BusinessMagazin

Blog

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    23,1 mld. lei
    soldul creditelor bancare de consum în lei la sfârşitul lunii martie, în creştere cu echivalentul a 100 mil. lei faţă de februarie

    7,2%
    rata şomajului ajustată sezonier în luna martie, constantă atât faţă de luna februarie, cât şi faţă de aceeaşi lună a anului trecut

    0,6%
    creşterea economică aşteptată pentru Grecia în acest an, după o scădere cu 5,5% anul trecut, în timp ce până în 2016 este aşteptată o creştere de 3,3%, conform estimărilor oficiale

    2,5%
    cu atât au scăzut emisiile de dioxid de carbon din combustibili fosili în ţările UE în 2013 faţă de 2012, an în care emisiile scăzuseră cu 1,6% faţă de 2011

    2,5 mld. euro
    deficitul comerţului cu mărfuri al UE în relaţia cu Japonia, în timp ce în comerţul cu mărfuri UE a consemnat un excedent de 9,3 mld. euro

    2,3%
    creşterea în martie faţă de februarie a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul ajustată în funcţie de sezonalitate, după un avans de 1,3% în februarie, în timp ce faţă de martie 2013 ritmul de creştere a ajuns la 11,9%

  • Portretul-robot al românului care îşi ia credit pentru casă

    “Din multe puncte de vedere, în 2013, profilul clientului a rămas acelaşi cu cel din 2012, excepţie făcând un indicator care s-a modificat substanţial. Dacă în 2012, doar aproximativ 10% dintre clienţi aveau deja o proprietate la momentul accesării creditului pentru noua locuinţă, în 2013 acest procent ajunge la aproape 29%. Aceste date subliniază tendinţa de stabilizare a pieţei imobiliare, clienţii considerând că preţurile la care sunt tranzacţionate imobilele sunt unele care justifică investiţia, mai ales dacă clientul optează să închirieze imobilul respectiv; diferenţa dintre rata unui credit ipotecar şi chirie este, în multe cazuri, nesemnificativă”, a declarat Teodor Mincu, şeful Biroului Management Parteneri din BCR.

    Valoarea medie a unui credit acordat de BCR pentru achiziţionarea unei locuinţe în Bucureşti este de circa 180.000 lei, în timp ce, la nivel naţional, valoarea medie a unui credit pentru locuinţă este de peste 140.000 lei, conform unui studiu al băncii.

    Valori mai mari ale creditelor pentru locuinţe decât valoarea medie la nivel naţional se înregistrează în judeţele Brasov, Constanţa, Iaşi, Timiş şi municipiul Bucureşti. În acelaşi timp, în judeţele Bacău, Bihor, Cluj, Dolj şi Sibiu valoarea creditelor pentru locuinţe este mai mică decât valoarea medie la nivel naţional.

    La nivel naţional, în anul 2013, 46% dintre creditele acordate de BCR pentru achiziţionarea unei locuinţe au fost folosite pentru cumpărarea apartamentelor cu 2 camere, 23% pentru cele cu 3 camere, iar 13% pentru garsoniere. 14% din credite au fost folosite pentru achiziţionarea unei case, iar 4% pentru apartamente cu 4 sau mai multe camere. În Bucureşti s-au acordat cele mai multe credite pentru apartamentele cu 2 camere – 48%.

    Anul trecut, BCR a avut o contribuţie majoră în transformarea pieţei de creditare dintr-o piaţă aproape exclusivă în euro în una în lei. BCR este prima bancă din Romania care a luat decizia de a acorda credite preponderent în moneda naţională începând din luna octombrie 2012, asumându-şi rolul de formator de piaţă în ceea ce priveşte creditarea garantată în lei.  Concomitent cu acordarea de credite ipotecare exclusiv în lei, BCR încurajează  creditarea cu dobândă fixă promovând dobânzi foarte atractive. În prezent, circa 95% dintre clienţii BCR care accesează credite ipotecare aleg varianta ratelor fixe (excluzând Programul Prima Casă, disponibil doar în varianta cu rate de dobândă variabile).

    “Din poziţia de lider al pieţei bancare ne dorim în continuare să sprijinim piaţa imobiliară din România, prin oferte atractive şi soluţii de finanţare complete. În prezent suntem singura instituţie bancară care oferă împrumuturi imobiliare cu rate fixe competitive în moneda naţională. Încurajăm dezvoltarea creditarii ipotecare cu rate fixe, un produs deja împământenit pe alte pieţe”, a declarat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR.

    Recent, BCR a redus costul creditelor acordate în cadrul Programului Prima Casă, prin reducerea marjei de dobândă pentru clienţii care îşi încasează sau îşi vor încasa salariul la BCR, astfel încât dobânda a ajungs la 4,97% (DAE 5,34%). Totodată, banca a redus dobânda şi pentru clienţii care optează pentru un credit ipotecar Casa Mea, care beneficiază de o rată de dobândă fixă pe o perioadă de 3 sau 5 ani începând de la 5,25% (DAE 5.59%).

    Creditul ipotecar/imobiliar Casa Mea BCR este destinat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe, pentru refinanţarea unui credit contractat anterior sau pentru modernizarea locuinţei. BCR finanţează până la 85% din valoarea garanţiilor aduse. Banca acceptă în garanţie şi imobile care aparţin altor persoane (soţ/soţie, părinţi, fraţi/surori etc.), precum şi o gamă largă de venituri (salarii, pensii, chirii, dividende, venituri din străinătate, din activităţi independente), precum şi până la 3 coplătitori ce pot participa la credit. De asemenea, banca oferă, contra cost, o asigurare de şomaj care oferă o protecţie solicitantului în cazul pierderii locului de muncă.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a avut anul trecut un profit net de 598,7 milioane lei, faţă de o pierdere de 1,22 miliarde lei în 2012, la active în scădere cu 8,9%, la 66,72 miliarde lei.

    EXEMPLE DE CALCUL

    Exemplu de calcul pentru un credit Casa Mea în valoare totală de 150.000 lei, pe 30 ani; DAE = 5,58%, dobândă fixă: 5,25% în primii 5 ani şi ulterior variabilă: 5,53% (ROBOR 6 luni + 2,1%); taxă de evaluare: 300 lei inclusiv TVA; rată lunară: 828 lei în primii 5 ani şi 851 lei ulterior; valoare totală plătibilă: 305.387 lei. DAE nu include costul asigurării imobilului. Exemplul este valabil pentru luna mai 2014, pentru clienţii care îşi primesc salariul prin BCR. Promoţia este valabilă în perioada 7 mai – 16 iulie 2014.

    Exemplu de calcul pentru un credit Casa Mea în valoare totală de 180.000 lei, pe 30 de ani: DAE = 5.59%; dobândă fixă: 5.25% în primii 3 ani şi ulterior variabilă: 5.43%% (ROBOR 6 luni + 2,1%); comision de analiză 990 lei; cost evaluare apartament: 300,01 lei; valoare totală plătibilă: 365.182,89 lei, cost total credit: 185,182.89 lei. Exemplul este valabil pentru luna aprilie 2014, pentru clienţii care care îşi primesc salariul prin BCR.

    Exemplu de calcul pentru un credit Prima Casă în valoare totală de 180.000 lei, pe 30 de ani: DAE = 5.34%; dobândă variabilă: 4.97% (ROBOR 3 luni + 2%); comision datorat FNGCIMM 0,49% anual, calculat la 50% din soldul finanţării garantate; cost evaluare apartament: 300,01 lei; valoare totală plătibilă: 354.948,90 lei, cost total credit: 174,948.90 lei. Exemplul este valabil pentru luna aprilie 2014, pentru clienţii care care îşi primesc salariul prin BCR.

  • Omul care dă de pământ cu gândirea pozitivă

    Burkeman, jurnalist la The Guardian, autorul unei rubrici săptămânale “care îţi va schimba viaţa”, dă de pământ cu arhanghelii fericirii impuse prin “positive thinking” şi încearcă să explice, în “Antidotul”, de ce o abordare stoică, lipsită de pozitivismul impus, dar realistă şi raţională, poate genera fericire.

    În sprijinul afirmaţiilor sale Burkeman invocă filosofi antici greci, alături de filosofi moderni, psihologi, împăraţi romani, budişti, alpinişti, scriitori, umorişti, cineaşti, antreprenori, experţi în terorism sau mahalagii din Kenya – o lume întreagă şi colorată, pentru care drumul spre fericire se traduce prin eşec, pesimism, nesiguranţă sau insecuritate.  

    O bună bucată din carte este destinată zonei corporatiste şi modului în care angajaţii îşi definesc reuşitele şi îşi stabilesc obiective. Cultura optimismului forţat, crede Burkeman, stă, într-o oarecare măsură, printre cauzele actualei crizei financiare, pentru că brokerii de pe Wall Street au fost “setaţi” să creadă că “mie/nouă nu ni se poate întâmpla ceva, pentru că noi gândim pozitiv”.

    Sau exemplul “29” de la General Motors: compania traversa, în preajma anului 2000, o situaţie dificilă, pierzând clienţi şi profituri în favoarea competitorilor asiatici. Filosofia organizaţională, de tip pozitiv, a companiei a impus un obiectiv, iar obiectivul era “29”, adică procentul de cotă de piaţă pe care compania îşi propunea să îl câştige pentru a-şi redobândi poziţia dominantă. Au fost imprimate insigne cu “29”, iar valoarea apărea pe orice document al companiei şi era ţintă de creştere pentru oricine, de la ingineri la vânzători. Pentru “29” s-au investit sume uriaşe în strategii şi publicitate, în loc să fie folosiţi pentru cercetare şi îmbunătăţirea produselor. 29 a devenit un fetiş, care a început să alimenteze gândirea pe termen scurt, viziunea fără susţinere reală şi un întreg şir de eşecuri care au aruncat compania în faliment, în 2009.

    Oliver Burkeman este omul cu duşul rece, aşa că nu există încheiere mai bună a acestei cronici decât un citat din Shakespeare: “Nu există bine sau rău, doar gândurile noastre pot aşeza lucrurile în acest fel”. Hamlet zice, putem noi oare să-l contrazicem?

    Oliver Burkeman – “Antidotul”, Editura Publica, Bucureşti, 2014

  • Austria a câştigat finala Eurovision. România s-a clasat pe locul 12 (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Reprezentanta Austriei a interpretat piesa “Rise Like A Phoenix”, care a adunat de la cele 37 ţări participante la vot punctajul maxim – 290 de puncte.

    Conchita Wurst, “femeia cu barbă”, este numele de scenă al lui Thomas Neuwirth, 25 de ani. Wurst doar cântă în travesti, nefiind transsexual, spre deosebire de Dana International (Yaron Cohen) din Israel, care a câştigat ediţia din 1998 cu piesa “Diva” şi cu care vedeta austriacă a fost frecvent comparată.

    “Această noapte este dedicată tuturor celor ce cred într-un viitor al păcii şi al libertăţii. Ştiţi cine sunteţi fiecare – suntem unitate şi suntem de neoprit”, a declarat Wurst la primirea trofeului.

    Comentatorii de pe Twitter, invitaţi să-şi exprime opiniile sub hashtagul #eurovision, au calificat victoria vedetei austriece drept “un mare pas înainte pentru comunitatea LGBT” sau, după caz, “o nouă dovadă a decadenţei Europei”. Ei au remarcat, de asemenea, că numai patru ţări nu au acordat puncte Austriei: Armenia, Belarus, Polonia şi Estonia.

    În finală au fost reprezentate 26 de ţări, iar concursul a fost urmărit în direct de peste 120 de milioane de telespectatori.

    Pe locul al doilea s-a clasat Olanda, cu 238 de puncte, reprezentată de The Common Linnets cu melodia “Calm After The Storm”.

    Pe locul al treilea s-a clasat Suedia, cu 218 de puncte, reprezentată de Sanna Nielsen cu “Undo”.

    România s-a clasat pe locul 12, la egalitate de scor cu Finlanda, cu 72 de puncte. Reprezentanţii României au fost Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu, care au interpretat piesa “Miracle”.

    Piesa Finlandei, care a obţinut acelaşi punctaj cu a României, a fost “Something Better” interpretată de Softengine.

    Piesa României a primit puncte din partea juriilor din Moldova (12 puncte), Austria, Malta, Spania şi Israel (8 puncte), Azerbaidjan (6 puncte), Belgia şi Italia (5 puncte), Norvegia şi Macedonia (4 puncte), Irlanda (2 puncte), Portugalia (1 punct). România a acordat, la rândul său, 8 puncte Austriei, 10 puncte Ungariei şi 12 puncte Suediei.

    La Copenhaga a fost prezent cu ocazia finalei Eurovision şi premierul Victor Ponta împreună cu soţia sa, Daciana Sârbu. Ambii s-au pozat cu Paul Seling, Ovi şi delegaţia României.

    România a participat la Eurovision de 15 ori din 1994 până acum, reuşind să ajungă pe locul 3 de două ori: în 2005 cu Luminiţa Anghel şi Sistem (“Let Me Try”) şi în 2010 cu Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu (“Playing With Fire”). În 2006, piesa “Tornero” cu Mihai Trăistariu i-a adus României locul 4. În 2013, Cezar Ouatu a reprezentat România cu piesa “It’s My Life”, cu care a obţinut locul 13 cu 65 de puncte.

    Sursa foto, video: Eurovision; Facebook – Victor Ponta

  • METEO. Prognoza vremii în ţară până la sfârşitul săptămânii viitoare

    BANAT
    Până la 12 mai, vremea se va încălzi, astfel că, la nivelul regiunii, vor fi maxime ce vor oscila între 20 şi 24 de grade, iar minimele vor tinde spre o medie regională de 11 grade. Ulterior, regimul termic va fi apropiat de cel specific perioadei, cu o medie a valorilor maxime de 22-24 de grade şi a temperaturilor minime de 11 grade. Probabilitatea pentru ploi locale, posibil însemnate cantitativ, va creşte după data de 12 mai şi se va menţine ridicată până la sfârşitul intervalului.

    CRIŞANA
    Până la 12 mai, temperatura va creşte, atingând ziua maxime între 20 şi 24 de grade, iar media minimelor nocturne va creşte până la o valoare în jur de 11 grade. Ulterior, regimul termic se va stabiliza în jurul unei medii a maximelor de 22 de grade şi al unei medii a minimelor de 10-12 grade. După 12 mai sunt estimate ploi în fiecare zi, fiind posibile şi cantităţi de apă însemnate, îndeosebi în timpul după-amiezelor.

    TRANSILVANIA
    Media maximelor diurne va ajunge la 19-21 de grade, iar pe parcursul nopţilor temperatura se va situa, în general, între 6 şi 8 grade. Probabilitatea de ploaie va creşte după 11 mai, când mai ales în timpul după-amiezelor vor fi ploi sub formă de aversă şi izolat cantităţi de apă mai însemnate.

    MARAMUREŞ
    Până la 11 mai, vremea se va încălzi, astfel că se va ajunge la o medie regională a valorilor diurne de 22 de grade, după care, în 11 şi 12 mai, maximele vor fi în scădere uşoară spre 20 de grade. Până la finalul intervalului, maximele termice se vor situa în jurul a 22 de grade. Media temperaturilor minime va fi de 8-9 grade, apropiată de normalul climatologic. Începând cu 12 mai şi până la finalul intervalului vor fi averse, posibil însemnate cantitativ, în special în timpul după-amiezelor.

    MOLDOVA
    Vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, spre o medie regională a maximelor de 22 de grade şi a minimelor spre 10 grade în data de 11 mai. Apoi, până la sfârşitul intervalului, se estimează variaţii termice în jurul mediilor climatologice, adică maxime care în cele mai calde zile se vor situa în jurul a 23 de grade, şi minime de 10-12 grade. În zilele de 11 şi 12 mai şi din nou după data de 14 mai sunt estimate averse, posibil mai însemnate cantitativ.

    DOBROGEA
    În 10 mai este posibilă o scădere de 2-3 grade a maximelor diurne, însă valorile de temperatură vor creşte ulterior din nou spre o medie de 22 de grade. Valorile minime nocturne nu vor coborî, în medie, sub 11 grade. Probabilitatea pentru averse va creşte îndeosebi în zilele de 10, 11 şi 15 mai.

    MUNTENIA
    Regimul termic va evolua în jurul unor maxime diurne de 22 de grade şi minime nocturne în jurul a 10 grade, cu variaţii termice reduse de la o zi la alta, cu menţiunea că, în cele mai calde zile, media regională poate urca spre 24 de grade, iar în timpul nopţilor temperatura nu va scădea sub 11 grade. Probabilitatea pentru ploi locale, sub formă de aversă, va creşte după data de 10 mai.

    OLTENIA
    Media regională a maximelor va tinde spre 21-23 de grade, iar media minimelor va fi de 11-12 grade, fără variaţii semnificative de la o zi la alta. După data de 11 mai probabilitatea pentru ploi locale sub formă de aversă va creşte şi, mai ales în zonele de deal, cantităţile de apă pot fi însemnate.

    LA MUNTE
    De la o medie a temperaturilor maxime de 12 grade şi cea a temperaturilor minime de 5 grade, valorile diurne vor marca o scădere de 2-3 grade între 11 şi 13 mai, pe fondul accentuării instabilităţii atmosferice, iar pe timpul nopţilor se va înregistra o medie a minimelor de 5-6 grade. Cantităţi de apă însemnate sunt posibile în special în zilele de 11 şi 12 mai şi după data de 14 mai.
     
     

  • Ponta: În portul Constanţa acţionează “un grup mafiot care a fost sprijinit de Băsescu”

    “Cererea noastră a plecat la Bruxelles, în mod sigur va fi aprobată şi, practic, din toamnă, putem să venim cu proiectul acesta complex, care presupune o infrastructură care va lega până la Buzău pe autostradă, după aceea la Galaţi, cu port şi terminal intermodal, pod şi mai departe până la aeroportul din Tulcea. De data asta avem bani. Aşa încât, trebuie să se mişte repede şi ministerul, dar mai ales autorităţile locale, cu proiectul, ca să putem să ne apucăm de treabă”, a spus Ponta.

    El a spus că este în curs de realizare trecerea în administrarea publică locală a porturilor de la Dunăre unde facilităţile nu sunt deja private, cu scopul de a relansa activitatea porturilor prin accesarea de fonduri europene. “Fiecare este în funcţie şi de capacitatea autorităţii locale şi o să-i spun domnului ministru Şova să vă transmită o informare exactă cu celelalte porturi care trec la autoritatea locală”, a anunţat premierul, adăugând că în cazul portului Tulcea, hotărârea de Guvern în acest sens este în fază foarte avansată.

    Pentru portul maritim Constanţa, situaţia este însă diferită, a precizat Ponta. “De ani de zile acolo e un grup mafiot care a fost sprijinit de către fostul ministru al transporturilor, actual preşedinte. Acolo lucrurile sunt foarte clare, facilităţile portuare sunt în domeniul public, nu vor fi niciodată privatizate sau vândute.” Statul, prin Ministerul Transporturilor, deţine 60% din acţiunile Administraţiei Portului Maritim Constanţa (APMC), Consiliul Local are 20%, iar Fondul Proprietatea alte 20%. Planul Guvernului, aşa cum a anunţat premierul, este de a lista la bursă 15% din acţiunile deţinute de stat, în aşa fel încât portul să beneficieze de o finanţare separată de cea de la buget.

    La finele lunii martie, ministrul transporturilor, Dan Şova, a declarat că instituţia vrea să cedeze gratuit 13% din acţiunile APMC către Primăria Constanţa şi să listeze 14% din acţiuni, astfel încât capitalul să se împartă în trei părţi egale: 33% pentru minister, 33% pentru primărie şi 34% “în sferă privată”. Ideea a fost calificată de preşedintele Traian Băsescu drept o “ilegalitate majoră”, întrucât Portul Constanţa este considerat infrastructură strategică, iar legislaţia care reglementează activitatea societăţilor de acest gen interzice transferul gratuit de acţiuni şi renunţarea la statutul statului de acţionar majoritar.

  • Băsescu: Nu există firmă străină care investeşte în România fără să ia ajutor de stat

    “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a declarat Traian Băsescu.

    Bosch a inaugurat vineri în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Traian Băsescu a susţinut că această politică a ajutoarelor de stat a fost creată de Bogdan Drăgoi, fost secretar de stat şi apoi ministru de finanţe în guvernările Boc şi Ungureanu, ulterior consilier prezidenţial. Potrivit datelor furnizate la finele lunii aprilie tot de preşedinte, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a fabricii TRW Automotive din Roman, judeţul Neamţ, guvernele României au pus la dispoziţie investitorilor străini şi români în perioada 2008-2013 ajutoare de stat în valoare de 770 de milioane de euro, din totalul unor investiţii de 3,1 miliarde de euro. “Este clar că prin neplata integrală a ajutoarelor de stat pe care guvernul României le-a aprobat, există resursă ca în continuare investiţiile să crească şi să se creeze noi locuri de muncă”, spunea atunci şeful statului.

    Băsescu a repetat, în discursul său de sâmbătă susţinut la o acţiune de la Arad a Fundaţiei Mişcarea Populară, că economia românească “este într-o situaţie foarte bună în raport cu ce se întâmplă în Europa. Deci, exporturile cresc şi ca motivaţie a acelor investiţii cu suport guvernamental, cu scheme de ajutor, tocmai pentru că, treptat, intră în funcţiune, în etape diverse de investiţii, acele investiţii străine directe, România este macrostabilizată din punct de vedere economic, România are un deficit sub 3%, deci se încadrează în criteriile de respectabilitate ale UE”.

    În acest context, şeful statului a ţinut să critice agenţia de rating Standard & Poor’s, care “îşi permite să menţină România la calificativul junk (nerecomandat pentru investiţii)”, deşi atât Moody’s, cât şi Fitch, celelalte două mari agenţii de rating, au dat României calificativul investment grade (ţară recomandată pentru investiţii).

    “Sunt revoltat de comportamentul acestei agenţii de rating, pentru că românii au acceptat sacrificiile de reechilibrare macroeconomică, cu reduceri de salarii, cu creşteri de TVA, iar o agenţie de rating nu-şi poate permite să se joace cu calificativul unei ţări care şi-a făcut treaba”, a spus preşedintele. “România a avut curajul să îşi ia măsurile obligatorii pentru ca imediat să-şi poată relua creşterea. De aceea acest, Standard&Poor’s mi se pare extrem de incorect faţă de România, nedându-i calificativul de ţară sigură pentru investiţii.”
     

  • Ghinionul evazionistului: ce se întâmplă dacă umbli cu pâine fără acte la 6 dimineaţa

    La data de 10 mai, în jurul orei 06.00, pe raza comunei Bolintin Deal, a fost identificat A.C. de 30 ani, din Bucureşti, reprezentant al unei societăţi de panificaţie, cu sediul în judeţul Ilfov, care transporta cu o autoutilitară, 330 de pâini pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă.

    Bărbatul a fost depistat în cadrul acţiunii desfăşurate de poliţişti din cadrul Poliţiei Bolintin Vale, ai Secţiei nr. 3 Poliţie Rurală Bolintin Vale, ai Serviciului de Investigare a Fraudelor, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţia Generală Antifraudă Fiscală Regiunea 3 Alexandria, pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie.

    Împotriva administratorului societăţii comerciale a fost dispusă măsura sancţionării contravenţionale cu amendă în valoare de 5.000 lei, confiscarea sumei de 178 de lei (contravaloarea a 330 bucăţi produse panificaţie) şi a mijlocului de transport.

    Poliţia Română continuă activităţile de verificare a legalităţii operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie. Activităţile derulate au fost dispuse de şeful Poliţiei Române, chestor general Petre Tobă, şi au ca scop prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    275 de infracţiuni au fost constatate şi peste 9.300 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 5.400.000 de lei, au fost aplicate de Poliţia Română, doar în cursul lunii aprilie, în cadrul acţiunilor desfăşurate la nivel naţional pentru verificarea operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie. De asemenea, a fost suspendată/oprită activitatea la 7 unităţi de morărit şi panificaţie şi au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri de peste 1.800.000 de lei.

  • Se poartă mare. Mare de tot (FOTO)

    Prezentările multor case de modă printre care Prada, Jonathan Saunders, VFIles ori Thom Browne, au pus accentul pe silueta care pare mai mare decât este, scrie The New York Times. Experţii în domeniul modei susţin că tendinţa nu este deloc surprinzătoare, întrucât “gigantismul” afişat de manechinele îmbrăcate în haine prea mari sau de celebrităţile care deja au în garderobă asemenea articole vestimentare e de fapt o reacţie la îmbrăcămintea prea strânsă pe corp care s-a purtat multă vreme.

    În plus, hainele mai mari, unde intră mai mult material, tind să apară în vremuri de reviriment economic, cum ar fi colecţia New Look a lui Christian Dior din 1947.

    Alteori, cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, astfel de tendinţe apar atunci când purtătorii doresc să-şi arate puterea economică sau statutul social, cum s-a întâmplat cu croielile de haine cu umeri supradimensionaţi şi coafurile mari din moda anilor ’80.

    Preferinţa actuală pentru hainele supradimensionate se manifestă printr-o intrepretare a hainelor masculine adaptate la silueta feminină, cu blazere lungi şi largi şi mâneci care trec lejer de încheietura mâinii, dar şi prin accesorii uriaşe, cum ar fi rucsacul afişat recent de Rihanna.

    Unii creatori de modă susţin că atunci când au realizat astfel de haine nu au vrut decât să se joace cu proporţiile şi să-i provoace pe cei ce le privesc să regândească ideea de normalitate vestimentară. Mai există şi voci care spun că asemenea haine au avantajul de a se potrivi cu uşurinţă pe multă lume, indiferent de siluetă, şi implicit le pot face pe purtătoare să pară mai slabe.

  • MAE protestează faţă de o glumă agresivă de pe Twitter a vicepremierului rus Rogozin (FOTO)

    MAE apreciază că “ameninţarea cu folosirea unui bombardier strategic rus, de către un vicepremier rus, reprezintă o declaraţie foarte gravă, în actualul context regional, în care Federaţia Rusă a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar forţe separatiste proruse violează grav ordinea publică din statul vecin”.

    Rogozin a postat gluma agresivă de mai sus pe conturile sale de Twitter în limba engleză şi rusă şi a dat trimitere la decizia autorităţilor române de a-i interzice tranzitarea spaţiului aerian românesc, postată pe contul său de Facebook. Vicepremierul era nemulţumit că avionul cu care călătorea cu avionul spre Chişinău, în cursul zilei de joi, a trebuit să ocolească, pentru că nu a putut să traverseze nici Ucraina, nici România.

    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităţilor de la Moscova, ministerului rus de externe, să precizeze public dacă afirmaţiile citate ale vicepremierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO.

    În acelaşi timp, MAE reaminteşte că România a susţinut, susţine fără echivoc şi respectă întru totul regimul de sancţiuni instituit de Uniunea Europeană în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

    Vicepremierul guvernului Federaţiei Ruse Dmitri Rogozin, se găseşte pe lista cetăţenilor ruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor aprobate recent de UE, având aşadar interdicţie de călătorie pe teritoriul şi prin spaţiul aerian al statelor membre ale Uniunii.

    Potrivit articolului 1(1) din Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea, “statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice responsabile pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei şi de către persoanele fizice asociate acestora, astfel cum figurează în anexă”, anexa conţinând lista persoanelor sancţionate.