BusinessMagazin

Tag: grup

  • Un clujean de 38 de ani a construit o afacere de 5 milioane de euro cu 300 de angajaţi şi birouri în două ţări

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc uşoară, şi a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

    “În cel mai pesimist caz, creşterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri şi să creştem cu 25% numărul de angajaţi (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiş, director executiv al Active Power Solutions. Grupul are acum circa 300 de angajaţi şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

    Absolvent al Facultăţii de Calculatoare de la Cluj (1999), Chiş a lucrat vreme de doi ani şi jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziţii şi funcţii, de la agent de vânzări la director tehnic, programator sau project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA. Un bun prieten îi spusese că pleacă în Statele Unite peste două săptămâni şi s-a hotărât brusc să-l însoţească. În numai două săptămâni, înaintea plecării, în cadrul programului Work & Travel, a găsit o slujbă trimiţând câteva mailuri şi susţinând un interviu telefonic. „Nici bani de bilet nu aveam, am împrumutat. A fost o experienţă interesantă“, povesteşte el acum despre aventura în SUA, unde vreme de patru luni a trecut prin tot felul de joburi, de la muncă necalificată până la domeniul în care profesa deja în ţara natală.

    Nu şi-a dorit însă să rămână acolo, deşi ocazia se ivise, iar la revenirea în ţară a vrut să se întoarcă la acelaşi loc de muncă de unde plecase. Un alt prieten primise pe parcursul celor patru luni cât Chiş fusese plecat o mărire de salariu de 20%, iar clujeanul voia să fie remunerat la fel, dar managerul i-a spus că nu are cum. A replicat atunci că în acele condiţii nu doreşte să rămână, pentru că valoarea sa ca angajat era aceeaşi, chiar dacă argumentul angajatorului fusese că suma se lega nu doar de valoare, ci şi de constanţa la locul de muncă. „În momentul re-spectiv nu am înţeles despre ce este vorba, şi când am ieşit din birou am spus că o să fac o firmă care să fie mai mare decât aceea“, îşi aminteşte antreprenorul. Şi aşa a şi fost.

    „Am început firma fără să ştiu de unde să o apuc, ştiam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta acelaşi lucru care îl făceam şi ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluţii pentru client, de la ERP şi CRM până la aplicaţii complexe în domeniul financiar.“ Fără să aibă bani, îi era clar că trebuie să găsească rapid un client, dar nu ştia legislaţie, aspecte financi-are sau contabile. În primele două-trei luni a stat acasă şi s-a jucat, încercând să se liniştească şi să găsească o variantă de acţiune, iar la un moment a venit un prieten care i-a spus că are un client cu o imprimantă stricată, căreia nu reuşea să-i dea de cap.

    „Am mers şi am stat două sau trei zile până am înţeles ce nu funcţiona, dar nu ştiam cu cine am de-a face, cine e cli-entul respectiv, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari firme de arhitectură din Transilvania şi care a devenit primul cli-ent.“ Arhitecţii au fost plăcut surprinşi, dat fiind că imprimanta era scumpă, costa în jur de 50.000 de euro, şi nici măcar firma care le-o vânduse nu reuşise să o repare. „Cei doi asociaţi ai firmei au fost aşa entuziasmaţi încât mi-au propus să rămân“, povesteşte Chiş despre începuturile sale ca antreprenor. A început să le configureze calculatoarele, să lucreze la reţea, să facă mici aplicaţii de soft. „Emoţionant a fost momentul în care mi-au spus: «Cătălin, cred că e momentul să facturezi»“. Lucra deja de două luni, timp în care nu luase niciun ban, şi îşi aminteşte că nu avea nici măcar bani de transport, motiv pentru care mergea pe jos 4-5 km; „stăteam până dimineaţa cu unul dintre ei, alt workaholic, şi dimineaţa la 5 mergeam pe jos acasă, că nu aveam 3, 5 sau 7 lei să iau taxiul“. Surprins a fost şi pentru că i-au întors factura, spunându-i să dubleze suma, de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru două luni. „Mi s-a părut foarte mult. De acolo am început totul.“

    Şi al doilea client are o poveste. Primea deja bani constant de la firma de arhitectură „şi am început să prind încredere în mine, că ceea ce fac e bine şi munca mea e apreciată“. Într-o zi, negocia cumpărarea unui calculator şi lângă el era un domn care voia să cumpere mai multe calculatoare, pentru o reţea. L-a auzit ce vorbeşte şi, încredinţat fiind că poate să lucreze pentru el, l-a aşteptat afară, i-a dat o carte de vizită şi i-a spus: „Cred că te pot ajuta“. Mai făcuse în facultate proiecte similare, „iar pentru el am făcut o reţea de calculatoare într-un internet cafe din oraşul natal“; au urmat apoi şi alte spaţii, iar antrepre-norul a găsit mai uşor clienţi şi proiecte.

    În martie 2001, la câteva luni de la începerea colaborării cu firma de arhitectură, a angajat primul om, iar cifra de afaceri din primul an a fost cam 1,7 milioane de lei. „Un an mai târziu depăşea deja 3 milioane de lei. E relativ simplu să creşti când ai o bază mică“, argumentează antreprenorul, al cărui grup de firme a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 12 ori mai mare decât în primul an de activitate.

  • Jean-Franҫois Fallacher părăseşte Orange România începând cu 1 mai. Liudmila Climoc, CEO Orange Moldova, va prelua conducerea companiei

    Orange România a anunţat astăzi o serie de schimbări în structura echipei de top management, ce fac parte dintr-un plan mai larg de evoluţie creat de Gervais Pellissier, deputy CEO şi Executive Director al regiunii europene a grupului Orange. 
     
    Astfel, Jean-Franҫois Fallacher îşi încheie mandatul ca Chief Executive Officer al Orange România şi dă curs unor noi oportunităţi la Orange Polonia. În acelaşi timp, grupul Orange o numeşte pe Liudmila Climoc, în prezent Chief Executive Officer la Orange Moldova, în rolul de CEO al Orange România. Julien Ducarroz, care deţine acum poziţia de Chief Commercial Officer la Orange România, este numit CEO al Orange Moldova. Aceste schimbări vor intra in vigoare de la 1 mai 2016.
     
     
    Liudmila Climoc are o experienţă extinsă în domeniul telecomunicaţiilor, obţinută de-a lungul celor 19 ani petrecuţi în această industrie. Şi-a început cariera la Orange Moldova, unde a condus numeroase proiecte şi lansări comerciale importante. În 2008, Liudmila a fost promovată din poziţia de Chief Sales Officer în cea de Chief Executive Officer. Sub conducerea sa, compania şi-a dublat baza de clienţi, la peste 2,6 milioane de clienţi astăzi, consolidând astfel leadership-ul puternic al Orange în Moldova, cu o cotă de piaţă de 57% din sectorul de mobil. Suporter pasionat al noilor tehnologii de comunicare şi o susţinătoare constantă a inovaţiei, Liudmila a asigurat într-un mod remarcabil conducerea pe plan tehnologic şi pe planul inovaţiilor a Orange în Moldova, unde are în palmares 2 premiere în industrie – lansarea HD Voice şi HD Voice Internaţional pentru mobil, înainte ca acestea să fie adoptate la scară largă în restul Europei.
     
    “Este o mare onoare pentru mine să devin CEO al Orange România, operatorul numărul 1 în telecomunicaţii mobile din această ţară, şi să mă alătur echipei remarcabile şi atât de dinamice de profesionişti. Orange România va continua să aibă toată atenţia îndreptată către client, oferindu-le celor peste 10 milioane de utilizatori o experienţă de neegalat, prin intermediul serviciilor de cea mai bună calitate şi al celor mai utile inovaţii.” a spus Liudmila Climoc, viitorul CEO al Orange România.
     

  • Royal Computers a ajuns la afaceri de 14 milioane de euro în 2015

    Distribuitorul de hardware Royal Computers a depasit in 2015 cifra de afaceri de 62,5 milioane lei (circa 14 milioane de euro), potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „In cei 10 ani de activitate, am reusit sa ne mentainem pe un trend crescator, indiferent de contextul economic. Deocamdata nu avem acelasi ritm de crestere cu cel dinaintea crizei, cand dinamica pietei era cu totul alta, dar suntem multumiti de rezultatele inregistrate. In anul 2015  ne-am axat mai mult pe dezvoltarea brandurilor proprii: Spacer, Iggy, Cameleon (printing – cartuse compatibile), branduri ce au inregistrat in 2015 o pondere de 7% in cifra noastra de afaceri in crestere cu 50% fata de   anul precedent. Prin  lansarea brandului Cameleon, de la finele anului trecut, intram si pe segmentul de printing. Tot in 2015 am incheiat parteneriatul de distributie  pe monitoarele Philips si AOC.  Preconizam ca acest parteneriat ne va genera un rulaj de peste 6 milioane lei in acest an. In 2016, targetam o crestere a afacerilor cu 15-17%, cu 5% peste evolutia prognozata a pietei de profil”, declara Catalin Onea – Managing Partner Royal Computers.

    Royal Computers este parte a grupul Alliance – Royal.  Grupul activeaza cu succes de 15 ani pe piata de import, distributie si retail IT, apropiindu-se de o cifra de afaceri de 100 milioane lei. Royal Computers are ca  parteneri strategici producatori precum Tp-link, Adata, Genius, Cooler Master, Case Logic & Thule (distribuite exclusiv prin Royal Computers), A4tech, Asrock, Biostar, Cellular Line, Compro, DeepCool, Delux, Edifier (distribuit exclusiv prin Royal Computers), Fortron, Gembird, Kensigton, Logilink, Mustek, Philips & AOC, Sapphire, Sinox, Socomec, Sparkle, Spire, Tenda (pentru care Royal este unic distribuitor pe Romania), Zeppelin, Zyxel.

     

              

  • Cine este “milionarul invizibil” care cumpără liderul pieţei locale de lactate

     Lactalis, care are în România brandul LaDorna din 2008, a semnat în 27 ianuarie un acord cu acţionarii majoritari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea companiei. Albalact este liderul pieţei locale de lactate. În România, grupul LaDorna deţinut de Lactalis nu este în top cinci.

    Emmanuel Besnier a condus o politică de achiziţii extrem de agresivă în urma căreia Lactalis a devenit cel mai mare producător de lactate din lume, cu afaceri de 17 mld. euro, peste 60.000 de angajaţi şi 200 de fabrici. Lactalis este şi al 15-lea cel mai mare grup de agrobusiness din lume, cu 61% din business venind din Europa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • „Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice!”/ de Lucian Vasilescu

     Până acum un an nici nu ştiam că există o publicaţie pe care o cheamă „Charlie Hebdo”. Am aflat despre existenţa ei la 7 ianuarie 2015, când, la Paris, sediul redacţiei a fost atacat de un grup de fundamentalişti islamici. Atentatul s-a soldat cu 12 morţi şi tot atâţia răniţi. Nimic, dar absolut nimic nu poate justifica o asemenea oroare.

    Nici măcar faptul că umoriştii şi caricaturiştii de la „Charlie Hebdo” îşi făceau un titlu de glorie din a-l prezenta/înfăţişa pe profetul Mahomed în ipostaze greu (şi stânjenitor) de descris în cuvinte. Asta în numele „libertăţii presei, al „libertăţii de exprimare” şi al altor „libertăţi”. S-a discutat/scris mult pe acest subiect, unii au încercat să demonstreze că „libertatea” este nelimitată, alţii au pledat pentru limitarea acesteia din interior, din ceea ce, în limbaj comun, se numeşte bun-simţ. Oricum, repet: nimic nu poate justifica asasinarea unor oameni, fie că aceştia călăresc pe calul bunului-simţ, fie că-l sar.

    Acum, o altă ştire mă lasă bouche bée: cu prilejul vizitei pe care preşedintele Iranului a efectuat-o în Italia, statuile nud expuse într-un muzeu din Roma, muzeu pe care liderul iranian urma să îl viziteze, au fost acoperite, vârâte în cutii, astfel încât goliciunile antice să nu-l ofenseze pe oaspete.

    Între cele două atitudini, cea a caricaturiştilor de la „Charlie…” şi cea a italienilor care au pus pamperşi statuilor, nu este, din punctul meu de vedere, nicio diferenţă. Pe româneşte, ele sunt ca o săritură „din lac în puţ”.

    Normalitatea, cel puţin aşa cred eu, este la egală distanţă de cele două „abordări” şi anume acolo unde nici nu-mi bat joc de tine şi de lucrurile în care crezi tu, dar nici nu-mi cer scuze, stânjenit, pentru că exist şi pentru că sunt diferit de tine. Nici nu te iau la palme dar nici nu aştepta să-mi trag palme de unul singur. E şi simplu, cred, şi uşor de înţeles.

    Cu toate astea…

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai mare producător român de lactate se vinde gigantului francez Lactalis, într-o tranzacţie şoc la începutul anului

    Acţionarii Albalact Alba Iulia, cea mai mare companie locală din industira laptelui, au încheiat un acord cu grupul francez Lactalis, în urma căruia producătorul din Alba Iulia va fi preluat de către grupul francez.

    Este a doua mişcare importantă pe care o face Lactalis în România după ce grupul a cumpărat brandul LaDorna de la Jean Valvis în 2008.

    Acţionarii majoritari ai Albalact sunt Raul Ciurtin, Lorena Ciurtin, Crisware Holding, Croniar Holding şi RC 2, iar contractul parafat ieri între acţionarii Albalact şi Lactalis va ajunge la Consiliul Concurenţei, urmând ca Lactalis să facă o ofertă publică de preluare a 100% din acţiunile Albalact.

    “Lactalis a încheiat un contract cu acţionarii vânzători care deţin cumulat 70,3% din capitalul social al Albalact având drept obiectiv dobândirea tuturor acţiunilor deţinute de acţionarii vânzători”, se arată în comunicatul Albalact.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Happy Tour a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 94 de milioane de euro

    Happy Tour Group a înregistrat o cifră de afaceri de 94 milioane de euro în 2015, în creştere faţă de 2014, menţinând trendul ascendent înregistrat în ultimii ani, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    Faţă de 2014, numărul clienţilor business ai grupului s-a majorat cu 23%, Happy Tour fiind furnizorul de servicii de călătorie al multor companii importante din domenii precum comunicaţii, retail, energie, FMCG, auto, agricultură etc. Segmentul de business travel, desfăşurat prin agenţia de turism Happy Tour, reprezintă o parte semnificativă a activităţii grupului în România şi va continua să fie, şi în 2016, motorul afacerilor, după ce a crescut anul trecut cu 16% faţă de 2014. În partea a doua a anului 2015, grupul a decis majorarea capitalului social al Happy Tour, la peste 3 milioane de euro. În ultimii ani, Happy Tour Group a investit milioane de euro în technologie, aplicabilă turistului de business dar şi celui de leisure, lucru care a avut o contribuiţie semnificativă în creşterea afacerii. ”Ne-am dezvoltat business-ul bazându-ne pe tehnologie de ultimă oră, în care am investit milioane de euro. Ne-am dorit să răspundem celor mai complexe nevoi de călătorie ale turiştilor noştri, fie că vorbim de angajaţii din companii sau oamenii care-şi organizează vacanţele prin intermediul grupului nostru. Clienţii noştri sunt în centrul întregii activităţi a companiei”, spune Javier Garcia del Valle, CEO-ul companiei.

    În ceea ce priveşte turiştii de leisure, numărul acestora a fost cu 20% mai mare decât în 2014,  cei mai mulţi alegând destinaţii precum Turcia, Grecia şi Spania. Charterele efectuate de turoperatorul gruplui, Prestige Tours, au înregistrat în 2015 un grad de ocupare de 93%.

    De asemenea, rezervările online în cadrul grupului au crescut în 2015 cu peste 250%, estimările pentru anul în curs vizând o majorare de câteva zeci de procente.

    Happy Tour Group este cel mai mare grup de turism din România, cu afaceri exclusiv în turism. Din grup fac parte Happy Tour, agenţia de turism online Paravion şi turoperatorul Prestige Tours. La nivel naţional, grupul are peste 84 agenţii afiliate Happy Tour. În prezent, Happy Tour Group are aproximativ 160 de angajaţi. Happy Tour Group este afiliat FCm Travel Solutions.

     

  • Povestea omului care a construit un imperiu al cafelei de 800 mil. euro

    Buona ciara!!!“, spune cu un zâmbet larg pe faţă în timp ce-şi scoate pălăria care-i proteja părul argintiu. Dă mâna cu toată lumea adunată în cafeneaua-gelaterie-restaurant, cu chelneri şi cu jurnalişti, cu directori şi cu oameni de afaceri. Are 67 de ani. Este reprezentantul celei de-a treia generaţii a unui imperiu al cafelei. Este Massimo Zanetti, italianul de aproape 800 de milioane de euro, din spatele grupului cu acelaşi nume sub „pălăria“ căruia se află branduri precum Segafredo, iar acesta este noul pariu al unui om prin venele căruia curge mai întâi reducţie de ristretto, abia apoi sânge.

    „Eu vorbesc în italiană pentru că ştiu că mulţi dintre voi înţe­legeţi“, spune Massi­mo Za­netti, venit la Timi­şoara la început de decembrie pentru a lansa un nou concept care se va alătura celor aproape 400 de cafenele pe care grupul le are la nivel global.

    Massimo Zanetti Beverage Group este o structură implicată în toate ramurile industriei de cafea, de la producţie, la ceaşcă, iar acum testează pentru prima dată pe piaţa locală un proiect-pilot prin care cafeneaua se schimbă în gelaterie şi în restaurant cu specific italian.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Faţa întunecată a socialismului – GALERIE FOTO

    Vladimir Solovev este fotograf, iar în anii 80 ai secolului trecut a făcut parte din faimosul grup de creaţie Triva, desfiinţat, din motive politice. Fotografiile lui Solovev din acea perioadă sunt un bun răspuns pentru orice nostalgii ar isca epoca actuală. Întrebat dacă ar mai vrea să trăiască în URSS din nou, fotograful a răspuns: “Cine vrea să calce de două ori pe aceeaşi greblă?”.

    O galerie foto despre viaţa cotidiană din acele vremuri.

  • Strategie pentru creştere de doi digiţi

    Luxoft România a dezvoltat în mod tradiţional linia de afaceri telecom. Treptat însă, pe măsură ce diverse pieţe s-au dezvoltat, Luxoft şi-a diversificat competenţele, astfel că acum, alături de telecom, dezvoltăm proiecte de anvergură şi pentru clienţi din domeniile auto şi financiar“, spune Bogdan Pelinescu, managing director al Luxoft România. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 143 de milioane de lei, faţă de 103 milioane de lei în 2013, cu un profit de 17,8 milioane de lei, cu 932 de angajaţi.

    Acum, numărul angajaţilor se apropie de 1.600, iar Pelinescu spune că rezultatele anului trecut reprezintă „un pas înainte în ceea ce priveşte indicatorii de business“. Compania este prezentă pe piaţa românească din 2008, când a preluat ITC Networks, una dintre cele mai mari şi mai vechi companii de software de telecomunicaţii de pe piaţa locală. În 2009 firma avea 452 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, iar în şapte ani compania şi-a sporit veniturile de circa trei ori. Numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval de 3,5 ori. „Numai în ultimul an am angajat peste 500 de membri, ceea ce ne face unul dintre cei mai activi angajatori în IT. Pentru noi, principala provocare rămâne aceea de a găsi acei candidaţi care să lucreze pe o tehnologie specifică şi să aibă cunoştinţe în alte domenii, precum bancar sau economie“, mai spune Pelinescu.

    El adaugă că Luxoft are constant nevoie de profesionişti IT, programatori, specialişti în asigurarea calitatii, iar compania angajează permanent atât seniori, cât şi tineri, la început de drum. „Credem că este esenţial să avem persoana potrivită, la locul potrivit, în momentul potrivit, de aceea punem accent pe procesul de recrutare. În cazul nostru, acesta include mai multe etape şi necesită o cooperare strânsă cu aplicanţii pentru o perioadă de timp“, mai spune Pelinescu. Tot el argumentează şi că acum proiectele la care lucrează echipele Luxoft sunt în industrii de top, de pildă financiar, telecom şi auto. În proiectele pentru Avaya, o companie americană din domeniul telecomunicaţiilor, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2014, sunt implicaţi mai mult de 350 de oameni în acest moment, spune Pelinescu. Printre cei mai mari clienţi pentru care Luxoft România dezvoltă soluţii software se mai numără gigantul bancar elveţian UBS, cu venituri de peste 25 de miliarde de euro în 2014, Harman, companie americană din domeniul electronicii, cu venituri de 6,4 miliarde de dolari în 2015, Deutsche Bank şi Continental.

    Luxoft mizează şi pe faptul că angajaţii companiei din România pot aplica pentru locuri de muncă din alte ţări, astfel ajungând să lucreze la proiecte cu expunere internaţională. „Bineînţeles că ne actualizăm permanent şi oferta financiară, astfel încât să ne situăm la nivelul pieţei“, spune Pelinescu.

    IT-ul este domeniu cel mai efervescent din punctul de vedere al cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi a avut o evoluţie atipică chiar şi în perioada de după 2008, când salariile au continuat să crească, iar companiile se luptă să recuruteze şi să menţină angajaţii. Previziunile făcute de specialiştii din domeniul recrutărilor indică IT&C ca vedetă a pieţei muncii şi anul acesta, atât în ce priveşte numărul de locuri de muncă, cât şi veniturile salariale. Pentru poziţiile de suport IT, plaja veniturilor salariale începe de la 3.300 de lei şi ajunge la 18.400 de lei brut, variind în funcţie de experienţă, complexitatea proiectelor şi nivelul de iniţiativă proprie. Pe piaţa românească există în permanenţă în jur de 3.000 de locuri de muncă disponibile în acest domeniu, conform studiului IT&C Talent Map Romania 2015, realizat de Brainspotting, una dintre cele mai mari companii din România specializată în restructurări în domeniul tehnologiei. Acelaşi studio mai arată şi că, în momentul în care anunţă că vor să plece la un alt loc de muncă, un sfert dintre angajaţi primesc o contraofertă din partea companiei la care lucrează.