Tag: cheltuieli

  • Vorba lui Jeffrey Franks: operatia a reusit

    Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost in
    suma de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, in termeni nominali,
    fata de anul precedent, conform Ministerului Finantelor. Cresterea
    incasarilor s-a inregistrat in principal la impozitele pe bunuri si
    servicii, respectiv TVA (+14,3%) si accize (+11,5%), precum si la
    venituri nefiscale (+18,5%). Discrepantele fata de anul precedent,
    desi pe o tendinta descendenta, au inregistrat valori importante la
    impozitul pe venit (- 3,2%), impozitul pe profit (- 4,9%), si
    contributii de asigurari sociale (- 4,5%). Sumele primite de la
    Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au inregistrat o
    crestere cu 181% fata de aceeasi perioada a anului precedent,
    respectiv 5,4 miliarde lei fata de 1,9 miliarde lei.

    Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 201,9
    miliarde lei, au crescut in termeni nominali cu 4,2% fata de anul
    precedent. Cresterea s-a inregistrat in principal la proiectele cu
    finantare UE (+170%), dobanzi (+20%) ca urmare a finantarii
    deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti, asistenta
    sociala (+7,3%) ca urmare a cresterii cheltuielilor cu ajutorul de
    somaj. Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 5,2% fata
    de anul 2009, in principal ca urmare a majorarii cheltuielilor
    bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
    pentru plata arieratelor. Cheltuielile de personal au fost mai mici
    cu 8,6% fata de anul precedent, iar cheltuielile pentru investitii
    care includ cheltuielile de capital, precum si programe de
    dezvoltare finantate din surse interne si externe au fost de 33,7
    miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB.

    In schimb, cifra arieratelor ajunse la plata confirma
    constatarile repetate ale FMI ca la acest capitol statul ramane
    mereu in urma. ANAF a anuntat ca a restituit TVA in valoare de 557
    de milioane de lei la 24 ianuarie, iar pentru 28 ianuarie a fost
    programata o a doua transa, de 556,5 milioane, astfel incat
    restituirile vor ajunge la 1,359,4 miliarde de lei, ceea ce
    inseamna cea mai mare valoare a lichidarilor de arierate anuntate
    pana acum de fisc. Institutia a informat ca in selectia lunii
    ianuarie au fost cuprinse in ordinea vechimii toate deconturile de
    TVA, solutionandu-se prin restituire deconturile a caror vechime
    era de pana la data de 3 decembrie 2010.

  • Pretul benzinei. Ce distanta parcurg cu masina un roman, un grec si un francez, dintr-un salariu minim

    Combinatia dintre salariile mici si preturile carburantilor
    apropiate de media europeana plaseaza romanii printre cetatenii UE
    cu cea mai scazuta mobilitate. Astfel, un roman care este remunerat
    cu un salariu minim(echivalentul a 141,6 euro) poate cumpara cu
    intregul venit numai 122 de litri de benzina, potrivit calculelor
    gandul. O cantitate insuficienta pentru a parcurge distanta dintre
    Bucuresti si Roma, cu o masina al carui consum mediu este de zece
    litri la suta de kilometri. Un polonez, caruia statul ii garanteaza
    un salariu minim de 320,8 euro(din care poate cumpara 258 de litri
    de benzina), parcurge acelasi itinerariu dus, dar si intors.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum s-au cheltuit degeaba 18 milioane de lei cu evaluarea universitatilor

    Dupa patru ani in care statul roman a pompat peste 18 milioane
    de lei pentru evaluarea institutionala a universitatilor prin
    Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior
    (ARACIS), ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, arunca la cos
    rezultatele respectivei institutii, apeland la agentiile din
    strainatate. Masura a fost inclusa in noua lege a Educatiei si a
    fost anuntata chiar de catre seful statului, in ziua promulgarii
    actului normativ.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Numarul romanilor care au petrecut Revelionul in tara a scazut cu 18%, banii cheltuiti cu 40%

    In ceea ce priveste romanii care au mers in destinatii externe,
    numarul acestora s-a redus cu 20,2%, la 8.370 de turisti, iar suma
    totala cheltuita a fost cu 15,2% mai mica, respectiv 4,1 milioane
    de euro. “In turismul intern tarifele au scazut cu 20-25% fata de
    anul trecut, in timp ce in turismul extern preturile s-au redus cu
    numai 10%. Cu toate aceste reduceri de tarife, numarul turistilor a
    scazut la nivelul anului 2004. Cauzele principale au fost perioada
    scurta de concediu din acest an, scaderea puterii de cumparare si
    tarifele inca mari fata de castigurile romanilor, precum si
    dezvoltarea programelor artistice de Revelion in piete publice”, se
    arata in materialul transmis de Federatia Patronatelor din Turismul
    Romanesc (FPTR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Cele mai mari investitii ale anului

    Daca in anii de crestere accelerata a economiei, comerciantii se
    intreceau in a deschide noi si noi magazine, 2010 este un an in
    care cele mai multe retele au apasat pedala de frana. Sunt insa
    companii care profita chiar acum de moment. Dedeman, reteaua de
    bricolaj dezvoltata de omul de afaceri Dragos Paval, ajunge anul
    acesta cel mai mare comerciant roman. Compania a mizat tocmai in
    vreme de criza pe extindere, deschizand anul acesta cinci noi
    spatii (cu un buget de peste 50 mil. euro), dupa ce anul trecut a
    inaugurat alte patru magazine. Cora, care are o istorie de peste
    opt ani pe piata locala, este un alt exemplu de companie care a
    declansat in 2010 ofensiva extinderii: la finalul anului trecut
    avea doar trei magazine, iar anul acesta a mai deschis trei.

    Aproape toate retelele au deschis spatii in acest an si chiar
    daca fata de alti ani investitiile sunt mai reduse, franarea este
    conexata in cele mai multe cazuri si de faptul ca nu mai aveau o
    nevoie acuta de noi magazine. Tot in comert a identificat si
    miliardarul Dinu Patriciu o nisa de exploatat: magazinele de
    proximitate, segment in care a pompat in jur de 100 mil. euro
    pentru deschiderea a peste 100 de Mic.ro. Patriciu a plusat la
    capitolul investitii in 2010 si a intrat in forta si pe piata de
    pariuri sportive, deschizand pana in prezent agentii Bet Arena in
    37 de judete din tara.


    Imobiliarele detin trei pozitii in clasamentul celor mai mari
    investitii finalizate in acest an. Trei malluri – Sun Plaza, Gold
    Plaza Baia Mare si Atrium Center – si-au deschis portile in acest
    an. In ciuda faptului ca imobiliarele au fost grav afectate de
    criza, sunt cel putin zece proiecte incepute in 2010 ale caror
    investitii cumulate depasesc 1 miliard de euro. Cu titlul de
    exemplu: Cora cu complex comercial la Constanta (100 mil. euro),
    proiectul Maritimo Constanta (140 mil. euro), Palas Iasi (260 mil.
    euro), Victoria City Center (150 mil. euro).

    Partea leului revine domeniul energetic. CEZ construieste in
    Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere
    instalata de 600 MW, aproximativ dublul capacitatii instalate a
    celui mai mare parc operational din prezent (parcul eolian
    Whitelee, Scotia). Proiectul are o valoare de 1,1 mld. euro, iar
    prima faza a acestuia este plasata la Fantanele – 139 turbine. Cel
    mai mare investitor din acest an este Petrom, care a avut un buget
    de investitii de 1,5 miliarde de euro – 50% pentru explorare si
    productie, 25% pentru centrala pe gaz de la Brazi, 18% pentru
    rafinaria Petrobrazi, iar 7% pentru Petrom City si alte investitii
    corporate. Intre cei mai mari investitori se numara Ford Motor
    Company, cu un buget de 200 milioane de euro in cadrul uzinei de la
    Craiova, adica aproape o treime din totalul tintei de 675 milioane
    de euro la care s-a angajat.


    Banii pompati de Ford in fabrica de la Craiova sunt importanti
    mai cu seama din prisma investitiilor in lant pe care le genereaza,
    numarul de furnizori ai companiei ajungand deja la 20. Chiar daca
    2010 a fost un an in care companiile mai degraba au asteptat
    semnale pozitive pentru a croi bugete de investitii, sunt o serie
    intreaga de companii, din cele mai variate domenii, care n-au batut
    pasul pe loc. Spre exemplu, operatorul suedez de servicii medicale
    private Medicover a deschis un laborator regional in urma unei
    investitii de 10 mil. euro; AdePlast a pompat 0,6 mil. euro in
    fabrica din Ploiesti si un milion de euro pentru circa 120 de
    masini de colorat pentru distribuitorii locali ai companiei.

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • Retrospectiva 2010 – Ce a facut Guvernul: masuri si efecte

    CRONOLOGIA MASURILOR DECISE ANUL ACESTA

    @ Majorarea accizelor la tutun, alcool, benzina si motorina
    (01.01.2011) – Obiectiv: Cresterea incasarilor bugetare din accize
    de la 17,4 mld. lei la 18,4 mld. lei

    @ Lansarea lucrarilor pentru constructia a circa 290 km autostrazi
    (01.01.2011) – Obiectiv: Investitii de 2,5 mld. euro, 2/3 din suma
    fiind fonduri europene

    @ Unificarea declaratiilor fiscale (01.01.2011) – Obiectiv:
    Posibilitatea ca firmele sa-si poata depune la ANAF declaratiile
    fiscale intr-un singur loc si in format electronic

    @ Adoptarea legii unice a salarizarii, a legii bugetului si a legii
    pensiilor (dec.2010) – Obiectiv: Satisfacerea angajamentelor in
    acest sens catre FMI, drept conditie pentru eliberarea urmatoarei
    transe de credit (cca 850 mil. euro)

    @ Majorarea cu 3,3% a CASS, impozitarea cu 5,5% a pensiilor mai
    mari de 740 lei/lunar (06.12.2010) – Obiectiv: 2.067.764 de
    contribuabili in plus la sistemul de sanatate

    @ Recalcularea pensiilor speciale – Suspendata in justitie

    @ Stimularea antreprenoriatului in randul tinerilor cu varste pana
    in 35 de ani – Obiectiv: Acordarea de fonduri nerambursabile de
    pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului
    de afaceri. Oferirea de garantii prin Fondul National de Garantare
    pentru pana la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult
    de 80.000 euro. Noul angajator este scutit de la plata CAS pentru
    maximum 4 angajati. Programul a fost insa amanat, dupa discutii cu
    Banca Mondiala

    @ Eliminarea impozitului minim (01.10.2010) – De la aceasta data se
    aplica impozitul pe profit, urmand ca din 2011 sa se aplice impozit
    forfetar

    @ Plata arieratelor din sanatate de 1,9 mld. lei (sep.2010) –
    Guvernul a anuntat FMI ca a achitat restantele, insa la sfarsitul
    lunii octombrie, arieratele din sanatate erau de un miliard de
    lei

    @ Credite cu garantii pentru asociatiile de locatari pentru
    reabilitarea termica a cladirilor de locuit (21.07.2010) – Pana la
    1 noiembrie se reabilitasera 50% din 895 de blocuri, iar Ministerul
    Dezvoltarii Regionale estima o pondere de 85% pana la sfarsitul
    anului

    @ Cresterea impozitului pe dobanzi, impozitarea tichetelor de masa,
    a tichetelor cadou si a unor taxe locale (01.07.2010) – Obiectiv:
    peste 390 mld. lei venituri in plus atrase la bugetul de stat

    @ Cresterea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor in
    sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizatiilor de somaj,
    pentru cresterea copilului si a altor drepturi sociale (01.07.2010)
    – Obiectiv: incadrarea in tinta de deficit bugetar negociata cu
    FMI, de 6,8%

    @ Reducerea cu 50% a consumului de carburanti in institutiile
    publice, interzicerea achizitiei de autoturisme, mobilier si
    birotica, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si
    serviciile ramase de executat pe semestrul II (01.07.2010) –
    Obiectiv: scaderea cheltuielilor de la buget

    @ Capitalizarea suplimentara a Fondului de Garantare pentru IMM cu
    46 mil. euro (23.06.2010) – Pana in august, Fondul a acordat 10.400
    garantii, in valoare de 643 mil. euro

    @ Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai
    multe cladiri si introducerea unei taxe de solidaritate pentru
    veniturile din inchirierea proprietatilor suplimentare (iunie 2010)
    – Obiectiv: cresterea cu 31 milioane de lei a sumelor colectate la
    bugetele locale

    @ Scutirea pe 6 luni de la plata CAS a firmelor care angajeaza
    someri (01.03.2010) – Pana la 30 septembrie, numarul total de
    persoane angajate ca efect al OUG 13 era de 2.635, la 1.686 de
    angajatori beneficiari

    @ Inghetarea valorii punctului de pensie in 2010 si 2011
    (01.01.2010) – Deficitul bugetului de pensii era, la 30.09.2010, cu
    75% mai mic decat la aceeasi data din 2009, de 742 mil. lei.

  • Franks: FMI nu a impus nicio reducere a concediului pentru mame, drept conditie pentru finantare

    Documentul trimis, joi, de seful misiunii FMI in Romania,
    Jeffrey Franks, reprezinta un raspuns la o scrisoarea din 3
    decembrie semnata de Asociatia M.A.M.E., Asociatia Mame pentru
    Mame, Asociatia TATA, La Leche League Romania, Asociatia pentru
    Nasterea Naturala si Alaptare, Asociatia pentru Comunicare
    Non-violenta, precum si de comunitatile online miresici.ro, despre
    copii.com, babycafe.ro si feminism-romania.ro.

    In scrisoarea din 3 decembrie, reprezentantii societatii civile
    au facut un apel la FMI de reconsiderare a pozitiei cu privire la
    relatia dintre misiunea FMI in Romania si masurile vehiculate, la
    acel moment, de Guvernul roman, se arata intr-un comunicat de presa
    de vineri al Asociatiei M.A.M.E.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Ialomitianu: Desi multe voci spun ca guvernul Boc nu are viziune, avem prognozata in 2011 crestere economica de 1,5%

    “In ciuda faptului ca multe voci spun ca guvernul Boc nu are
    viziune, putem spune ca fata de anii 2009 si 2010, in 2011 avem
    prognozata o crestere economica de 1,5%, lucru validat si de
    organismele internationale”, a declarat la Palatul Victoria
    ministrul finantelor, Gheorghe Ialomitianu.

    Bugetul pe 2011 vizeaza reducerea deficitului de la 6,8% la 4,4%
    din PIB, astfel incat pana in 2012 sa se poata ajunge la un deficit
    bugetar de 3%.

    Reduceri sunt prevazute la capitolele cheltuieli curente,
    cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenta sociala, cheltuieli
    cu bunuri si servicii, cheltuieli cu subventiile. In schimb, este
    prevazuta o crestere a cheltuielilor cu investitiile, la 35,1
    miliarde de lei, fata de 33,9 miliarde in 2010. “O sa avem deci, un
    stat care cheltuieste mai putini bani pentru functionare si mai
    multi bani pentru investitii. Mai multi bani pentru investitii, mai
    multi bani pentru cofinantare”, promite Ialomitianu.

    “Guvernul Romaniei se bazeaza in anul 2011 pe o crestere a
    locurilor de munca, desi nu va fi o crestere mare, totusi avem o
    crestere. Vom avea cu 23 de mii de locuri de munca mai mult”,
    sustine ministrul.

    Bugetul prevede o crestere a incasarilor din TVA de la 39 de
    miliarde la 46 de miliarde de lei, respectiv la accize de la 17,4
    miliarde la 18,4 miliarde de lei, prin reducerea evaziunii fiscale
    si majorarea accizelor la tigarete conform programului de aliniere
    fiscala cu UE.

    In privinta bugetului de asigurari sociale, Ialomitianu spune ca
    nici in 2011 nu va fi un buget sustenabil, intrucat se vor
    transfera aici de la bugetul de stat 13,9 miliarde lei, iar pentru
    bugetul de somaj “vom avea o subventie de peste 3 miliarde lei” din
    aceeasi sursa.

    Restrictiile la angajarea in institutiile de stat se vor mentine si
    in 2011, la 7 posturi vacante nefiind permisa decat angajarea unui
    singur salariat.

    Ministrul a explicat si motivele care au determinat cresterea
    fondului de salarii la Ministerul Administratiei si Internelor si
    la Ministerul Apararii Nationale: conform legii unitare a
    pensiilor, militarii sunt obligati sa contribuie la bugetul
    asigurarilor sociale, iar ca sa nu le scada veniturile din cauza
    platii acestor contributii, soldele le-au fost majorate
    corespunzator cu suma datorata drept contributie.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.