BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Coface: Firmele insolvente sunt greu de înlocuit. Regenerarea economiei, aproape inexistentă

     “2012 a fost primul an după 2008 care a înregistrat, pe întreg parcursul, o creştere per total a insolvenţelor mai rapidă decât cea a firmelor nou înmatriculate. Chiar dacă numărul înmatriculărilor este de aproape 3 ori mai mare decât insolvenţele, având în vedere că insolvenţa nu este singurul mecanism de ieşire de pe piaţă, raportul intrări-ieşiri este 1 la 1. Procesul de regenerare a firmelor este greoi, dacă nu de fapt economia nu se regenerează”, a declarat Iancu Guda, business & debt collection şi macroeconomic Analyst Coface.

    El a arătat că premisa potrivit căreia firmele în insolvenţă sunt mai puţin competitive, iar acestea vor fi înlocuite cu unele mai competitive este greşită.

    Potrivit Coface, dacă anul 2012 a fost anul insolvenţelor microîntreprinderilor, în 2013 se va înregistra un număr de insolvenţe mai mari în cazul firmelor medii şi mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lactatele făcute la Braşov se vând mai mult afară decât în România

    CONTEXTUL: Olympus a intrat pe piaţa românească în 1999, iar la finalul lui 2011 a inaugurat o fabrică la Hălchiu, lângă Braşov, în care a investit 55 de milioane de euro. Doar mică parte din producţie era destinată pieţei interne, cea mai mare pondere fiind exportată.

    DECIZIA: Deşi efectele crizei erau deja vizibile asupra pieţei lactatelor, grecii de la Olympus au ales anul trecut să continue investiţiile pentru creşterea capacităţii de producţie. Au semnat în prima parte a anului 2012 un acord de împrumut cu Black Sea Trade and Development Bank, în valoare de 30 de milioane de euro.

    EFECTELE: În primele cinci luni ale acestui an cifra de afaceri a companiei a înregistrat un avans de 20-25% faţă de perioada similară a anului anterior, iar previziunile pentru întregul an vizează un ritm de creştere chiar mai alert. Oficialii companiei şi-au bugetat o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro, în condiţiile în care rulajul de anul trecut s-a plasat la 38 de milioane de euro.

    DOAR 40% DIN CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A FABRICII BRAŞOVENE ESTE FOLOSITĂ ÎN ACEST MOMENT, iar în trei ani volumele procesate s-ar putea dubla, conform lui Ilias Pliatsikas, directorul general al Olympus România, care se află în ţară de circa cinci ani. Fabrica braşoveană are o importanţă strategică pentru grupul elen: a atras cea mai mare investiţie de până acum din afara graniţelor Greciei, iar oficialii companiei spuneau anterior că România este calea lor de acces către alte pieţe europene. Fapt deja dovedit. Chiar dacă afacerile companiei au sporit rapid pe parcursul ultimilor ani, de la 20 de milioane de euro în 2010 la aproape dublu în 2012 (38 de milioane  de euro), tot activităţile de export deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 80%. Ba mai mult, Pliatsikas spune că deschiderea unei pieţe de export nu este o problemă pentru companie; mai degrabă întâmpină dificultăţi în creşterea cantităţilor de lapte colectat.

    PE POARTA FABRICII BRAŞOVENE IES LACTATE SUB UMBRELA A DOUĂ MĂRCI – OLY (IAURT NATURAL, LAPTE DE CONSUM, LAPTE UHT, SMÂNTÂNĂ) ŞI OLYMPUS (TELEMEA, IAURT GRECESC, IAURT BIO); 10% din producţie reprezintă mărci proprii pentru reţele de retail. Recent, compania a marcat şi o premieră pe piaţa românească, lansând primul iaurt bio produs local; noul produs se află deja pe rafturile magazinelor în două variante – 0% şi 3,5% grăsime. Deşi valoarea vânzărilor de lactate bio nu poate fi estimată, reprezentanţii Olympus se aşteaptă ca acest segment să crească în următorii ani. În Grecia, de pildă, iaurturile bio sunt produse din 2006, iar nişa reprezintă 4-5% din volumul pieţei de lactate. Iaurtul bio Olympus va fi mai ieftin cu 10-15% faţă de produsele de import, dar mai scump cu 30-40% faţă de competiţia „clasică„. Argumentul stă chiar în preţul de producţie mai ridicat, pentru că materia primă este mai greu şi mai costisitor de produs. De pildă, antibioticele nu pot fi folosite pentru tratarea vacilor din fermele bio. „Noi am deschis un segment, cel al iaurturilor bio produse în România, în care credem foarte mult„, spune Ilias Pliatsikas. Tot el adaugă că Olympus are în plan mărirea portofoliului de produse bio, în funcţie de evoluţia segmentului.

    În ciuda faptului că nu există date certe care să indice acest lucru, Pliatsikas crede că „creşterea consumului de produse bio în general pe piaţa autohtonă este evidentă, însă există încă un decalaj important faţă de producţie„. Şi evoluţia exportului, dar şi creşterea cotei de piaţă pe plan local contribuie la creionarea previziunilor pentru anul în curs, grecii aşteptându-se la o cifră de afaceri de 55 de milioane de euro în 2013. Pliatsikas spune că evoluţia cifrei de afaceri Olympus România se datorează creşterii consumului de lactate produse la Hălchiu. „Într-o piaţă care stagnează în ansamblu, noi suntem, de la deschiderea fabricii din judeţul Braşov, în 2011, în creştere – o evoluţie firească pentru noi.” Reprezentantul companiei mai spune că Olympus România urmează îndeaproape planul de afaceri elaborat iniţial şi „suntem în grafic cu rezultatele”, procesatorul de lactate bazându-se exclusiv pe creştere organică.

    DIN 1999 GRECII ŞI-AU PREPARAT REŢETELE DE IAURTURI PE PLAN LOCAL, după ce au preluat o linie de procesare în Baraolt, Covasna. Pe piaţa din România Olympus are 180 de angajaţi, de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

    Piaţa lactatelor, care are o valoare anuală estimată la circa un miliard de euro, este puternic concurenţială. Cea mai consistentă felie a pieţei este ocupată de companii mari, ca Danone, FrieslandCampina, Albalact şi Hochland. Companii de dimensiuni medii au o prezenţă parţială la nivelul ţării, dar sunt şi firme de dimensiuni mai mici care mizează chiar şi numai pe cumpărătorii dintr-un singur judeţ. Cum lupta la raft este aprigă, mai cu seamă în ultimii ani au existat şi victime. Cel mai sonor eşec a fost investiţia israelienilor de la Tnuva, care au pompat nu mai puţin de 55 de milioane de euro în investiţiile de pe plan local, dar au intrat în faliment şi s-au retras de pe piaţă. Grecii de la Olympus în schimb au preferat o politică mai sigură, cu paşi mai mărunţi pe piaţa locală, iar investiţia de la Hălchiu este bazată pe apetitul vest-europenilor pentru lactatele greceşti made in Romania.

  • Atacurile cibernetice împotriva telefoanelor mobile au crescut cu peste 600%. Ce “arme” folosesc piraţii informatici

     În perioada martie 2012-martie 2013, numărul programelor suspecte introduse în telefoanele conectate la Internet a crescut cu 614%, a calculat Juniper, cu sediul în Silicon Valley, în California (vest).

    Juniper arată în studiul său că sistemul de operare Android, produs de Google, este cel mai expus acestor atacuri informatice, în proporţie de 92%.

    Acest fapt se explică prin dominaţia mondială a sistemului de operare Android în sector, unde ocupă aproximativ trei sferturi din piaţă. Dar, apreciază Karim Toubba, de la Juniper, este un semn că sistemul de operare “Android nu are un sistem cu filtru de securitate riguros”, chiar dacă notează că “toate sistemele de operare au propriile vulnerabilităţi”.

    Primul tip de atacuri constă în mesaje comerciale trimise pentru a propune un serviciu fals, prin care se cere o plată modică, de 10 sau 50 de cenţi, de exemplu. În general, utilizatorii conştientizează atacul abia după ce observă câţiva cenţi în plus pe factură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu FMI: “Economia s-a stabilizat, totuşi, creşterea este slabă”

     Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

    Finalizarea evalărilor a şaptea şi a opta fac disponibilă pentru tragere o sumă echivalentă cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispoziţia României din partea Fondului în actualul acord se situează la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arată într-un comunicat al FMI.

    În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privavatizări care urmau să fie implementate pentru ca acordul să poată fi încheiat, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avioane private fabricate cu costuri scăzute şi alte minuni din viitorul industriei aeronautice

    PLANURILE PENTRU INTRODUCEREA MAI MULTOR MODELE DE AVIOANE, care vor forţa limitele performanţelor aeronautice, au oferit industriei cea mai mare oportunitate din ultimul deceniu pentru automatizarea fabricilor, introducerea de tehnici noi şi reducerea costurilor. În cinci ani, aeronavele care vor fi livrate clienţilor ar putea avea componente fabricate folosind tehnologia imprimării 3D şi ar putea fi vopsite de un robot, în timp ce niturile ar fi instalate tot automat. „Următoarele salturi importante în industria aeronautică vor veni pe partea de producţie – cum producem aceste avioane mai rapid, mai eficient, cu mai multă automatizare?„, a întrebat directorul general al Boeing Ray Conner la salonul de la Paris.

    Comparativ cu industria auto, companiile din sectorul aerospaţial adoptă mai greu automatizarea producţiei, notează Reuters. Producţia relativ scăzută – liderii sectorului, Airbus şi Boeing, fabrică circa 1.200 de avioane pe an – nu justifică în multe cazuri investiţiile mari necesare. Complexitatea şi reglementările limitează, de asemenea, schimbarea, ceea ce înseamnă că o mare parte dintr-un avion este rezultatul muncii manuale.

    Numărul mare de comenzi din ultima perioadă a determinat, însă, industria să înceapă să-şi pregătească fabricile pentru volume mari de producţie la costuri scăzute. Peste 35.000 de avioane, în valoare de aproape 5.000 de miliarde de dolari, vor fi vândute în următorii 20 de ani, estimează Boeing.

    Reducerea costurilor este singura modalitate de a îmbunătăţi marjele într-un sector în care discount-urile mari acordate cumpărătorilor înseamnă profituri mici sau chiar pierderi pentru câştigarea de contracte. Întrucât 60-70% din componentele unui avion sunt asigurate de furnizori, marii producători îi împing şi pe aceştia să inoveze. Câştigă cei care fac acest lucru, cu o cotă mai mare din câştiguri.

    Furnizorii de echipamente militare, sub presiune din cauza reducerii bugetelor de apărare, îşi restructurează, de asemenea, fabricile. Compania Sikorsky, producătorul elicopterului Blackhawk, a angajat în urmă cu trei ani Porsche pentru consultanţă în privinţa producţiei. „Industria se va schimba drastic în următorii 5-15 ani„, odată cu intrarea în producţie a noilor generaţii de avioane, afirmă David Fitzpatrick, şeful pe America de Nord al departamentului pentru apărare şi industrie aerospaţială de la firma de consultanţă Alix Partners.

    IMPRIMANTELE 3D. În Cincinnati, GE Aviation proiectează motoare pentru următoarea generaţie de avioane, cu un consum de combustibil mai redus cu 15-20% decât al actualelor modele. Printre inovaţiile introduse pentru atingerea acestor economii, GE testează imprimante 3D, care produc piese funcţionale.

    GE vrea să folosească imprimarea 3D pentru componente care rezistă la temperaturi şi de 3.000 de grade în interiorul motorului CFM International LEAP până la intrarea acestuia în uz în 2016 pe aeronavele Airbus A320. Motorul va fi folosit şi pentru rivalul Boeing 737 MAX. CFM, o companie mixtă formată de Safran din Franţa şi GE din SUA, afirmă că aceasta va fi prima utilizare a acestui tip de tehnologie în producţia de avioane comerciale.

    Aproape 3.500 de aeronave au fost vândute, astfel că CFM trebuie să producă circa 1.700 de motoare anual până în 2020. Pratt & Whitney produce de asemenea motoare utilizând tehnologia de imprimare.

  • DNA va avea competenţe doar pe infracţiunile cu daune mai mari de un milion de euro

     Ordonanţa de urgenţă a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial şi intră astfel în vigoare din aceeaşi zi.

    Actul normativ stabileşte că DNA este competentă să efectueze urmărea penală, în cazul infracţiunilor prevăzute la articolele 246, 247 şi 248 din Codul penal, dacă s-a constatat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro. “Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanţei se soluţionează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.

    Săptămâna trecută, surse guvernamentale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul a discutat eliminarea din competenţa DNA a cerectării infracţiunilor vamale şi de evaziune fiscală cu daune sub un milion euro echivalent în lei, anchetarea acestor cazuri urmând să treacă în atribuţia parchetelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: România, printre cele mai vulnerabile ţări la reducerea investiţiilor către pieţele emergente

     Cu sediul la Washington, IIF este cel mai mare grup de lobby al industriei bancare la nivel mondial.

    Organizaţia şi-a redus estimările privind fluxul de capital străin către pieţele emergente pentru anul viitor la 1.110 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2009. Pentru acest an, investiţiile străine pe pieţele emergente sunt estimate la 1.150 miliarde de dolari, în scădere cu 3% faţă de nivelul din 2012, potrivit raportului prezentat miercuri de IIF.

    Astfel, Turcia, România, Polonia şi Maroc sunt statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate la încetinirea investiţiilor pe pieţele emergente, din cauza nivelului ridicat de dependenţă de finanţarea străină, se arată în raport, citat de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.

  • Cine susţine creşterea economică a României din acest an

     Prezentarea a fost făcută cu ocazia unei întâlniri trimestriale a Băncii Naţionale a României şi Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru al acestui an, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 2,1% pe seria brută, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Autorităţile estimează pentru acest an o creştere a PIB de 1,6%.

    Producţia industrială a României a crescut cu 8,2% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În cazul exporturilor, în perioada ianuarie-aprilie a avut loc o creştere de 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANRE: Amânarea certificatelor verzi va scumpi energia

    Preţul la energie ar urma să crească şi la fel şi cel al cer­tifi­catelor verzi, instrumentul prin care este recompensată pro­ducţia de energie regenerabilă, după decizia guvernului de a amâna un anumit număr de certificate în funcţie de tehno­logie de la 1 iulie, cred reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 26.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.