G4S România, filiala locală a companiei britanice G4S, estimează că va reveni pe creştere în 2013 după ce anul trecut afacerile au scăzut cu 5%, până la aproximativ 229,4 milioane lei (53 mil. euro), potrivit reprezentanţilor companiei.
Tag: crestere
-
România, primul loc în Europa Centrală după numărul de insolvenţe
În total, în Europa Centrală au fost înregistrate anul trecut 72.630 de insolvenţe, în creştere cu 3,5% faţă de 2011, cele mai multe în România şi în Ungaria (22.840). În Bulgaria, 1.339 de firme au intrat în incapacitate de plată, în creştere cu 243,3% comparativ cu anul anterior, în Polonia au fost raportate 877 de insolvenţe, cu 21,3% mai multe faţă de 2011.
Doar în Serbia, Ucraina, Estonia şi Letonia au fost consemnate scăderi ale numărului de firme care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
România, campioană la insolvenţe
În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.
Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.
Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.
La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.
În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.
În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.
Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.
Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.
“Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.
-
STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook
CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.
DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.
EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.
BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.
REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.
La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.
Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.
DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.
MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.
-
Volkswagen va majora salariile a 100.000 de angajaţi din Germania
Volkswagen va creşte salariile de bază din Germania cu 3,4% de la 1 septembrie şi cu 2,2% de la 1 iulie 2014, se arată într-un comunicat transmis de companie, transmite Bloomberg.
IG Metall a obţinut la mijlocul lunii mai majorări salariale pentru aproximativ 770.000 de angajaţi din industria prelucrătoare a landului Bavaria. Acordul este utilizat drept model în alte negocieri de muncă din Germania.
Înţelegerea cu Volkswagen, negociată separat de IG Metall, acoperă 102.000 angajaţi de la 6 fabrici din vestul Germaniei şi de la divizia de servicii financiare a grupului.
Economia germană a crescut cu numai 0,1% în primul trimestru, potrivit datelor oficiale. Economia zonei euro, principala piaţă de export a Germaniei, va continua să scadă cel puţin până la jumătatea acestui an, anticipează economiştii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
FMI a redus prognoza de creştere economică a Chinei şi a recomandat “măsuri decisive”
Creşterea economică a Chinei va fi de 7,75% în acest an şi în 2014, a declarat directorul general adjunct al FMI, David Lipton, într-o conferinţă susţinută la Beijing după evaluarea anuală a economiei chineze, transmite Bloomberg.
În luna aprilie, FMI anticipa că economia Chinei avea să crească în acest an cu 8%, iar anul viitor cu 8,2%.
Lipton a lansat un avertisment cu privire la riscurile legate de creşterea creditării.
Premierul Li Keqiang, care a preluat funcţia în luna martie, pregăteşte măsuri care vor deschide mai mult economia către investiţii private şi va modifica sistemul de înregistrare a locuinţelor, care în prezent împiedică urbanizarea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Planurile Daimler pentru maşina cu cea mai mare cotă de piaţă la nivel mondial dintre toate modelele Mercedes
Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.
În ce priveşte piaţa vehiculelor comerciale, diferenţele la nivel global sunt tot mai mari de la o regiune la alta la capitolul cerinţelor consumatorului, al legislaţiei şi al evoluţiei vânzărilor. Rezultatele din primele trei luni ale anului curent sunt elocvente: în Europa de Vest, unul dintre sectoarele cheie ale industriei auto, piaţa dubiţelor comerciale de dimensiuni medii şi mari a coborât cu 16%, în timp ce grupul Daimler a raportat în primul trimestru un declin de cinci procente.
Per total, producătorul german şi-a crescut vânzările cu 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut – motoarele creşterii fiind Europa de Est, Statele Unite ale Americii şi America Latină. Cu toate acestea, profitabilitatea a scăzut, iar strategia grupului are în vedere o perspectivă geografică tot mai largă pentru a lua la ţintă pieţele ferite de problemele aduse de criza economică. Sprinter s-a vândut în ultimii 18 ani în 130 de ţări. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România.
„Fie că aştepţi un colet livrat de DHL în Mexic, în Vietnam sau Australia, există o bună şansă să fie adus în faţa porţii de un Sprinter„, mai spune Bernd Stegmann. De aceea, modelul va fi produs tocmai în locurile în care se vinde cel mai bine. În prezent, autovehiculul este asamblat, în afara fabricii de la Düsseldorf, în Argentina, China şi SUA. Daimler va demara până la finele anului producţia Sprinter şi la Nijni Novgorod, în Rusia, în colaborare cu GAZ. Oficialii au punctat că proiectul din munţii Urali nu va însemna închiderea sau mutarea fabricii din Germania. „Vom compensa volatilitatea de pe piaţa europeană cu veştile bune de peste Ocean. Pieţele emergente sunt focusul în prezent„, spune şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.
Pentru atragerea de noi clienţi şi reînnoirea flotelor celor deja existenţi, noul model mizează pe o diferenţă de circa o mie de euro la preţ, un design interior similar, mici modificări la designul exterior, dar mai multe opţiuni care să reducă pe termen lung costul total al autovehiculului. Sprinter aduce nou un consum de 6,3 litri la suta de kilometri, ceea ce înseamnă o economie de 6.000 de euro în zece ani, la o distanţă medie de 40.000 de km parcursă anual. Un alt segment unde companiile pierd bani este cel al accidentelor în care sunt implicate vehiculele comerciale. Un sfert dintre accidente au drept cauză coliziunea din spate a maşinii, unul din cinci accidente se întâmplă în viraje, iar unul din şase pentru că şoferul pierde controlul volanului.
Caracteriscticile noului model includ sistemul automat de frânare la apropierea prea mare de un alt vehicul, atenţionarea şoferului la schimbarea sau părăsirea benzii de circulaţie şi o mai bună stabilitate în caz de rafale de vânt – principalele atuuri în reducerea costului de utilizare pe termen lung a maşinii.
Miza pe vehicule comerciale nu e o noutate la Daimler. Anul trecut, grupul a intrat pe segmentul vehiculelor comerciale de dimensiuni mici, de pe care a fost absent până în 2012, cu un obiectiv clar: în 2015 unul din 20 de autovehicule comerciale mici ar trebui să aibă steaua cu trei colţuri. Dacă supremaţia Sprinter este recunoscută la nivel mondial, povestea noului Citan, pariul nemţilor construit în colaborare cu grupul Renault pe segmentul de clasă mică, va fi mai dificil de transformat într-una de real succes: „Partenerul nostru nu este oricine. Este inventatorul acestei clase de maşini, nimeni nu a fost mai de succes până acum în acest sector şi e o companie cu multă experienţă„.
Pe segmentul de vehicule comerciale, Mercedes a vândut, în 2012,120.000 de unităţi, în linie cu rezultatele din 2011, a crescut veniturile cu 7%, până la 4,5 miliarde de euro, cu un profit de 365 milioane de euro. Iar în tabloul nefericit al zonei euro, vehiculele comerciale sunt printre puţinele veşti bune, industria prognozând o creştere anuală de patru procente la nivel global între 2010 şi 2020.
-
Carnea de porc se va scumpi cu 12-15% până la sfârşitul anului
Creşterea preţului cărnii de porc de pe piaţa locală este iminentă în acest an, având în vedere trendul crescător al costurilor pe care producătorii trebuie să le suporte pentru achiziţia de furaje, dar şi schimbărilor legislative la nivelul Uniunii Europene, potrivit Carmpolimp.
“Crescătorii şi procesatorii au amânat scumpirea produselor din carne de porc pentru a evita scăderea şi mai mare a consumului, asumându-şi creşterile de preţ la furaje şi la utilităţi. Mulţi dintre procesatori nu mai pot susţine aceste creşteri, astfel că vor opera majorări de preţ la raft. Estimăm că până la finele anului creşterile vor fi de 12-15%, iar în perioada imediat următoare vom vedea creşteri de până la 7%”, a declarat marţi, într-un comunicat, Olimpiu Soneriu, directorul general al Carmolimp.
Potrivit producătorului de carne, până la recolta din acest an preţul furajelor va continua să crească, materia primă provenind din stocurile aflate în scădere. În acelaşi timp, pentru lunile iulie-august este anunţată o perioadă secetoasă, care va afecta în special culturile de porumb, principala plantă furajeră utilizată în creşterea porcilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Managerii estimează creşteri în toate sectoarele economice, până în luna iulie
Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere – fabricarea băuturilor (sold conjunctural +33%) şi fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (sold conjunctural +32%), iar pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului tendinţa este de creştere accentuată (sold conjunctural +57%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează stabilitate relativă (sold conjunctural +4%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi estimările indică o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3% pe total industrie prelucrătoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro