BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Ponta, despre gazele de şist: Dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm? Din Rusia

     El a precizat că se referă la acest subiect după ce a observat protestele organizate, duminică, în cazul gazelor de şist.

    “Am văzut ieri – chiar dacă nu a fost foarte mediatizat, eu iau foarte în serios – discuţia despre gazele de şist. A fost o zi de organizare a unor proteste apropos de gazele de şist şi cred că e un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm foarte serios, pentru că trebuie spus «Bun, şi dacă nu avem gaze din producţia internă, de unde le luăm ? Din Rusia». Adică, în contextul actual, cred că orice protest trebuie să aibă un scop şi o finalitate şi cred că o discuţie serioasă pe orice temă e utilă”, a spus Ponta.

    Peste 350 de persoane au participat, duminică după-amiază, în municipiul Vaslui, la un marş de protest faţă de gazele de şist, manifestanţii scandând lozinci împotriva clasei politice şi a firmei care desfăşoară activităţi de explorare a gazelor de şist în judeţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România şi NATO să îşi pregătească strategia la ce urmează să se întâmple în regiune şi lume

    “Am sărbătorit 10 ani de la intrarea în NATO într-un an în care există, cu siguranţă, cea mai mare criză de securitate din regiunea din care România face parte. Deci, n-a fost doar o sărbătoare, cred că a fost în acelaşi timp un moment de exprimare a îngrijorării şi un moment în care România, pe de-o parte, realizează cât de importantă este apartenenţa ei la un cadru de securitate internţională, dar şi faptul că această atmosferă instabilă în regiune nu este un lucru definitiv, că provocările apar şi vor continua să apară şi că România, alături de aliaţii săi, trebuie să se adapteze şi să-şi pregătească strategia la ce urmează să se întâmple în regiune şi în lume în anii care urmează”, a spus Ponta, în alocuţiunea susţinută la simpozionul cu tema ,”Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă”, organizat de Ministerul Apărării Naţionale, la Palatul Parlamentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balcerowicz: Societatea civilă să monitorizeze guvernele; politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată miercuri, 9 aprilie, de Coface şi Agenţia de presă Mediafax.

    El vorbeşte în interviu despre importanţa societăţii civile în monitorizarea guvernelor şi despre necesitatea reformelor înaintea intrării în zona euro, pentru a nu ajunge în situaţia Greciei. Leszek Balcerowicz mai spune că “a avea euro nu garantează succesul economic”.

    În prima parte a interviului acordat MEDIAFAX, difuzată în 3 aprilie, Balcerowicz s-a referit la disputa Ucraina-Rusia şi la faptul că aceasta este o problemă europeană, apreciind că ar fi o greşeală să fie ignorat pericolul reprezentat de acţiunile lui Putin şi susţinând ideea unor sancţiuni economice dure.

    Prezentăm a doua parte a interviului acordat MEDIAFAX de Leszek Balcerowicz:

    Reporter: Aţi vorbit despre reforme şi despre necesitatea lor. Ce au învăţat statele din Est din criza economică izbucnită cu şase ani în urmă şi ce ar mai avea de învăţat?

    Leszek Balcerowicz: Situaţia statelor respective în UE a fost diferită, în funcţie de politicile lor anterioare. Dacă ne uităm la zona euro, vedem că ţări precum Germania şi Austria nu au avut foarte mult de suferit, comparativ cu Grecia sau Spania. Care este explicaţia acestor diferenţe? În mare măsură, politicile diferite: în Grecia, cheltuiau, şi cheltuiau şi cheltuiau cu preţul creşterii datoriei publice şi în final au plătit preţul. Germania a beneficiat de pe urma reformelor făcute de Schroder cu zece ani în urmă, astfel încât cred că lecţia principală este aceea că politicile greşite sunt sancţionate, mai devreme sau mai târziu, inclusiv în zona euro. Cea mai bună protecţie este să ai politici bune. Pentru o politică bună într-o democraţie este necesară monitorizarea constantă a guvernului de către oameni care cred în ideile de libertate şi menţinerea sub control a acţiunilor guvernamentale. Astfel, societatea civilă este crucială pentru a preveni politicile greşite. Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor.

    Reporter: Credeţi că toate statele est-europene au învăţat asta?

    Leszek Balcerowicz: Guvernele şi politicienii sunt întotdeauna sub presiunea diferitelor grupuri de interese care solicită cheltuieli mai mari sau mai multe reglementări şi sunt active peste tot, nu doar în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste grupuri de presiune au o influenţă exagerată, atunci guvernele introduc politici greşite. Care este soluţia? Soluţia este construirea unei contraponderi la nivelul societăţii civile.

    Reporter: Statele est-europene ar trebui să grăbească aderarea la zona euro sau ar trebui să mai aştepte câţiva ani?

    Leszek Balcerowicz: Ar trebui să se grăbească să finalizeze reformele, pentru că dacă intră în zona euro fără prea multă reformă, vor sfârşi ca Grecia. Aşa că ce trebuie să învăţăm – permiteţi-mi să repet – este că politicile greşite sunt greşite pe termen lung, pentru că sfârşeşti prin stagnare economică precum Italia, sau în criză precum Grecia şi a avea politici bune este cea mai bună protecţie, dar politicile bune în democraţie necesită o societate civilă care să monitorizeze clasa politică. Şi de aceea doar câteva ţări au succes în mod constant.

    Reporter: Dar zona euro are propriile probleme, aşa cum aţi menţionat, cum ar fi situaţia din Grecia.

    Leszek Balcerowicz: Sunt probleme în unele state din zona euro. După cum există probleme şi în state din afara zonei euro. De exemplu, Marea Britanie a cunoscut boom economic şi a avut o recesiune profundă pentru că a permis dezvoltarea bulei speculative în ceea ce priveşte creditarea şi deficitul fiscal. Nu zona euro este cea care poate fi blamată direct pentru politicile greşite din Grecia.

    Reporter: Credeţi în euro? Ce îmbunătăţiri ar trebui să aducă uniunea monetară?

    Leszek Balcerowicz: Permiteţi-mi să repet că a avea euro nu garantează succesul economic. A avea euro ajută ţările puternice, în sensul că sunt reformate, dar a avea euro pe fondul unor politici greşite poate aduce unele beneficii pe termen scurt şi probleme pe termen lung. Astfel încât nu există garanţii europene pentru politici naţionale bune. Trebuie să vă faceţi treaba, fiecare ţară trebuie să-şi facă treaba.

    Reporter: Ar trebui Uniunea să înăsprească sau să relaxeze unele politici în privinţa euro?

    Leszek Balcerowicz: Acum vorbiţi despre Banca Centrală Europeană, singura instutţie europeană care se ocupă cu politicile zonei euro. Nu cred că imitarea sau copierea politicilor Fed este o soluţie bună pe termen lung. Nu cred că cineva poate rezolva probleme structurale cu bani câştigaţi uşor; poţi amâna problemele, dar nu le rezolvi, ci le faci mult mai complicate.

    Reporter: Ar trebuie înăsprite criteriile pentru aderarea la zona euro după problemele din Grecia?

    Leszek Balcerowicz: După cum ştiţi, Grecia a fost admisă din raţiuni politice. Astfel, raţiunile politice nu ar trebui să prevaleze asupra raţiunilor economice. Dacă ţările îndeplinesc criterii economice convingătoare şi vor să adere la zona euro, nu ar trebui oprite. Estonia şi Letonia au aderat de curând pentru că au aplicat politici bune.

    Leszek Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • 3.500 de semne care nu au avut loc în Cover Story

    Cum abordarea nu mi-a permis să mă implic prea mult în articol, am zis că e mai bine să scriu şi eu câteva observaţii adunate în cei aproape 20 de ani de jurnalism economic. Este un gest mai degrabă amical, prins în context, determinat şi de o mică dispută pe care am surprins-o, săptămâna trecută, în Ziarul Financiar. Vine la ZF Live o doamnă psiholog, care vorbeşte de starea de sănătate mintală din mediul de afaceri. A doua zi cineva scrie un text destul de supărat, iscat de titlul „Ca să fii CEO trebuie să ai profil de psihopat„ al articolului generat de discuţia din emisiune. „Psihologi obsedaţi de manageri psihopaţi„ s-a chemat comentariul şi m-am gândit cât de mult greşim că nu ştim sau nu avem răbdare să ascultăm pur şi simplu – doamna în cauză nu a pronunţat fraza respectivă şi nu s-a dovedit nicio secundă obsedată de cineva sau ceva.

    Aşa că zic, oricui este interesat să asculte, ca să nu mai greşească: învăţaţi să ascultaţi. Văd, de multe ori, la întâlniri sau evenimente, oameni care se risipesc pe prea multe planuri – al telefonului personal, al vecinilor, al genţii personale, abia pe urmă al evenimentului în sine – şi nu participă la niciunul. O să vă dezamăgesc, dar nu suntem multitasking, oricât ne-ar plăcea asta; lucrăm mai degrabă secvenţial, ca un calculator din anii ‘80, cu benzi magnetice, chiar dacă pare că putem purta o conversaţie, conduce maşina şi schimba mesaje pe mobil în acelaşi timp.

    Comunicaţi! Fiţi deschişi şi nu vă baricadaţi în spatele unor ziduri PR-istice, chiar dacă întrebările jurnaliştilor par a trece bariere. Cineva care îşi împărtăşeşte experienţele nu se expune, nu devine vulnerabil, ci se transformă într-un dascăl, într-un prieten, într-un sfătuitor. Spiritul antreprenorial nu se învaţă în şcoală, iar publicaţiile sunt din ce în ce mai puţine, şi putem creşte, putem găsi seminţe şi sol fertil doar în noi înşine, deschişi, chiar cu riscul de a intra în gura lumii. Sau a haterilor.
    Este o greşeală să confundăm încrederea în sine, grefată pe un soi de aroganţă şi o doză de narcisism, cu competenţa şi cu leadershipul. În context, zic că e bine să vă păstraţi, să ne păstrăm cu toţii, un vis de împlinit, un loc de văzut, un pariu de câştigat, un zâmbet de oferit, o operă de terminat.

    O operă de terminat a avut şi pictorul de săptămâna aceasta, care se numeşte Pavel Korin şi este rus. A trăit în perioada lui Stalin şi după, dar a pictat cu precădere teme religioase. Iar opera sa de căpătâi este tabloul neterminat pe care îl vedeţi, „Requiem pentru Rusia„, rebotezat mai apoi, din raţiuni de cenzură. Korin a lucrat la tablou mai bine de patru decenii. A produs zeci de schiţe, a comandat o pânză uriaşă şi a tot lucrat la pregătirea acesteia, preluând tehnici ale pictorilor de icoane sau ale vechilor maeştri. În cele din urmă, Korin nu a trasat nici măcar o pensulă de vopsea pe pânza cea mare, 42 de ani s-au dovedit prea puţini pentru capodopera pe care o avea în minte. Aţi citit în ultima perioadă ceva mai nebunesc şi mai frumos decât asta?


     

  • Timişoara: Şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea, descoperit de arheologi

    Arheologul de la Muzeul Banatului Dragoş Diaconescu, care face parte din echipa de cercetare a şantierului arheologic din Piaţa Unirii din Timişoara, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că acolo a fost descoperit şanţul de apărare al fortificaţiei turceşti din secolul al XVI-lea.

    Fortificaţia turcească de la Timişoara este menţionată în scrierile istorice, existând şi hărţi vechi cu amplasamentul acesteia, însă arheologii nu vor săpa pentru descoperirea acesteia, întrucât planul de reamenajare nu cuprinde şi perimetrul unde ar fi construită cetatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ecclestone: Două noi echipe vor fi acceptate în “marele circ”

    Anunţul a fost făcut de Bernie Ecclestone duminică, înainte de startul cursei de la Bahrain, relatează Eurosport. Ecclestone nu a precizat însă care sunt echipele în discuţie.
     
    Ultimele rundă de acceptări a venit în 2010, atunci când Caterham şi Marussia au început să concureze. Cele două echipe nu au reuşit, până acum, să obţină vreun punct în clasamentul constructorilor.
     
    Sauber şi Lotus au avut probleme financiare sezonul trecut şi există riscul ca echipele să se retragă la finalul sezonului 2014.

  • Două site-uri care ilustrează inconsecvenţa şi lipsa de viziune a administraţiei în IT

    Absenţa unor îmbunătăţiri radi­cale în calitatea serviciilor furnizate de instituţiile pu­blice, în ciuda numeroaselor proiecte de informatizare cu bugete ce ajung şi la zeci de milioane de euro, este determinată de faptul că în multe cazuri nu statul vine către companiile de IT cu o problemă de rezolvat, ci firmele de IT vin către instituţii cu propuneri de proiecte pe care le pot livra rapid – dar care rareori ţin cont de problemele pe care sectorul public le are, afirmă Eugen Schwab-Chesaru, mana­ging director pentru Europa de Est al companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC).

    „Toată problema pleacă de la perver­sitatea faptului că nu avem decât foarte rar la nivel guvernamental oameni care să vrea să facă ceva bun. Pentru că s-ar putea. Ei ar trebui să se întrebe – ce e în Austria, ce e în Polonia, ce e în Franţa, ce este oriunde altundeva? Şi te uiţi şi vezi. Eu, ANAF, eu, Ministerul Muncii, am această problemă, ia să văd cum rezolvă alţii problema asta.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Kievul refuză creşterea preţului la gaze naturale pe care Moscova vrea să i-o impună

    Denunţând o “agresiune gaziferă şi economică”, după ce Moscova a anunţat o creştere cu 80% a preţului livrărilor la gaze pentru Ucraina, Iaţeniuk a dat asigurări, într-o şedinţă de Guvern, că “presiunea politică (este) inacceptabilă, iar noi nu vom accepta preţul de 500 de dolari”.

    “Rusia a eşuat să cucerească Ucraina prin agresiune armată. Ea lansează acum planul de a cuceri Ucraina prin agresiune gaziferă şi economică”, a adăugat premierul, îndemnând Guvernul să fie pregătit “ca Rusia să restrângă sau să oprească livrările de gaze” naturale către Ucraina.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş: Acordul de Parteneriat înseamnă negociere, dacă nu ştii să negociezi, CE îţi impune abordări

     Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a precizat că nivelul scăzut al ratei de absorbţie a fondurilor europene are drept cauză lipsa capacităţii administrative de a gestiona aceşti bani, şi nu proiectele propuse, precum şi calitatea conţinutului programelor operaţionale.

    În ceea ce priveşte aceste programe operaţionale, “şi pentru perioada bugetară care vine mai avem nevoie de întărirea capacităţii de expertiză din interiorul structurilor guvernamentale”, a spus Cioloş, la dezbaterea “Cum facem din integrarea europeană un succes”, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).

    Precizând că este vorba doar de “o observaţie personală”, comisarul pentru Agricultură a subliniat că, pentru exerciţiul 2014-2020, în România “există reflexul de a externaliza analizele strategice şi chiar elaborarea programelor”. “Există încă o auto-neîncredere în administraţia naţională că vom fi capabili să elaborăm noi programul şi să mergem să-l susţinem la Bruxelles. Şi atunci luăm un expert străin. Sunt multe state membre care folosesc expertiza externă pentru a se ajuta să îşi pregătească partea de programare, dar, în general, elaborarea programelor şi negocierea lor cu CE o face administraţia pentru că trebuie să-ţi aperi, să-ţi susţii nişte puncte de vedere”, a declarat oficialul european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, pe Facebook: În noiembrie, după ce câştigăm, doresc să las locul în politică altora mai tineri

     “În urmă cu exact 13 ani, pe 4 aprilie 2001, Premierul Adrian Năstase m-a numit în funcţia de Şef al Corpului de Control al Guvernului! Şi atunci m-am gândit cu regret, dar şi cu mândrie, la cariera mea anterioară de magistrat, dar aşa am crezut că pot să fac mai mult din ce mi-am propus în viaţă. Am încercat în toată această perioadă să folosesc poziţiile publice ocupate (secretar de stat, ministru, deputat, Prim-Ministru) pentru a schimba în bine ţara în care eu şi familia mea ne-am născut şi în care o să trăim tot timpul, cu bune şi cu rele. Cred că acest an este cel mai greu dintre toţi anii de până acum (plin de abuzuri, persecuţii politice, calomnii, nedreptăţi, trădari şi dezamăgiri) – dar şi miza sa este enormă!”, scrie Ponta, în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.

    El continuă spunând că “trebuie să punem capăt tranziţiei de la societatea comunistă (cu accesele sale securiste din ultimii 10 ani) spre o ţară europeană, cu oameni mai liniştiţi şi mai demni, guvernaţi de valori şi obiective comune, nu de frica de mascaţi şi de linşajul public din partea unor jurnalişti fascisto-comunistoizi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro