BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Antreprenorul Ovidiu Buluc mută cartierul general la Baloteşti

    In biroul său aflat la câţiva paşi de staţia de metrou Pipera, Ovidiu Buluc este liniştit. A încheiat anul 2013 între primii trei în clasamentul distribuitorilor de medicamente din România, iar afacerile sale au crescut cu 17%, în timp ce profitul brut a urcat cu 50%. „A fost o creştere de 6% a pieţei, iar restul vine din cota de piaţă luată de la alţii.

    Profitabilitatea a crescut printr-o mai bună gestionare a costurilor şi o sporire a productivităţii personalului, pentru că numărul de angajaţi a rămas constant. Chiar acum stau eu personal în birou şi pritocesc fiecare capitol de cheltuieli şi sunt convins că până la finalul lunii mai pot face două-trei milioane de lei economii.„ Anul 2014 a debutat pentru Farmexim cu mutarea integrală a activităţii logistice la Baloteşti, loc unde antreprenorul a investit 14 milioane de euro într-un depozit de 15.000 de metri pătraţi care permite stocarea a 6.000 de paleţi.

    „Ce am operat până în şase ianuarie nu era depozit. Era un spaţiu adus cât de cât la un nivel, dar nu aveam viteză de operare în interior. Actualele facilităţi din Pipera nu mai corespund stadiului de dezvoltare a companiei. Aveam nevoie de un spaţiu mai mare, iar din punct de vedere tehnologic aceste spaţii au fost gândite ca nişte hale industriale, nu ca nişte depozite. Nu puteam să construim fluxuri sau să intrăm cu TIR-ul„, spune Buluc.

    Omul de afaceri a cumpărat în urmă cu doi ani terenul de 40.000 de metri pătraţi de la Baloteşti de la un cetăţean turc, la un preţ de 1,6 milioane de euro. „Mi-am trimis echipa de arhitecţi şi specialişti să vadă zece depozite din străinătate să avem un model funcţional. Nu mai inventăm noi roata. Actualul depozit central permite şi extinderea activităţii.„ Farmexim şi-a propus pentru anul în curs o creştere a cifrei de afaceri de 10%, însă Buluc admite că „zece la sută înseamnă 150 de milioane de lei în plus la vânzări, ceea ce e un obiectiv curajos„.

    Noul centru logistic are implementat un sistem de warehouse management şi va permite o gestionare mai precisă a întregului lanţ de operaţiuni logistice la nivel naţional, cu efecte în scurtarea timpului de distribuţie şi creşterea profitabilităţii pe termen mediu şi lung. Investiţia în depozit se va amortiza în 20 de ani.

    În prezent, în sediul din Pipera mai activează doar birourile Farmexim şi Help Net. „Am scos tot la vânzare. Vorbim de 26.000 mp, din care 4.600 reprezintă spaţii de birouri şi 10.000 mp înseamnă depozite. Vreau să vând pentru că nu pot să gestionez două imobile. Din vară vom funcţiona în totalitate la Baloteşti„, spune Buluc. Preţul cerut de antreprenor este de circa 600 de euro/mp, ceea ce înseamnă un cost total de 15,6 milioane de euro.

    „Sunt în discuţii. Nu m-am agitat pentru că nu sunt sub presiune. Nu vreau să vând în orice condiţii. Faptul că este în gura metroului o face una dintre cele mai bune zone. În plus, pe şoseaua Fabrica de Glucoză o să intre autostrada Bucureşti – Ploieşti, ceea ce îi oferă o poziţie foarte bună. Aici se poate face un foarte frumos centru comercial.„ Centrul logistic la Baloteşti include şi o clădire de 6.000 mp de birouri, cu termen de finalizare în luna iunie.

    Şeful Farmexim plănuieşte să cumpere şi un teren de 10-12 mii mp la Timişoara, unde va construi un depozit de 5.000 mp. „Cei trei mari (Mediplus, Farmexpert şi Farmexim – n.red.) continuă să facă investiţii. Va urma o perioadă de consolidare a pieţei în care distribuitorii mari îşi vor creşte afacerile pe seama reducerii activităţii celor mici.„

  • Povestea prahovencei care i-a convins pe nemţii de la Nordsee să vină în România

    „Eu sunt din Filipeştii de Pădure şi când am venit prima dată la facultate în Bucureşti eram convinsă că nu o să rămân aici, că nu o să mă pot adapta în agitaţia din Capitală. Acum nu mă văd locuind altundeva”, îşi aminteşte antreprenoarea primul ei contact cu Capitala.

    Povestea începe, aşa cum spune chiar ea, la finalul anilor ’80, când a intrat la Facultatea de Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE, pe care a absolvit-o în 1991, fiind astfel prima generaţie de absolveţi din capitalism. Imediat după terminarea studiilor s-a angajat la Eximbank, iar apoi a rămas în sistemul bancar până în 1997. „Ne-au recrutat (cei de la Eximbank – n.red.) de pe băncile facultăţii.„ După circa patru ani a plecat la ABN, tot ca analist. „Eu asta ştiu să fac, să lucrez cu cifrele.„ Din sistemul bancar a plecat la Société Générale Securities, unde lucra ca analist pe acţiuni pentru companii din industria bunurilor de larg consum din România, Slovenia şi Lituania.

    În 2002 o parte din colegii săi au înfiinţat Orion XXI – o firmă de consultanţă în M&A (fuziuni şi achiziţii) – şi au convins-o şi pe ea să li se alăture ca analist şi partener. Astăzi, după mai bine de un deceniu, perioadă în care şi-a pus pe picioare şi primul său business antreprenorial, Liliana Farmache este în continuare analist pentru Orion XXI, şi deşi recunoaşte că au existat momente dificile şi zile când s-a gândit să renunţe, uitându-se în urmă, crede că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să meargă în paralel cu jobul de analist şi cu cel de antreprenor.

    În 2007, după mai bine de 15 ani lucraţi exclusiv în sistemul financiar, cumnatul ei i-a propus să îşi pună bazele propriului business în domeniul restaurantelor. El lucrase înainte în domeniu la Intermacedonia şi când a mers în Austria a descoperit Nordsee: „S-a întors hotărât să mă convingă„.

    Iniţial, Liliana Farmache (soţia unui executiv de la Credit Europe Bank şi fost trezorier la ING – Silvian Farmache) a crezut că va fi dificilă trecerea de la analist la antreprenor, însă a decis totuşi să dea o şansă proiectului. „La vremea aceea nu eram nici măcar fan al peştelui şi fructelor de mare şi nici nu ştiam restaurantele Nordsee.„ Pentru a-l ajuta însă pe cumnatul ei a realizat un plan de fezabilitate pentru un business în domeniu, l-a trimis acţionarilor din Germania care i-au contactat rapid pentru o întâlnire: „Planul nostru i-a convins şi ne-au acordat franciza„. Compania Darcom Sea Food, care operează franciza Nordsee în România, este deţinută de Liliana Farmache (33%), Aurelian Cristian Farmache (33%) şi Handrea Darius Onuţ (34%).

    Lanţul Nordsee, care are o istorie de peste un secol, deţine peste 400 de restaurante în Europa şi Orientul Mijlociu, cele mai multe în Germania (344) şi Austria (42). Compania este de asemenea prezentă în cele mai multe state din regiune, respectiv Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria cu 3 până la 5 unităţi. „Nouă ne-a fost acordată prima franciză internaţională.„

    Primele restaurante din România – cele două din Băneasa Shopping City – au fost deschise în 2008 după un training de trei luni în Germania la sediul central. „A fost o pregătire şi teoretică şi practică, cei trimişi de noi (printre care şi cumnatul ei – n.red.) trebuind să muncească în toate departamentele, au spălat pe jos, au stat la casă şi au şi gătit.„ Cumnatul ei Aurelian Cristian Farmache este în continuare implicat în funcţionarea de zi cu zi a businessului, el petrecându-şi fiecare zi în cele patru localuri ale lanţului (două în Băneasa Shopping City şi câte unu în AFI Palace şi Bucureşti Mall). Liliana Farmache este în continuare omul din spatele cifrelor, ea fiind cea care urmăreşte activitatea financiară a firmei.

  • Dăianu îşi cere iertare pentru salariul şi primele de la ASF, dar spune că nu poate demisiona

     El a făcut aceste declaraţii la finalul audierii în Comisia pentru buget, finanţe a Senatului, care anchetează situaţia ASF. “Pentru mine a fost un moment foarte, foarte dificil şi îmi cer iertare că am acceptat aceste prime. (…) Disconfortul a fost teribil pentru mine şi, de aceea, am şi făcut acest gest (returnarea primei – n.r.), care în engleză se spune «redemption» (reparare, compensare – n.r.). Într-un fel, cer iertare cetăţenilor pentru un salariu, pentru câştiguri pe care le am, nu printr-o decizie arbitrară, individuală a lui Dăianu la ASF, ci printr-o decizie colectivă, care a avut în vedere un act normativ de înfiinţare a Autorităţii”, a spus el.

    Dăianu a spus că a returnat “acele prime” înainte de declaraţia preşedintelui Comisiei pentru buget, Cosmin Nicula, şi înainte de scrisoarea deschisă care i-a fost adresată de Gabriel Liiceanu.

    Acesta a susţinut că o demisie a lui în această situaţie ar însemna un “abandon”: “Există şi această interpretare, că Dăianu fuge. Dăianu nu este de neînlocuit, Dăianu poate pleca, Autoritatea trebuie să funcţioneze”.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Mazăre: După validarea Guvernului, acţiuni ale Portului Constanţa vor trece foarte rapid la primărie

     Mazăre a declarat, miercuri, la finalul şedinţei Consiliului Local, că a discutat această chestiune din nou cu premierul Victor Ponta, dar şi cu ministrul Dan Şova, care şi-a luat angajamentul să facă acest lucru.

    “Am vorbit şi cu Şova, şi cu Ponta. Ponta întotdeauna a spus că susţine acest demers de a trece acţiunile în varianta pe care am discutat-o noi. Sigur că aş fi vrut mai mult, dar e ok şi aşa, iar ministrul Şova şi-a luat angajamentul să facă acest lucru”, a spus Mazăre.

    Când a fost întrebat ce se va întâmpla dacă nu-şi vor ţine promisiunea, primarul a răspuns: “Dacă nu, nu votează lumea! O să vedem dacă nu, dar deocamdată şi-au luat angajamentul şi nu văd de ce nu ar face-o”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultant: Afacerile asigurătorilor vor creşte dacă poliţele vor fi adaptate la nevoile clienţilor

     “Dacă vă uitaţi la cifrele statistice, ponderea industriei locale a asigurărilor în PIB n-a depăşit niciodată 2%. În ultimii ani s-a tot spus că România are potenţial în industria asigurărilor, un termen care se lasă aşteptat. Situaţia va rămâne neschimbată şi anii următori dacă asigurătorii nu îşi schimbă filozofia de business. Asiguratorii trebuie să înţeleagă nevoile clienţilor. Modelul de business care presupune crearea unor poliţe şi lansarea acestora pe piaţa nu mai este funcţional. Nu mai merge aşa, să crezi că oamenii vor cumpăra orice li se pune pe tarabă”, a spus Moldovan, la un seminar dedicat bancassurance-ului.

    Potrivit datelor autorităţii de reglementare, gradul de penetrare a asigurărilor în PIB s-a aflat la un nivel maxim, de 1,8%, în 2009.

    “Între avansul PIB-ului şi dezvoltarea asigurărilor cred că există un decalaj de timp. De exemplu PIB a crescut în 2013, dar nu cred că această creştere se va reflecta în 2014, ci probabil în 2015, dacă şi în anul 2014 PIB-ul va creşte. Dacă va avea o contracţie atunci efectul din 2013 va fi anulat în 2015”, a arătat Moldovan, care a condus Generali România în perioda între 2005 şi 2008, după fusese director executiv în cadrul companiei, responsabil cu businessul de asigurări de viaţă, şi director general adjunct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii USD au decis ca Executivul să nu schimbe programul de guvernare, ci să aştepte decizia CC

    n acelaşi timp, s-a decis ca Gabriel Oprea să demisioneze din postul de vicepremier, pentru a putea ocupa, ca titular, portofoliul de ministru de Interne, înainte ca mandatul să expire pe 8 martie.

    “Decizia demisiei a fost luată în şedinţa USD. Urmează ca actul de demisie să fie înregistrat oficial, din punct de vedere formal”, au declarat agenţiei MEDIAFAX sursele citate.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că “cea mai rapidă soluţie”, pe care i-a şi propus-o premierului Victor Ponta, este aceea a adoptării, miercuri, în Guvern, a noului program de guvernare, asupra căruia să fie asumată apoi răspunderea în Parlament.

    Preşedintele a precizat că a discutat marţi cu premierul Victor Ponta. “Sper ca în perioada următoare să dea o soluţie, soluţia constituţională, a asumării răspunderii actualului guvern, repet, a actualului guvern, pe un nou program de guvernare, care să reflecte noile alianţe politice din Parlament”, a continuat Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pot transforma contractele de închiriere în bombe cu ceas

    DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCŢIONAT ŢARA ÎN ULTIMA SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI. Deşi inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deţine West Gate Park şi Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde şase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituţie, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situaţii neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite iniţial de părţi. 

    Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?


    În cazul în care un contract de închiriere nu este tratat corespunzător, chiriaşul sau proprietarul pot ajunge în instanţă pentru a cere reducerea sau, după caz, mărirea chiriei. Or, evoluţia pieţei imobiliare, în sens pozitiv sau negativ, este aproape imposibil de estimat, punctează avocatul.

    Alţi specialişti mai spun că unele din problemele care se pot ivi în practică vor fi cauzate de interpretarea unor termeni de genul „caracter injust„, „împrejurări” sau „rezonabil”. Faptul că instanţele capătă libertatea de a dispune modificarea contractelor poate duce la lipsă de predictabilitate şi la crearea unei jurisprudenţe diferite.

    AMUZANT DIN PRIMA ZI. Dincolo de detaliile juridice, tânărul avocat, 31 de ani, se dovedeşte un vorbitor degajat şi glumeţ. Daniel Moreanu a urmat Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar aventura în domeniu a început încă din anul 4 de facultate. „Ţinteam să ajung magistrat, judecător, şi am avut un examen la drept comercial, care a fost foarte greu, şi am fost invitat în practică la David şi Baias, care este afiliată la PwC.”

    Sediul era aproape de facultate, în Piaţa Operei din Capitală, şi a acceptat. „A fost foarte amuzant în prima zi”, povesteşte el. A ajuns la sediul firmei la opt, era primul. „Nu era nimeni, în afară de o femeie de serviciu, care mi-a spus că oamenii vin abia pe la 9.30-10.„ Stagiul de practică a durat cam şase luni şi i-au plăcut atmosfera şi modul de lucru, dar şi colaborarea din cadrul echipei: oamenii întrebau, dezbăteau, „totul era foarte interesant din perspectivă juridică”.

    Or, în magistratură un astfel de mod de lucru nu prea există, fiecare judecător se preocupă de dosarele sale, iar asta i-a dat de gândit, spune Moreanu. La finalul facultăţii, în 2006, a primit mai multe oferte de muncă („cred că cinci”), dar a ales-o pe cea a casei de avocatură NNDKP. „A fost alegerea bună”, evaluează el.

  • Londra, recalcitrantă faţă de aplicarea unor sancţiuni economice Moscovei, în criza din Ucraina

     Fotograful, aflat în faţa sediului Guvernului, a făcut o fotografie acestui document pe care îl ţinea în mână un consilier al lui David Cameron.

    “Marea Britanie nu va susţine, pentru moment, sancţiuni comerciale (…) şi nu va închide centrul financiar din Londra pentru ruşi”, se poate citi în acest document publicat de către BBC şi mai multe ziare.

    Numeroase societăţi ruseşti au ales să fie cotate pe Bursa de la Londra, iar numeroşi oligarhi ruşi deţin locuinţe somptuoase în capitala britanică.

    Potrivit presei, documentul respectiv sugerează că Marea Britanie nu va susţine pregătiri militare NATO şi că ONU, ci nu UE, este necesar să se afle în prima linie în încercarea de soluţionare politică a crizei din Ucraina.

    În schimb, “Guvernul ia în considerare o abordare mai prudentă, inclusiv în privinţa restricţionării vizelor”, cu privire la personalităţi ruse, potrivit The Daily Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GEORGE COPOS, în 2006: Vă garantez că în doi ani vom face staţiuni care să rivalizeze cu cele din Austria

    O simplă plimbare prin zonele turistice din România ar fi suficientă pentru a contrazice declaraţia pe care Copos o făcea cu mai bine de şapte ani în urmă din postura de vicepremier. În ciuda numeroaselor intenţii de a investi în turismul românesc şi de a-l moderniza pentru a-l face atractiv pentru turiştii străini, România scoate în continuare la înaintare aceleaşi staţiuni vechi, cu infrastructură precară şi în care sunt practicate preţuri, de cele mai multe ori, mult peste nivelul serviciilor oferite.

    Business Magazin, 10 aprilie 2006: În lipsa soluţiilor de distracţie, turistul este în stare să facă orice pentru că, odată venit la munte, are de ales între a încerca să schieze şi a sta într-un restaurant. Pentru că la asta se reduc investiâiile în agrement din staţiunile româneşti de la munte. Amenajarea câtorva pârtii, unde se poate crea şi ceva zăpadă artificială, modernizarea lentă a instalaţiilor de transport pe cablu şi… cam atât. Situaţia nu este cu mult diferită nici pentru schiori, care nu au decât să viseze la sutele de kilometri de pârtii cu teleschi din Austria, Italia sau Franţa, în numeroasele ore pe care le petrec zilnic la coada la telecabina în Poiana Braşov sau Sinaia. Paradoxal, tocmai în aceste lipsuri stă răspunsul la întrebarea “De ce este mai scump la noi”?.

    Citiţi aici varianta integrală a articolului “Turişti pe tavă”

  • Traian Băsescu: După asumarea răspunderii, chiar dacă se depune moţiune de cenzură, numesc imediat miniştrii

    Nu se poate continua cu un program în care este menţionat USL, când USL nu mai este la guvernare”, a spus Băsescu.

    PNL nu mai apare în Guvern şi nu mai susţine Cabinetul.

    Potrivit preşedintelui, forţarea unui vot fără modificarea programului de guvernare are riscuri: 1. să fie atacată la CC de 50 de membri ai Parlamentului, ceea ce se va întâmpla, şi 2. declanşarea conflictului între Preşedinţie şi Parlament.

    Preşedintele Băsescu a susţinut că, dacă nu se va asuma răspunderea Guvernului pe programul de guvernare, atunci “va exista atacarea la CC, şi va trebui să aştepte până când se pronunţă Curtea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro