BusinessMagazin

Blog

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 22 ianuarie 2014 – VIDEO

  • Purtătorul de cuvânt al CE: Evenimentele din decembrie 2013 din Parlamentul României au pus la îndoială respectarea principiilor cheie

    Gray a fost întrebat, miercuri, în conferinţa de presă în care a przentat Raportul MCV, ce ar trebuie să facă Parlamentul român, care este una dintre instituţiile cele mai criticate în Raport, pentru a-şi demonstra angajamentul de a combate corupţia, conflictul de interese şi hotărârea de a respecta decizile emise de ANI.

    Mark Gray a răspuns precizând că, în ceee ce priveşte Parlamentul, există o serie de aspecte diferite care trebuie luate în calcul şi că este necesar să se privească înspre aspectele care ţin de integritate.

    “Trebuie în mod firesc să privim problemele de integritate. E evident acest lucru. În Raport există o secţiune care se referă specific la Parlament. Ceea ce am analizat noi acolo, dacă privim Statutul, vom constata că e un pas util. S-a introdus o claritate mai mare şi, foarte important, există nişte termene limită”, a spus Gray.

    El a precizat că “peisajul” e încă neclar, ceea ce nu constituie o surpriză.

    “Dar e un peisaj neclar şi acest lucru nu este o surpriză. Veţi vedea în Raport comentarii în legătură cu evenimentele din decembrie 2013. Acestea au scuturat sistemul şi au pus la îndoială respectarea unor principii cheie”, a spus Gray.

    El a precizat că, din acest motiv, Statutul e foarte important, ca şi Codul de conduită, deşi acesta este doar în formă de proiect.

    “Cred că Raportul arată foarte clar că din perspectiva Comisiei toţi sunt egali în faţa legii, acest lucru aplicându-se inclusiv parlamentarilor şi procesului parlamentar”, a spus Gray.

  • Metrorex estimează pierderi de 123 milioane lei în acest an

    Potrivit proiectului de buget pentru 2014, cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 302,7 milioane lei, iar cele cu personalul au un nivel prognozat de 308,3 milioane lei. Cele din urmă includ cheltuieli cu salariile de 209,1 milioane lei şi bonusuri de 13,3 milioane lei.

    Comparativ, bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2013, aprobat prin HG în luna mai a anului trecut, prevedea cheltuielile cu bunuri şi servicii de 275,5 milioane lei şi cheltuieli cu personalul de 303,8 milioane lei.

    Proiectul de buget pentru 2014 include suma de 818.450 lei la rubrica “cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete”.

    Compania care administrează metroul bucureştean estimează cheltuieli pentru investiţii de 729,7 milioane lei în 2014, suma prevăzută în bugetul de anul trecut fiind de 302,4 milioane lei.

    Cel mai important proiect de investiţii derulat de Metrorex, din fonduri bugetare şi comunitare, este construcţia tronsonului de metrou Drumul Taberei-Universitate, parte a Magistralei V, care va fi pus în funcţiune în 2016, cu o întârziere de un an.

    Numărul de angajaţi Metrorex prognozat pentru finele anului trecut a fost de 4.265 salariaţi, nivel păstrat şi în proiectul de buget pentru 2014.

    Un proiect de ordin al ministrului Transporturilor din octombrie prevedea scumpirea tarifelor pentru călătoria cu metroul cu 25%-33%, modificarea nefiind însă pusă în practică până în prezent.

  • România, trasă în jos de corupţie într-un top al celor mai atractive ţări pentru afaceri

    Deşi înregistrează cel mai bun scor din regiune în ceea ce priveşte gradul de integrare în economia globală, România este trasă în jos în top de ceilalţi factori luaţi în calcul în studiul Bloomberg, de la percepţia privind corupţia, fiscalitatea, protejarea dreptirilor de proprietate şi sistemul de contabilitate la infrastructură sau costurile şi procedurile necesare pentru înfiinţarea unei afaceri.

    România devansează Slovenia şi Slovacia, ţări care fac parte din zona euro, în privinţa atractivităţii mediului de afaceri, în principal datorită costului mai scăzut al muncii, potrivit raportului Bloomberg.

    Cea mai atractivă ţară pentru afaceri din Europa de Est şi Asia Centrală este Polonia, datorită expansiunii în ritm accelerat a consumului intern şi îmbunătăţirii infrastructurii.

    Polonia a înregistrat cea mai bună rată de creştere economică din UE în ultimii 5 ani, după declanşarea crizei, şi singurul stat membru care nu a traversat vreo recesiune în această perioadă.

    În pofida progreselor semnificative, Polonia are unul dintre cele mai slabe punctaje în ceea ce priveşte costul, în bani şi timp, al înfiinţării unei afaceri, principalele probleme în acest sens fiind birocraţia şi procedurile juridice complicate.

    Prin absorbţia de fonduri europene, Polonia a investit peste 60 miliarde euro în infrastructura rutieră în ultimii şase ani, proiecte care au contribuit la performanţele economiei, notează Bloomberg.

    Următoarele poziţii în top au revenit Cehiei şi Ungariei, urmate de Cipru, Turcia, Bulgaria, Rusia, România, Croaţia şi Lituania.

  • STS: Dr. Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice. Avionul a fost găsit în zona indicată de STS

    Purtătorul de cuvânt al STS, Adrian Fulea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instituţia pe care o reprezintă a indicat “o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună”.

    “Doctorul Radu Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice, s-a discutat cu apelantul, i s-au cerut datele geografice şi nu a reuşit să le trimită şi să le furnizeze. Epava avionului a fost găsită în zona în care a fost dată harta STS, la marginea zonei respective, în zona indicată de STS. Aria de cerc a fost cu raza de 14-15 kilometri, iar la marginea ei s-a găsit avionul prăbuşit. STS-ul nu a dat două coordonate greşite. A dat o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună. Au fost şapte apeluri (de la pasageri ai avionului -n.r.) de pe două telefoane mobile diferite din două reţele de telefonie diferite şi s-au primit aceleaşi semnale din două celule. Aceleaşi informaţii s-au primit din ambele celule, pentru aceeaşi zonă”, a spus Fulea.

    Potrivit acestuia, STS nu face localizare şi nicio interpretare a datelor.

    “Nu facem nicio interpretare a datelor, datele sunt luate dintr-un sistem informatic, puse pe o hartă şi harta este trimisă inspectoratelor de urgenţă. Interpretarea o face ISU, o face Jandarmeria, ei citesc harta”, a subliniat Adrian Fulea.

    Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

    La bord se aflau patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor – studenta şi doi membri ai echipajului de zbor – pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.

    Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

    Epava avionului şi victimele au fost găsite de un pădurar, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. În zona unde a aterizat forţat avionul a fost trimis şi un elicopter de la SMURD Mureş, însă acesta a fost nevoit să se retragă, din cauza ceţii.

    Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

    STS informa că locul producerii accidentului aviatic a fost stabilit pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, informaţia fiind pusă la dispoziţia instituţiilor ce au participat la operaţiunea de căutare şi salvare.

    “Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare”, se arăta într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

    Pilotul Valentin Ialomiţeanu a afirmat marţi, la Gândul Live, că avionul prăbuşit luni în Apuseni, la bordul căruia efectuase recent un zbor tehnic, era prevăzut cu un sistem ELT (Emergency Locator Transmitter), care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea.

    El a calificat drept “un mare semn de întrebare” problemele în localizarea aparatului, despre care a spus că avea sistem ELT, care merge pe trei frecvenţe şi care porneşte automat în urma unui impact.

    “Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: «Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte»”. El se aude în cască, fiind un piuit continuu, pentru că emite pentru a fi localizat, a explicat Ialomiţeanu.

    “ELT-ul a pornit şi a mers, că el merge până i se termină bateria”, a precizat el. Valentin Ialomiţeanu a apreciat că aeronava ar fi putut fi localizată cu uşurinţă, condiţia fiind ca şi echipele de căutare să aibă o aparatură similară ADF-ului de la bordul avionului, care “poate fi o cutiuţă şi cu ac care să se ducă după frecvenţa respectivă”.

    “ROMTSA trebuia să confirme semnalul ELT şi să spună locul unde se găseşte. Ar fi trebuit să transmită semnalul prin satelit, care să capteze coordonatele şi să le transmită imediat”, a explicat Ialomiţeanu. Ca principiu, el a subliniat că sistemul ELT se declanşează automat, anunţă satelitul, iar apoi este necesară corespondenţa cu satelitul.

    Medicul Radu Zamfir, care a fost externat marţi de la SJU Cluj, a declarat că el a furnizat salvatorilor, prin SMS, coordonatele georgrafice cerute, pe care le-a transmis de pe smartphone prin aplicaţia Google Maps.

    “După prăbuşire, avionul era rupt, aripile rupte, botul rupt. Eram în avion împrăştiaţi. Fiecare a ieşit cum a putut. Primul lucru a fost să sun la 112, am anunţat că ne-am prăbuşit. Mi s-au cerut coordonatele, am coordonatele din telefon. Am folosi un soft de GPS, Google Maps, unde vedeam date despre relief, despre distanţa la care suntem faţă de nişte comune. Le-am dat datele serviciilor de salvare”, a declarat medicul Zamfir.

  • RAPORTUL MCV pentru România – Gray: Există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei

    “Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate”, a afirmat Mark Gray.

    El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal “au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei”.

    Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei.

    Mark Gray a subliniat că trebuie să fie asigurat faptul că legislaţia anticorupţie se aplică tuturor în mod echitabil.

  • Ambasada SUA: Bursa din România este printre cele mai scumpe din cauza comisioanelor ASF şi BVB

    “Accesul pe piaţa de capital din România rămâne dificil. Conform unui studiu recent, deschiderea unui cont de tranzacţionare în România poate dura până la şase luni, în timp ce în cele mai multe dintre ţările dezvoltate din Europa Centrală şi de Est durează câteva ore”, a afirmat Butcher, la ceremonia de deschidere a şedinţei bursiere cu ocazia aniversării a trei ani de la listarea Fondului Proprietatea.

    În plus, diplomatul american a arătat că piaţa de capital din România este printre cele mai scumpe din regiune, din cauza comisioanelor percepute atât de Bursa de Valori BUcureşti, cât şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Comisioanele ridicate practicate de ASF au fost abordate şi de Fondul Monetar Internaţional, iar ultima scrisoare de intenţie stabileşte în mod expres obligaţia instituţiei de a publica şi transparentiza toate costurile şi de a aplica o reaşezare a comisioanelor la niveluri rezonabile, conform practicilor internaţionale.

    În paralel, o companie de consultanţă va face o analiză a organizării instituţiie, iar în urma raportului se va decide o restructurare a instituţiei. Până atunci, s- ademarat o evaluare a salariaţilor ASF, în urma căreia se va decide cine rămâne în instituţie şi pe ce poziţii.

    Însărcinatul cu afaceri al SUA a mai arătat că piaţa de capital nu poate genera singură creşterea economică şi că România are nevoie de investiţii private, atât interne, cât şi investiţii străine directe.

    “Investitorii se vor gândi de două ori înainte să investească aici dacă sunt preocupaţi că guvernul nu acordă importanţă îngrijorării investitorilor sau că se concentrează în primul rând pe obţinerea de venituri la buget, în loc să promoveze dezvoltarea sustenabilă prin legislaţie şi reglementări favorabile investitorilor”, a continuat Butcher.

    Diplomatul american spune că deşi investitorii acţionează sub dictonul “Nimic nu e sigur în această lume, în afară de moarte şi impozite” (Benjamin Franklin), companiile străine care activează în România au învăţat că nici măcar fiscalitatea nu e sigură.

    El a dat ca exemplu taxa pe construcţiile speciale, care a fost publicată în Monitorul Oficial, la doar o zi distanţă după ce proiectul fusese postat pentru dezbatere publică pe pagina de web a Ministerului Finanţelor, fără a avea un studiu de impact privind veniturile bugetare şi cheltuielile companiilor, dintre care multe sunt deţinute chiar de stat.

    Potrivit lui Butcher, noile oferte publice pentru companii din sectorul energetic şi licitaţiile de licenţiere în domeniul petrol şi gaze ar putea avea un efect benefic pentru economie dacă sunt realizate corespunzător.

    “Este însă posibil ca interesul investitorilor să scadă dacă România îşi elaborează strategia energetică într-un mod netransparent, dacă nu aplică eficient codul de guvernare corporativă în toate companiile de stat şi dacă nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii de impact al modificării sistemului de redevenţe”, a adăugat oficialul american.

  • Ponta: Şeful celulei de criză, şeful şi directorul de operaţiuni ROMATSA vor fi demişi. Cer în CSAT demiterea şefului STS

    Motivarea demiterilor va fi transmisă ulterior presei. Premierul a prezentat concluziile raportului realizat de vicepremierul Gabriel Oprea asupra incidentului din judeţul Cluj în care două persoane şi-au pierdut viaţa şi cinci au fost rănite. Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

    La bord se aflau patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor – studenta şi doi membri ai echipajului de zbor – pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.

    Declaraţiile premierului:

        Concluziile preliminare ale raportului pe care l-am solicitat privind modul în care instituţiile statului au intervenit după accidentul aviatic: au existat în operaţiunea de căutare şi salvare deficienţe inacceptabile pe care le consider ca provocând o indignare. Aceste lucruri necesită acţiuni foarte clare de îmbunătăţire a sistemului de intervenţie.

        Ministerul de Interne, ROMATSA şi STS lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet. Am decis înlocuirea din funcţie a secretarului de stat Chiper, înlocuirea directorului general ROMATSA şi a directorului de operaţiuni şi voi solicita înscrierea pe ordinea de zi a CSAT a unui raport privind activitatea STS şi înlocuirea şefului.

        Prezint condoleanţe familiilor celor două victime. Este evident o tragedie.
     

  • Firmele din România speră să se îmbogăţească exportând în Germania şi Rusia

    Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarându-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate de studiul PwC la nivel global. 

     

    La nivel global, de două ori mai mulţi directori generali decât anul trecut mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale în următoarele 12 luni, iar 39% dintre aceştia declară că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor în 2014, potrivit concluziilor celei de-a 17 ediţii a raportului PwC Global CEO Survey.

     

    Procentul directorilor generali care mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei globale în următoarele 12 luni a crescut la 44%, faţă de doar 18% anul trecut. De asemenea, numai 7% dintre respondenţi văd o deteriorare a situaţiei economice globale în acest an, faţă de 28% în 2013.

     

    In plan regional, directorii generali din Europa Occidentală sunt cei mai încrezători cu privire la perspectivele economiei globale pe termen scurt (50% mizând pe creşterea acesteia), pe măsură ce se înmulţesc semnele de redresare ale economiei zonei euro. Aceştia sunt urmaţi de directorii generali din Orientul Mijlociu (49%), regiunea Asia-Pacific (45%), America Latină (41%), America de Nord (41%), şi Africa (40%). în schimb, directorii generali din Europa Centrală şi de Est sunt mai puţin încrezători, doar 26% mizând pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale.

     

    Românii fac  însă excepţie de la tendinţele regionale, 45% dintre aceştia cred că situaţia economiei globale se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, în comparaţie cu 13% anul trecut.

     

    „Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decât cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent. De exemplu, în Statele Unite, înainte de instalarea recesiunii în decembrie 2007, economia a crescut timp de 16 ani continuu (din 1991), cu singura excepţie a două trimestre din 2001, ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că viitorul ciclu de creştere va fi la fel de lung”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

     

    Oficialii din turism s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni.

    în privinţa companiilor pe care le conduc, 39% dintre directorii generali din întreaga lume sunt „foarte încrezători” în perspectivele de creştere ale acestora în următoarele 12 luni. Acest lucru marchează o creştere faţă de procentul de 36% înregistrat anul trecut. încrederea în posibilitatea majorării veniturilor companiilor a atins nivelul minim de 21% în 2009.

     

    Perspectiva directorilor generali asupra economiei se îmbunătăţeşte, iar asta produce şi o schimbare în ceea ce priveşte principalele îngrijorări ale acestora. Acţiunile guvernamentale, sau absenţa acestora, sunt pe primul loc în privinţa îngrijorărilor directorilor generali. Nivelul de preocupare cu privire la supra-reglementare (72%) şi la deficitele bugetare (71%) este cel mai ridicat înregistrat de când PwC realizează rapoartele Global CEO Survey până în prezent. ţările în care directorii generali se declară foarte îngrijoraţi de supra-reglementare sunt Franţa (88%), Australia (85%), India (82%) şi Germania (77%). în Statele Unite, directorii generali sunt preocupaţi îndeosebi de deficitul bugetar (92%), urmaţi de cei din Argentina (90%) şi din Franţa (84%).

     

    În plus, directorii generali sunt preocupaţi aproape în egală măsură şi de o încetinire a creşterii în economiile emergente (65%), ca şi de creşterea lentă de pe pieţele dezvoltate (71%). Alte îngrijorări majore se referă la creşterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea abilităţilor profesionale cheie (63%), volatilitatea ratei de schimb valutar (60%) şi instabilitatea pieţelor de capital (59%).

     

     

     

     

  • Treizeci şi unu de foşti generali americani solicită închiderea centrului de la Guantanamo

    Salutând dorinţa lui Barack Obama de a închide centrul militar de detenţie din enclava din Cuba, foştii ofiţeri amintesc că “Guantanamo nu serveşte intereselor Americii” şi “va continua să submineze securitatea ţării” atât timp cât nu va fi închis.

    Printre semnatari figurează fostul comandant al puşcaşilor marini, generalul Charles Krulak, fostul şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Merrill McPeak, sau fostul comandant al forţelor americane în Orientul Mijlociu şi Asia de Sud (CENTCOM), generalul Joseph Hoar.

    Cei 31 de generali şi amirali au asistat în urmă cu cinci ani, în Biroul Oval, la semnarea de către Barack Obama a primelor decrete de închidere a închisorii de la Guantanamo şi de condamnare a torturii.

    Aproximativ 155 de deţinuţi dintre cei 779 trimişi iniţial la Guantanamo rămân încarceraţi în enclava americană din Cuba, iar 76 dintre ei, printre care 55 de yemeniţi, sunt consideraţi eliberabili.

    În scrisoare, cei 31 de ofiţeri îşi exprimă îngrijorarea faţă de “falsa dezbatere care se prelungeşte cu privire la utilizarea torturii de către CIA”. “Foşti oficiali CIA care au autorizat tortura continuă să o apere în cărţi şi în filme”, denunţă ei.

    Totodată, ei afirmă că doresc declasificarea unui raport secret de 6.000 de pagini întocmit pentru Comisia pentru Informaţii din Senat despre programele de detenţie şi de interogare puse în aplicare după 11 septembrie.

    “Credem că, studiind faptele, americanii vor fi de acord şi vor recunoaşte că tortura nu merita efortul iar, ca şi ţară, nu ar trebui niciodată să ne întoarcem pe această cale întunecată”, apreciază ei.