în lei a ajuns să afişeze o dobândă efectivă de 5,5% pe an, în timp ce la euro costul minim era de 6% pe an. Creditele imobiliare în lei le-au egalizat pe cele în euro ca nivel al costului efectiv în primăvară, pe fondul ajustării preţului împrumuturilor la evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară, ajunse la minime istorice datorită procesului de relaxare monetară derulat de BNR şi a lichidităţii excedentare din sistemul bancar. Dobânzile medii la creditele imobiliare în lei şi euro s-au mişcat în jurul a 5,5% pe an în perioada martie-mai, potrivit datelor BNR, dar ofertele existente pe piaţă încă din vară sugerează o lărgire a ecartului de dobândă, în favoarea împrumuturilor în lei. La un credit în lei cu o dobândă efectivă de 5,53% pe an, rata lunară este sub 1.000 de lei pentru un credit de 178.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) acordat pe o perioadă de 30 de ani.

    ”Resimţim din 2013 o piaţă în creştere; numărul interacţiunilor cu potenţialii cumpărători, precum şi cel al tranzacţiilor a crescut în 2013 cu 25% faţă de 2012„, declară Alina Necula, head of marketing & sales în cadrul Adama. Dezvoltatorul a construit până acum 1.650 de apartamente (din care a vândut peste 1.100) şi câteva zeci de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale şi de birouri.

    Despre proiectele în insolvenţă pe care le administrează, Andreea Comşa spune că firma poate înlesni accesul la dobânzi preferenţiale la creditele oferite de băncile finanţatoare ale proiectelor. Concret, ”cele mai bune dobânzi pentru finanţarea achiziţiei unui apartament în Asmita Gardens, Ibiza Sol sau Citadella Titan sunt de 5,17% pe an (2,5% + ROBOR 3M) pentru creditele în lei şi 4,514% pe an (4,2% + EURIBOR 3M) pentru creditele în euro„, declară Comşa. Ea afirmă că aceste dobânzi preferenţiale contribuie la creşterea interesului de achiziţie din partea potenţialilor clienţi. Există şi varianta ratelor plătite direct la dezvoltator, cu dobândă zero.

    Cu alte cuvinte, dezvoltatorii fac tot posibilul să-şi vândă marfa, chiar dacă pentru asta au fost nevoiţi să reducă şi preţurile, în prezent la jumătate faţă de cele practicate cu şase-şapte ani în urmă. ”Preţurile apartamentelor au scăzut deoarece doar pe această premisă a putut fi gândit un plan de reorganizare, pe nevoia de adaptare la piaţa actuală„, afirmă Comşa. Dacă înaintea crizei preţurile pentru apartamente din proiecte ca Asmita Gardens, Ibiza Sol şi Citadella Titan se plasau în jurul a 1.800 – 2.000 euro/mp, acum acestea s-au înjumătăţit.

    Premier Estate are acum în portofoliu 650 de apartamente în complexuri imobiliare aflate în insolvenţă, în procedură de reorganizare judiciară. Firma a vândut anul trecut 102 apartamente aflate în insolvenţă atât în Capitală (Asmita Gardens), cât şi în afara sa (Ibiza Sol din Pipera). În prima jumătate a anului, în Ibiza Sol, situat în zona de nord a Capitalei, lângă Şcoala Americană, au fost vândute 21 de locuinţe, în valoare de circa 2,5 milioane de euro, ”un record absolut, depăşind în volum şi valoare de trei ori rezultatele înregistrate în 2008, înainte de criză„, afirmă Comşa. Chiar şi aşa, mai mult de jumătate din cele 304 locuinţe din cele 14 clădiri structurate pe trei etaje sunt nevândute.